Hotărârea nr. 1/1990

Articolul 1

Pînă la alegerea biroului permanent, lucrarile Senatului sînt conduse, potrivit

Decretului-lege nr. 92/1990

pentru alegerea parlamentului și a Presedintelui României, de cel mai în vîrsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri senatori.

Imposibilitatea exercitarii atribuțiilor de către președintele de vîrsta sau de către unu ori mai mulți secretari prevăzuți la alin. 1 atrage, de drept, inlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vîrsta sau, după caz, cu cei mai tineri senatori din randul celor prezenți.

Articolul 2

În vederea formarii organelor de lucru și desfășurării activității Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcatuite din cel puțin 10 senatori.

Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu intrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupari parlamentare constituite potrivit alin. 1.

Grupurile parlamentare astfel constituite își aleg un presedinte și, după caz, unu sau mai mulți vicepresedinti.

Președintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor și componenta nominala a grupului parlamentar pe care îl conduce.

Succesiunea comunicarilor se stabileste de către președintele de vîrsta al Senatului, în ordinea marimii grupurilor parlamentare.

Articolul 3

Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa sedinta, o comisie compusa din 12 senatori care să reflecte configuratia politica a Senatului, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Comisia de validare funcționează pînă la intrarea în vigoare a regulamentului Senatului.

Articolul 4

Numărul senatorilor ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în functie de proportia membrilor fiecarui grup în totalul senatorilor.

Propunerile pentru stabilirea numarului de senatori ce revine fiecarui grup parlamentar se fac de către presedintii acestor grupuri și se transmit secretarilor.

Președintele de vîrsta prezinta Senatului aceste propuneri în ordinea marimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotaraste asupra lor cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Componenta comisiei este aprobata de Senat cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi.

Articolul 5

Comisia de validare își alege un presedinte și doi vicepresedinti, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizeaza în 3 grupe de lucru, alcatuite din cate 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis.

Articolul 6

Biroul comisiei repartizeaza grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.

Verificarea legalității alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.

Biroul comisiei de validare și grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei.

Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei.

Articolul 7

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea senatorului s-a facut prin frauda electorala.

Articolul 8

Comisia,în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.

Articolul 9

Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul presedintelui este hotarator.

Articolul 10

Raportul comisiei de validare se prezinta Senatului de către președintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia.

Senatul se convoaca, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Articolul 11

În cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmește o lista cu numele și prenumele acestora, asupra careia Senatul se pronunță printr-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusa invalidarea mandatului, Senatul dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte.

Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului.

Articolul 12

Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator.

Articolul 13

După constituirea legala a Senatului se alege președintele Senatului și biroul permanent al acestuia.

Președintele Senatului este și președintele biroului permanent, din care mai fac parte 3 vicepresedinti, 4 secretari și 3 chestori.

Articolul 14

Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt inscrise numele și prenumele tuturor candidaților propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.

Este declarat ales presedinte al Senatului candidatul care a intrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor.

Dacă nici un candidat nu a intrunit numărul de voturi necesar, se organizeaza un al doilea tur de scrutin în cadrul caruia va fi declarat presedinte al Senatului candidatul care a obținut cel mai mare numar de voturi din totalul voturilor exprimate.

În caz de egalitate de voturi se organizeaza un nou tur de scrutin la care vor participa candidatii aflati în balotaj.

Articolul 15

O dată cu alegerea presedintelui Senatului activitatea presedintelui de vîrsta inceteaza.

Articolul 16

Alegerea vicepresedintilor, secretarilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

Articolul 17

O dată cu alegerea biroului permanent activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 alin. 1 inceteaza.

Articolul 18

După alegerea biroului permanent, președintele Senatului, de comun acord cu președintele Adunarii Deputatilor, convoaca sedinta comuna a Senatului și a Adunarii Deputatilor pentru prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiție privitoare la validarea alegerii Presedintelui României.

Articolul 19

Lucrarile sedintei comune se desfășoară în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validata de Curtea Suprema de Justiție și sînt conduse de presedintii celor două camere.

Articolul 20

Președintele Curtii Supreme de Justiție prezinta în sedinta comuna a Senatului și a Adunarii Deputatilor hotărîrea Curtii Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Presedintelui României.

După prezentarea hotărîrii Curtii Supreme de Justiție, președintele Senatului declara ca cel ales este Președintele României.

Articolul 21

Compunerea organismelor de lucru și modul de functionare a Senatului se stabilesc în functie de configuratia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentantii acestora.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului.

Articolul 22

Hotărîrile prevăzute de regulamentul provizoriu se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

Articolul 23

Prezentul regulament provizoriu se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul senatorilor, prin vot deschis.

------------