Normele din 28 octombrie 2003
privind metodologia de calcul și evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale
prezumat în vigoare
Articolul 1
În conformitate cu prevederile
art. 21 alin. (1) din Legea nr. 32/2000
privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, pentru activitatea de asigurări generale, asiguratorii au obligația sa constituie și sa mențină următoarele rezerve tehnice:
a) rezerva de prime;
b) rezerva de daune;
c) rezerva de daune neavizate;
d) rezerva de catastrofa;
e) rezerva pentru riscuri neexpirate;
f) rezerva de egalizare.
Valoarea fiecărui tip de rezerve tehnice constituite și menținute de către asiguratori pentru activitatea de asigurări generale nu poate fi mai mica decât mărimea obținută prin calculul acestor rezerve, potrivit metodologiei stabilite prin prezentele norme.
În calculul rezervelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se includ sumele estimate pentru daune și costurile de lichidare aferente serviciilor prestate în acest scop de către terțe persoane, cum ar fi: cheltuielile cu expertizele tehnice, cheltuielile de judecată și altele de acest tip.
Rezervele tehnice vor fi evidentiate în contabilitate, distinct, potrivit tipurilor de rezerve prevăzute la alin. (1).
Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asiguratorului, în orice moment, să își onoreze angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.
Articolul 2
Rezerva de prime se calculează lunar, prin însumarea cotelor-părți din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor brute subscrise și aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate părții din riscurile expirate la data calculării. Rezerva de prime constituită va fi obținută prin însumarea valorilor rezervei de prime calculate pentru fiecare contract.
Determinarea valorii rezervei de prime Rp, aferentă unui contract de asigurări generale, se face utilizându-se relația:
Rp = (X : Y) x Pbs,
în care:
X - numărul de zile corespunzător perioadei neexpirate, aferentă primei brute subscrise;
Y - numărul de zile corespunzător perioadei aferente primei brute subscrise;
Pbs - valoarea primei brute subscrise.
Valoarea totală a rezervei de prime Rpt, aferentă tuturor contractelor de asigurări generale, se face utilizându-se relația:
n
Rpt = Σ Rpi,
i=1
în care:
n - numărul de contracte în vigoare.
Pentru clasele de asigurări din categoria asigurărilor generale în care riscul asigurat nu este distribuit uniform și liniar pe durata derulării contractului de asigurare, rezerva de prime se calculează prin metode actuariale.
La stabilirea primelor brute subscrise se vor avea în vedere următoarele:
1. Pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai mica sau egala cu 1 an, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate și de încasat aferente contractului de asigurare.
2. Pentru asigurările generale la care durata contractului de asigurare este mai mare de 1 an, prima bruta subscrisă se va stabili astfel:
- pentru contractul de asigurări generale la care se încasează prima unica, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primei brute unice aferente contractului de asigurare;
- pentru contractul de asigurări generale la care prima de asigurare datorată de asigurat se încasează în rate, prima bruta subscrisă reprezintă valoarea primelor brute încasate și de încasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare.
Articolul 3
Rezerva de daune se creează și se actualizează lunar, în baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plății acestor daune.
Rezerva de daune se constituie pentru daunele raportate și în curs de lichidare și se calculează pentru fiecare contract de asigurare la care s-a notificat producerea evenimentului asigurat, pornindu-se de la cheltuielile previzibile care vor fi efectuate în viitor pentru lichidarea acestor daune. Rezerva de daune care trebuie constituită va fi obținută prin însumarea valorilor rezervei de daune calculate pentru fiecare contract de asigurări generale.
Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune sunt:
- valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dăuna avizată, în limita sumei asigurate;
- cheltuielile cu constatarea și evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terțe persoane;
- costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terțe persoane;
- valoarea recuperarilor și a regreselor atât pentru daune soluționate, cat și pentru cele în curs de soluționare.
În cazul pretențiilor de despăgubiri care fac obiectul unei acțiuni în instanța, rezerva de daune se va constitui și se va menține la nivelul pretențiilor solicitate în instanța, în limita sumei asigurate.
În cazul daunelor refuzate la plata de asiguratori, dacă acestea fac sau devin obiectul unei acțiuni în instanța, rezerva de daune se va constitui și se va menține, până la pronunțarea hotărârii definitive și irevocabile, la nivelul pretențiilor solicitate de asigurat în instanța, în limita sumei asigurate, completandu-se cu valoarea estimată a cheltuielilor totale de judecată.
Asiguratorii au obligația întocmirii și menținerii unei evidente distincte a daunelor avizate, care să permită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sa controleze în orice moment cuantumul și modalitatea de constituire a rezervei de daune.
Articolul 4
Rezerva de daune neavizate se creează și se ajusteaza cel puțin la încheierea exercițiului financiar, dacă reglementările interne ale asiguratorului nu prevăd altfel, în baza estimarilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele intamplate, dar neavizate.
Articolul 5
Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimarii daunelor ce vor aparea după închiderea exercițiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depășesc rezervele de prime constituite și, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de prime calculată în conformitate cu art. 2 alin. (2) nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea în exercițiile financiare următoare.
Determinarea valorii rezervei pentru riscuri neexpirate Rn se face utilizându-se relația:
Rn = Dest - Rpt,
în care:
Dest - valoarea daunelor estimate care vor aparea în perioadele viitoare;
Rpt - valoarea totală a rezervei de prime.
Articolul 6
Rezerva de egalizare se creează la încheierea exercițiului financiar cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în exercițiile financiare în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.
Rezerva de egalizare nu poate depăși valoarea calculată prin aplicarea unui procent de 3,5% asupra volumului de prime brute subscrise, în exercițiul financiar pentru care se face calculul.
Articolul 7
Rezerva de catastrofa se creează de către asiguratorii care au în derulare contracte de asigurare care acoperă riscurile de catastrofe naturale prin aplicarea lunară a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente acestor contracte, până când fondul de rezerva atinge cel puțin nivelul reținerii proprii, sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele de asigurare care acoperă riscurile de catastrofe naturale.
Pentru urmărirea modului de calcul al acestei rezerve, asiguratorii vor tine o evidenta separată a contractelor care acoperă riscuri de catastrofe naturale.
Articolul 8
Calculul rezervei de prime se va efectua în valută în care s-a încheiat contractul de asigurare, iar calculul rezervei de dăuna se va efectua în valută în care urmează să se plătească despăgubirea.
Articolul 9
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme se sancționează în condițiile și potrivit prevederilor
art. 39 din Legea nr. 32/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.