Decizia nr. 176/2016

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Valentina Bărbățeanu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, art. 21 alin. (6), art. 24 alin. (2) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Bogdan Petre Ilie, Roberto-Marian Andrei și Dumitru Colios în Dosarul nr. 39.525/3/2014 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 1.042D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.053D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , excepție ridicată de Vasile Cherecheș și Ioan Cherecheș în Dosarul nr. 1.892/3/2015 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent învederează Curții că, în ambele dosare, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

8. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea Dosarului nr. 1.053D/2015 la Dosarul nr. 1.042D/2015, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că sunt incidente cele reținute de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 715 din 9 decembrie 2014

și nr. 328 din 30 aprilie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

10. Prin încheierile din 19 mai 2015 și 9 aprilie 2015, pronunțate în dosarele nr. 39.525/3/2014 și, respectiv, nr. 1.892/3/2015, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16, art. 21 alin. (6), art. 24 alin. (2) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Bogdan Petre Ilie, Roberto-Marian Andrei și Dumitru Colios, respectiv de Vasile Cherecheș și Ioan Cherecheș în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor introduse de aceștia împotriva unor decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și obligarea acestei autorități să soluționeze dosarele privind acordarea de despăgubiri pentru imobilele ce nu mai pot fi restituite în natură, în conformitate cu dispozițiile titlului VII din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că

Legea nr. 165/2013

trebuie să recunoască efectele produse în temeiul legii vechi, în caz contrar fiind nesocotit principiul neretroactivității legii civile. Printr-o altă soluție s-ar aduce atingere gravă principiului securității juridice. Înlocuirea evaluării potrivit standardelor internaționale cu cea efectuată potrivit grilelor notariale afectează însăși întinderea dreptului substanțial dedus judecății și prevederile de lege criticate nu pot intra sub incidența regulii aplicării imediate a normelor de procedură. Se mai susține că se încalcă principiul egalității în fața legii, întrucât se creează un tratament discriminatoriu nu doar în funcție de data rămânerii irevocabile a hotărârilor judecătorești, ci și de momentul la care autoritățile debitoare au procedat la executarea acestora, diferența de moment fiind cauzată de elemente neprevăzute și neimputabile persoanelor aflate în situații similare. Mai arată că hotărârile instanțelor de judecată au aceeași valoare, indiferent dacă prin unele se stabilește o obligație de "a da" sau de "a face", deși prin dispozițiile

art. 41 alin. (1) și (5) din Legea nr. 165/2013

se atribuie valori diferite acestor hotărâri, respectiv o diferență de tratament juridic, născându-se astfel o inegalitate neconstituțională. Cu alte cuvinte, se creează o discriminare între cele două categorii de persoane care beneficiază de hotărâri judecătorești emise în baza aceleiași legi,

Legea nr. 247/2005 , titlul VII. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii civile, mai invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008 , în sensul că ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.

12. Tribunalul București - Secția a V-a civilă arată, în Dosarul nr. 1.042D/2015, că își însușește punctul de vedere exprimat de autorii excepției sub aspectul neconstituționalității prevederilor de lege deduse controlului de constituționalitate, iar în Dosarul nr. 1.053D/2015 apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

13. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Guvernul precizează că textele de lege criticate nu contravin principiului neretroactivității legii civile, nu instituie discriminări și nici nu încalcă dreptul de acces liber la justiție, apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 16, art. 21 alin. (6), art. 24 alin. (2) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut:

- Art. 16: "Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7).";

- Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.";

- Art. 24 alin. (2): "(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).";

- Art. 41 alin. (5): "(5) Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."

18. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 4 alin. (2) în care sunt precizate criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în drepturi și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că din actele existente la dosarele celor două cauze conexate rezultă că în favoarea autorilor excepției acesteia au fost pronunțate, anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , decizii definitive și irevocabile prin care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a fost obligată să emită titluri de despăgubire în temeiul prevederilor legale cuprinse în titlul VII al

Legii nr. 247/2005 , pentru imobile expropriate care nu mai pot fi restituite în natură și pentru care primarul municipiului Focșani, respectiv Botoșani au propus acordarea de despăgubiri. Întrucât obligația stabilită în sarcina autorității pârâte nu a fost executată în termenul stabilit de instanță, îndeplinirea acesteia fiind amânată după intrarea în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , soluționarea dosarelor de despăgubire s-a realizat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - prin aplicarea dispozițiilor legale incidente instituite prin

art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 . În acest context, autorii excepției de neconstituționalitate au susținut, în esență, că aplicarea noilor reguli referitoare la modalitatea de stabilire a despăgubirilor, constând în evaluarea imobilului imposibil de restituit în natură conform grilei notariale și compensarea sub formă de puncte, are caracter retroactiv și creează un regim discriminatoriu față de persoanele care au beneficiat de prevederile

Legii nr. 247/2005

pentru executarea aceluiași tip de hotărâre judecătorească.

20. Curtea observă că, prin

Decizia nr. 715 din 7 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, s-a mai pronunțat cu privire la prevederile art. 21 alin. (6) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză și prin prisma unei motivări similare a excepției de neconstituționalitate, respingând, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 și art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Astfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudența sa, Curtea a observat, în esență, că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea în acest sens și

Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). Așa fiind, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013 , astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din legea menționată, Curtea a observat că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, transpunând în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin decizia menționată, Curtea a admis că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin

Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății.

21. De asemenea, Curtea a apreciat că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a

Legii nr. 165/2013

să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. Situația autorilor prezentei excepții, care au calitatea de beneficiari ai unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se stabilește în sarcina autorității publice pârâte o obligație de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, diferă de cea a persoanelor față de care, printr-o hotărâre judecătorească, a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condițiile

Legii nr. 247/2005 , ipoteză reglementată de

art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013 . Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens, de exemplu,

deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, sau nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

22. Întrucât situația de fapt din prezenta cauză este identică cu cea care a fost reținută în

Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014

și ținând cont de împrejurarea că nu au fost evidențiate elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, precum și în considerarea similitudinii în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate, cele statuate în decizia amintită își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

23. În ce privește dispozițiile

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 , Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa anterioară, reprezentată, de exemplu, de

Decizia nr. 200 din 3 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014 (paragrafele 23-27), sau

Decizia nr. 564 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015 (paragrafele 18-20), Curtea a reținut că, de vreme ce legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Petre Ilie, Roberto-Marian Andrei și Dumitru Colios, respectiv de Vasile Cherecheș și Ioan Cherecheș în dosarele nr. 39.525/3/2014 și nr. 1.892/3/2015 ale Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 16, art. 21 alin. (6), art. 24 alin. (2) și

art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 martie 2016.