Decizia nr. 533/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.695/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 767D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 768D/2016, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate cu același obiect, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Județeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 786D/2016, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate cu același obiect, excepție ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.696/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secția civilă.

6. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.011D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Dreptății Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

8. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

9. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în acest ultim dosar, obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este indicat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Aceasta este, însă, o eroare a instanței de judecată, în realitate obiectul excepției de neconstituționalitate fiind format din dispozițiile art. 49 alin. (2) din legea menționată. Prin urmare, dosarele anterior strigate au același obiect al excepției de neconstituționalitate.

10. Președintele Curții, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus- menționate, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menționate. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 768D/2016, nr. 786D/2016 și nr. 1.011D/2016 la Dosarul nr. 767D/2016, care a fost primul înregistrat.

11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași argumente reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

12. Prin Sentința civilă nr. 2.404 din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.695/55/2016, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcția de primar al Municipiului Arad a autoarei excepției, pe motivul neîntrunirii condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susținători impus de lege.

13. Prin Decizia nr. 803 A/2016 din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.256/288/2016, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Județeană Vâlcea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Râmnicu Vâlcea împotriva unei hotărâri prin care acesta a respins candidaturile depuse de partidul anterior menționat pentru funcția de consilier local, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .

14. Prin Sentința civilă nr. 2.405 din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.696/55/2016, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcția de consilier local al Consiliului Local al Municipiului Arad a autoarei excepției, pe motivul neîntrunirii condițiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susținători impus de lege.

15. Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.187/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Dreptății Sociale într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de acest partid politic la funcția de consilier județean, pe motivul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .

16. În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat, prin stabilirea unui prag ridicat/excesiv de semnături, împiedică accesul cetățenilor la o funcție publică electivă și încalcă, astfel, normele art. 2 alin. (1), art. 36 alin. (1) și ale art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală.

17. Judecătoria Arad - Secția civilă și Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

18. Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

19. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

20. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători, cu rolul de a garanta o minimă reprezentativitate a candidatului, nu încalcă principiul suveranității naționale și dreptul de a fi ales, având în vedere că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituție, se susține că înscrierea semnăturii pe lista de susținere are o dublă semnificație: confirmarea voinței de a susține un candidat la funcția de primar sau o listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, pe de o parte, și acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana, desemnată de formațiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susținători, înțelege să-și îndeplinească această sarcină, nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate, în sine, a dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . În sensul acelorași argumente este indicată

Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 .

21. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege examinate sunt constituționale, astfel cum s-a exprimat și în precedent, în dosare ale Curții Constituționale având același obiect, exemplificative fiind, în acest sens,

Decizia nr. 286 din 11 mai 2016

și

Decizia nr. 355 din 24 mai 2016 .

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) și ale

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. În privința excepției de neconstituționalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.011D/2016, Curtea constată că aceasta a fost ridicată, inițial, în fața Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, odată cu contestația formulată împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de Partidul Dreptății Sociale la funcția de consilier județean. Instanța judecătorească a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținând ca obiect al acesteia dispozițiile

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . Sentința civilă a fost atacată, iar în urma admiterii, în parte, a apelului, instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, a trimis cauza Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în vederea sesizării Curții Constituționale, sentința atacată fiind menținută în rest, pe fond. În cuprinsul deciziei instanței de apel se găsesc lămuriri cu privire la obiectul excepției, în sensul că, deși este indicat art. 50 alin. (2) ca dispoziție legală criticată, se deduce în mod logic, din cuprinsul contestației formulate de Partidul Dreptății Sociale, că nu poate fi vorba decât de

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , aplicabil în speță. Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reluând judecarea cererii de sesizare a Curții, a omis, însă, aceste consemnări din cuprinsul deciziei Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și a sesizat Curtea Constituțională cu menținerea erorii cuprinse în prima sa sentință. Prin urmare, Curtea constată că obiectul real al excepției de neconstituționalitate, ridicate în Dosarul nr. 1.011D/2016, îl reprezintă dispozițiile

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . În concluzie, Curtea reține ca obiect al excepției de față dispozițiile

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , care au următorul cuprins: "(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I."

25. În susținerea excepției sunt invocate prevederile constituționale ale art. 2 alin. (1) cu privire la suveranitatea națională, art. 36 alin. (1) cu referire la dreptul de vot și ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.

26. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Aceste critici urmăresc, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, condiție prevăzută de art. 49 alin. (2) din legea examinată. Obligația astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susținerilor autorilor excepției, normele constituționale referitoare, în principal, la suveranitatea națională, dreptul de a alege și de a fi ales.

27. Curtea Constituțională a răspuns pe larg acestor critici și a constatat, în jurisprudența sa în materie, că textul de lege ce reprezintă obiectul excepției de față respectă normele fundamentale invocate, mai sus referite. În acest sens, exemplificativă este

Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.

28. Astfel, în ce privește pretinsa încălcare a principiului suveranității naționale, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie (a se vedea

Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009,

Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010 și

Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012), că art. 2 din Constituție exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Cu referire la procentul de 1%, reglementat de textul de lege criticat, Curtea a statuat că acesta corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că "Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători." Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) ține de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective (paragrafele 103 și 104 din decizia precitată).

29. Cu privire la invocarea dreptului de a alege și de a fi ales, prin aceeași decizie, Curtea a conchis, în urma analizării dispozițiilor incidente cuprinse în Constituție, în Primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, că dreptul de a fi ales și de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenției au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Totodată, condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea

Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 ). În acest context, Curtea a reținut că dispozițiile

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.

30. Examinând, în cadrul testului de proproționalitate efectuat cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016 , pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiției reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 și a art. 37 din Constituție, Curtea a subliniat, pentru argumentele acolo expuse, că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, același raționament ce a condus la pronunțarea

Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , precitată, prin care Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic.

31. Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudenței mai sus referite, Curtea constată că cele reținute prin

Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , precitată, își mențin valabilitatea și în această cauză.

32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lia Ardelean în dosarele nr. 6.695/55/2016 și nr. 6.696/55/2016 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, de Partidul Mișcarea Populară - Filiala Județeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și, respectiv, de Partidul Dreptății Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secția civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și Tribunalului Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.