Decizia nr. 87/2021

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Marius Pura în Dosarul nr. 11.881/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 233D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia deduce pretinsa neconstituționalitate din împrejurările particulare ale speței.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 1.812/A/2017 din 25 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.881/211/2016, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Marius Pura într-o cauză întemeiată pe dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , coroborate cu ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia învederează, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare a unei contravenții prin poștă cu confirmare de primire nu asigură și comunicarea efectivă a unui document, astfel că această procedură ar trebui să se efectueze prin serviciul „valoare declarată“. În acest context, susține faptul că a primit un plic gol, iar predarea corespondenței a avut loc acasă la factorul poștal și a fost deschisă în prezența acestuia. În această situație, în fața instanței de judecată, destinatarul/contravenientul este cel care trebuie să facă dovada că plicul primit nu conține vreun document și nu organele care au emis și transmis procesul-verbal, astfel că se creează o discriminare în ceea ce privește egalitatea de arme.

6.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Curtea observă că prin

art. 20 pct. 9 din Legea nr. 203/2018

privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, prevederile

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

au fost modificate, fiind păstrată soluția legislativă criticată, astfel că, în prezent, au următorul cuprins: „Comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor.“

12.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi și ale

art. 21 alin. (3)

referitor la dreptul la un proces echitabil.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit

art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se înmânează direct contravenientului. Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia acestuia se înmânează contravenientului, făcându-se mențiunea în acest sens în procesul-verbal, iar contravenientul va semna de primire. În situația în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii. Astfel, textul de lege supus controlului de constituționalitate instituie modalitatea de comunicare a procesului-verbal, respectiv această operațiune are loc prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

14.

De asemenea, Curtea observă că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cuprinde, în capitolul IV: Căile de atac ( art. 31-36),

dispoziții în virtutea cărora împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Astfel, potrivit prevederilor art. 31 din acest act normativ, contravenientului i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, acesta putând formula o plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ocazie cu care poate solicita anularea acestuia. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

prevede faptul ca instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, implicit și cu privire la modul de comunicare a procesului-verbal, și hotărăște, după caz, asupra sancțiunii/despăgubirii stabilite/măsurii confiscării.

15.

Astfel, instanța de judecată, după administrarea întregului probatoriu, este cea care va stabili situația de fapt cu privire la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și, în funcție de cele constatate, va dispune în consecință. Prin urmare, dispozițiile

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , referitoare la comunicarea procesului-verbal de constatare a unei contravenții, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dreptului la un proces echitabil prin prisma egalității de arme, în speță critica de neconstituționalitate fiind expusă și din perspectiva unei situații de aplicare a legii de către organele abilitate să comunice un proces-verbal de contravenție, iar soluționarea acestor aspecte intră în competența exclusivă a instanței de judecată, care, în virtutea rolului său activ, poate să întreprindă demersurile necesare pentru a elucida și aspectele cu privire la realizarea procedurii de comunicare contestate.

16.

Prin urmare, Curtea observă că dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

stabilesc reguli de procedură clare, precise și de natură să ofere suficiente garanții cu privire la verificarea de către instanța de judecată a legalității și a temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, inclusiv a modului de comunicare a acestuia, astfel încât să protejeze dreptul la un proces echitabil al contravenientului ca o componentă a accesului liber la justiție, nefiind astfel încălcate prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității de arme, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

17.

În ceea ce privește instituirea unei alte modalități de comunicare a procesului-verbal de constatare a unei contravenții solicitate de către autorul excepției de neconstituționalitate, se constată că aceasta are valențele unei propuneri de lege ferenda. Or, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

18.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius Pura în Dosarul nr. 11.881/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2021.