Decizia nr. 296/2021

Articolul 16

și

art. 47 din Constituție

se încalcă deoarece sunt discriminați pensionarii vizați de

art. 169^1

față de cei vizați de

art. 169 din Legea nr. 263/2010 , de vreme ce doar primilor li se modifică stagiul complet de cotizare avut în vedere la deschiderea drepturilor la pensie, deși au lucrat în aceleași condiții, de exemplu, în minerit, în subteran.

31.

Mai departe autorii excepției apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple și previzibile, se îngrădește accesul la justiție, contrar

art. 21 alin. (1) din Constituție . De asemenea, se susține că se încalcă principiul securității juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă și previzibilă.

32.

În ceea ce privește

art. 21 alin. (3) din Constituție , se susține că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , precum și păstrarea dreptului câștigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit

art. 77 ,

art. 43

și

art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000 , precum și

Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 , pronunțată de instanța supremă.

33.

În opinia autorilor se încalcă și

art. 41 din Constituție , deoarece interpretarea instanței supreme criticată face posibilă ideea, periculoasă, că legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, prin eliminarea unor beneficii, de exemplu, stagiul de cotizare de 20 de ani. Aceste beneficii nu sunt nimic altceva decât transpunerea efectivă a garanțiilor oferite de

art. 41 alin. (2) din Constituție

celor care au lucrat în condiții deosebite/speciale și care au fost oferite tocmai în considerarea circumstanțelor excepționale ale desfășurării unei astfel de activități.

34.

În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate și precizie a

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , se încalcă și

art. 44 alin. (1) ,

alin. (2) teza întâi ,

alin. (3)

și

(8) din Constituție . Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit

art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

și

art. 95 din Legea nr. 263/2010 . Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă.

35.

Autorii susțin că este încălcat și

art. 47 din Constituție , întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială, un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale

Deciziei Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 .

36.

Se încalcă

art. 53 din Constituție , deoarece niciuna dintre situațiile indicate de acesta nu se regăsește în cauză. Din acest motiv nu se justifică anularea unui drept dobândit în mod legal, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

37.

Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat

art. 108 alin. (2) din Constituție , întrucât conținutul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin

Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 .

38.

De asemenea, autorii consideră că se încalcă și

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție . Aceasta, în primul rând, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de

art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac.

Articolul 129

din Constituție

se încalcă și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar

Codul de procedură civilă

sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.

39.

Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , se susține că acestea contravin, din aceleași motive, acelorași norme constituționale invocate și în sensul neconstituționalității

art. 169^1 alin. (3) , cu precizarea că, suplimentar, încalcă și

art. 15 alin. (2)

și ale

art. 78 din Constituție .

40.

Astfel, se susține că prevederile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea

art. 169^1

din aceeași lege, nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar

art. 16 din Legea nr. 24/2000 . Totodată, nu se poate înțelege rațiunea acestei reglementări distincte, în condițiile în care

art. 116

din aceeași lege conține norme precise. Mai mult,

art. 169^2

se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la

art. 169^1 , fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înțelege ce se întâmplă cu ceilalți pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil,

art. 169^1 , dispozițiile

art. 169^2

având un evident caracter contradictoriu față de cele ale

art. 169^1 .

41.

La fel ca în cazul

art. 169^1 alin. (3) , nici din cuprinsul

art. 169^2

nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la

Legea nr. 19/2000

sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale

Legii nr. 263/2010 . Totodată, aceleași dispoziții „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaște dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă, la care fac referire

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

și

Decizia nr. 11 din 25 mai 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

42.

Cât privește, în particular, încălcarea

art. 15 alin. (2) din Constituție , se susține că

art. 169^2 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 263/2010

contravine principiului neretroactivității legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a

art. 169^1 , fără a

abroga data dispusă de acesta, și limitează aplicabilitatea aceluiași text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz.

43.

În sfârșit,

art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010

contravine

art. 78 din Constituție

în ceea ce privește data intrării în vigoare a

art. 169^1

din aceeași lege, textul criticat menținând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența

art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .

44.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile, întrucât vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate care, potrivit

art. 126 din Constituție , revin instanțelor judecătorești.

45.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

46.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

47.

Avocatul Poporului, în dosarele Curții nr. 596D/2019, nr. 597D/2019, nr. 601D/2019, nr. 602D/2019 și nr. 614D/2019, apreciază că nu sunt încălcate prevederile

art. 15 ,

16

și

53 din Constituție . Astfel, se arată că, având rang constituțional, principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile

Legii nr. 192/2015

nu se aplică situațiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării acesteia în vigoare, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum.

48.

Plecând de la principiul neretroactivității legii, Avocatul Poporului arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

49.

Respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare, stabilite prin

art. 16 alin. (1) din Constituție , presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, tratament juridic care nu poate fi decât diferit la situații distincte ( deciziile nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010

și

nr. 381 din 30 septembrie 2004 ).

50.

Pe lângă cele menționate, este important să se aibă în vedere că, în conformitate cu prevederile

art. 47 alin. (2) din Constituție , dreptul cetățenilor la pensie și la alte forme de asistență socială se exercită în condițiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opțiune în reglementarea condițiilor și a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată a acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află. Atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a Parlamentului. Pentru aceste motive, criticile aduse asupra neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, față de

art. 16 din Constituție , nu sunt întemeiate.

51.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

52.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

53.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, astfel cum a fost formulat, prevederile

art. 169^1

și

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice și, în mod particular, ale

art. 169^1 alin. (3) , precum și cele ale

art. 169^1

din aceeași lege, așa cum au fost interpretate prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din analiza motivării excepției, Curtea reține că obiectul excepției îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și prevederile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , care au următorul cuprins:

–

Articolul 169

^1 alin. (3): „(3) În cazul persoanelor prevăzute la

alin. (2) , la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor

alin. (1) , la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;

–

Articolul 169

Articolul 169

^1

nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , toți pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 . Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub) categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creșterea punctajelor anuale.

69.

Curtea a reținut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv

Legea nr. 263/2010 , și nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condițiile stabilite de

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum.

70.

Curtea a observat că autorii apreciază că dispozițiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeași categorie, în funcție de criteriul datei ieșirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiții speciale de muncă, în sensul că sunt discriminați cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010 , față de cei pensionați sau care, după caz, se vor pensiona după această dată, iar tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare și de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii.

71.

Cu referire la această critică, Curtea a reținut că

art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010

nu prevede, așa cum susțin autorii excepției, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creșterii punctajului anual. În aceste condiții, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent

Legea nr. 263/2010 , fără durată redusă, și nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiții speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieșirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010 , astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, și această critică de neconstituționalitate.

72.

Distinct de considerentele anterioare, Curtea mai reține că autorii excepției consideră, în esență, că aceasta este încălcată deoarece nu este acceptabil, în cazul persoanelor care, pentru aceeași durată de timp, au lucrat în aceleași condiții, un tratament diferențiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite.

73.

Cu referire la această critică, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, exprimată, de exemplu, în

Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau

Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar și în situația în care titularii acestora, în fapt, se află în situații asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfășurat activități în aceleași condiții și pentru aceeași durată, nu trebuie înțeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de

art. 47 alin. (2) din Constituție

impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.

74.

Cu referire la critica potrivit căreia titularii dreptului la recalcularea pensiilor potrivit

Legii nr. 192/2015

sunt discriminați față de pensionarii care, de asemenea, beneficiază de creșterea punctajului anual, dar potrivit

art. 169 din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că pensionarii excluși de

art. 169 alin. (2)-(3) din Legea nr. 263/2010

de la beneficiul creșterii punctajului anual din cauza faptului că, la stabilirea pensiilor, au beneficiat de stagii complete de cotizare cu durată redusă pot beneficia de creșterea punctajului anual în baza

art. 169^1 . În cazul ambelor categorii de pensionari acest beneficiu va fi acordat numai în măsura în care se va ține seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, nu de legi cu caracter special. Astfel, potrivit

art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , „Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin

Legea nr. 78/2005 , cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“, iar, potrivit art. 169 alin. (3), „De creșterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă“. Spre comparație, potrivit interpretării instanței supreme date sintagmei criticate din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , la recalculare se va ține seama de stagiile complete de cotizare prevăzute de dreptul comun, respectiv

Legea nr. 263/2010 , în vigoare la data recalculării, respectiv 1 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul nu i-a tratat în mod diferențiat pe pensionarii prevăzuți de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

față de cei vizați de prevederile art. 169 din aceeași lege, ci în mod uniform, aplicând

consecvent orientarea sa de a nu acorda majorarea punctajului anual în mod cumulat cu beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă.

75.

Cu referire la critica potrivit căreia sunt discriminați pensionarii care, la valorificarea creșterii punctajului, nu au beneficiat de durata stagiului complet de cotizare de la data deschiderii dreptului față de cei care, la valorificarea creșterii punctajului, au beneficiat de această durată, Curtea reține că scopul legiuitorului a fost de a-i gratifica, în mod egal, pe toți cei care au lucrat/lucrează în alte condiții de muncă decât cele normale. Într-o primă fază de implementare a acestei politici, adică în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, legiuitorul a oferit beneficiul doar celor care, la pensionare, nu valorificaseră un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, alta decât cea prevăzută de dreptul comun în vigoare la momentul respectiv. Prin adoptarea

Legii nr. 192/2015 , legiuitorul a oferit însă beneficiul și celor excluși anterior, fără să intenționeze să îl acorde cumulat cu beneficiul valorificat la data pensionării. Prin urmare, aceasta a fost rațiunea pentru care, la recalcularea prevăzută de

Legea nr. 192/2015 , legiuitorul a prevăzut că legea materială privind stagiul de cotizare să nu fie cea în vigoare la data pensionării. Având în vedere că este legitimă din punct de vedere constituțional această opțiune a legiuitorului, nu se poate susține, așa cum o fac autorii excepției, că beneficiarii recalculării prevăzute de

Legea nr. 192/2015

sunt discriminați față de cei cărora, la momentul acordării creșterii punctajului anual, li s-a valorificat stagiul complet de cotizare de care s-a ținut seama la data pensionării.

76.

În ceea ce privește critica întemeiată pe o presupusă încălcare a

art. 21 alin. (3) din Constituție , Curtea a reținut că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu țin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 . Or, în mod evident,

art. 21 alin. (3) din Constituție

nu are legătură cu aceste susțineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se țină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanțială. Dar prevederile

art. 21 alin. (3) din Constituție

se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigența ca acesta să se desfășoare în mod echitabil.

77.

Cu referire la invocarea

art. 21 alin. (1) din Constituție , autorii susțin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiție. Or, a statuat Curtea, autorii prezentei excepții sunt și inițiatorii litigiilor în care au ridicat excepția, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 .

78.

Critica formulată prin raportare la

art. 41 alin. (2) din Constituție

este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu înlătură din legislație regimul juridic prin care s-a urmărit să se țină seama de circumstanțele desfășurării activității în alte condiții de muncă decât cele normale. Astfel, în cazul în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale valorifică beneficiul creșterii punctajului anual, acordat de către legiuitor tocmai în considerarea acestei condiții obiective. În mod similar, în situația în care recalcularea nu conduce la un cuantum mai ridicat al pensiilor, pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale vor continua să valorifice beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă de care s-a ținut seama la deschiderea dreptului la pensie. Or, evident, temeiul în baza căruia legiuitorul a prevăzut stagii complete de cotizare cu durată redusă l-a reprezentat și îl reprezintă tot împrejurarea obiectivă care îi diferențiază, pe de o parte, pe cei care au lucrat și lucrează în condiții de muncă altele decât cele normale de cei care, pe de altă parte, au lucrat și lucrează în condiții normale. Prin urmare, indiferent de efectul pe care îl va avea asupra cuantumului pensiei lor recalcularea prevăzută de

Legea nr. 192/2015 , legiuitorul ține, mai departe, seama de împrejurarea obiectivă care distinge pensionarii care au lucrat în condiții de muncă altele decât cele normale de ceilalți pensionari.

79.

Critica raportată la

art. 44 alin. (1) ,

alin. (2) teza întâi ,

alin. (3)

și

(8) din Constituție , potrivit jurisprudenței anterioare a Curții, este neîntemeiată, ținând seama de faptul că, potrivit

art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 , „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale față de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei inițiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de

art. 44 din Constituție

nu este încălcat în prezenta cauză.

80.

Curtea a stabilit că și critica raportată la

art. 47 alin. (2) din Constituție

este neîntemeiată, având în vedere că situația analizată de Curte în

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepției, este diferită de cea în care se află aceștia. Astfel, prin decizia menționată, Curtea a constatat neconstituționalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispozițiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceștia pensia rămânând la același nivel.

81.

În ceea ce privește critica formulată prin raportare la

art. 53 alin. (2) din Constituție , Curtea observă că dispozițiile criticate nu operează o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepției de neconstituționalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituționale amintite, neavând incidență în cauză, nu va fi analizată.

82.

Cu privire la critica raportată la

art. 108 alin. (2) din Constituție , Curtea a reținut că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale.

83.

Curtea a mai statuat că nu se încalcă

art. 129

și

art. 148 alin. (2) din Constituție , având în vedere că aceste dispoziții nu au incidență în soluționarea prezentei cauze.

84.

În examinarea criticii de neconstituționalitate a

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , Curtea observă că autorii critică acest articol pentru motive identice pentru care acesta a fost criticat și de către autorii excepției de neconstituționalitate soluționate prin

Decizia Curții nr. 182 din 16 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021. Astfel, în paragrafele 40-43 ale deciziei menționate, Curtea a reținut că acestea se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a

art. 169^1

din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege.

85.

Cu privire la primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit

art. 169^2 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 263/2010 , recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de

art. 169^1

din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

ar constitui un paralelism legislativ.

86.

Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile

art. 169^1

din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, așa cum s-a reținut și anterior, dispozițiile

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

87.

Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010

a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres

art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare

a prevederilor

Legii nr. 263/2010 , aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul

art. 169^1

din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că la data de 1 octombrie 2018 când, potrivit

art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , procesul de recalculare prevăzut de

art. 169^2

trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul

art. 169^1

se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit

art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor

art. 169^2

din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea

art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit

art. 169^1

din aceeași lege.

88.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Popa, Bogdan Toader, Gavrilă Lazăr, Alexe Corici, Melu Mihalache, Neculai Ionașcu, Maria Guica, Mircea Beldea, Rodion Mancs, Victor Șoavă, Constantin Cazacu, Viorel Cherecheș, Marta Weisz, Vasile Sorin Holingher, Georgică Irode, Ioan Gălățan, Ion Danciu, Florinel Ciocan, Constantin Nestian, Constantin Dîrnu, Dumitru Lăzăroiu, Ioan Moldovan, Vasile Marcu, Petru George Petruți, Moise Gașpar, Gheorghe Pîrjol, Adrian Alecu, Victor Băloi, Dobîrcău Georgel Astratine, Petre Ardeiu, Eugen Valentin Săcui, Ștefan Muntean, Georgeta Botica, Aurel Dobre, Dumitru Doru Peșcan, Florica Stoicuță, Mihail Stelian Sidea, Ionel Coroian, Sabin Drăgan și Dumitru Lăcătușu în dosarele nr. 1.483/97/2018, nr. 1.801/97/2018, nr. 1.958/97/2018, nr. 341/97/2018, nr. 438/97/2018, nr. 478/97/2018, nr. 1.362/97/2018, nr. 1.892/97/2018, nr. 1.906/97/2018, nr. 3.825/97/2017, nr. 339/97/2018, nr. 1.560/97/2018, nr. 2.558/97/2018, nr. 3.984/97/2017, nr. 698/97/2018, nr. 4.199/97/2017, nr. 4.198/97/2017, nr. 340/97/2018, nr. 3.828/97/2017, nr. 342/97/2018, nr. 344/97/2018, nr. 385/97/2018, nr. 782/97/2018, nr. 1.475/97/2018, nr. 817/97/2018, nr. 1.067/97/2018, nr. 769/97/2018, nr. 2.038/97/2018, nr. 1.557/97/2018, nr. 1.250/97/2018, nr. 3.182/97/2018, nr. 1.139/97/2018, nr. 338/97/2018, nr. 2.655/97/2018, nr. 699/97/2018, nr. 1.549/97/2018, nr. 1.551/97/2018, nr. 1.552/97/2018, nr. 1.555/97/2018 și nr. 1.209/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Constantin Trandafir în Dosarul nr. 48.619/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Tamás Kocsis, Kis Andrei, Szász Csaba, Kovács Mihály și Vasile Gorgan în dosarele nr. 412/84/2018, nr. 480/84/2018, nr. 340/84/2018 și nr. 339/84/2018 și nr. 479/84/2018 ale Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Paul Gherghina, Iancu Ardeiu și Constantin Ștefănescu în dosarele nr. 2.993/95/2018, nr. 2.787/95/2018 și nr. 2.576/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Laurențiu Mențel în Dosarul nr. 2.700/121/2018 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul

art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin

Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și prevederile

art. 169^2 din Legea nr. 263/2010

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Galați - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 mai 2021.