Reglementări · Ministerul Sănătății Ministerul Educației Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

Reglementări din 18 octombrie 2021

privind cerințele de școlarizare și pregătire în protecție radiologică a personalului medical

prezumat în vigoare

Data actului
18 octombrie 2021
Emitent
Ministerul Sănătății Ministerul Educației Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1152 bis din 3 decembrie 2021
Citează
3 acte
Structură
55 de articole, 4 anexe · 119.128 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Completează 1

  • Ordinul nr. 14/2018 18 ianuarie 2018 (prevederi anume) pentru aprobarea Procedurii privind cerințele de eliberare a avizelor pentru programele de…

ORDINUL nr. 2.195/5.622/200/2021 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.152 din 3 decembrie 2021.

Anexa nr. 1

Reglementari specifice privind cerintele de școlarizare și pregătire în protecție radiologică a personalului medical

Scop

Aprobate prin

Articolul 1

(1)

Prezentele cerințe se aplică pentru pregătirea în protecție radiologică a lucrătorilor care își desfășoară activitatea în domeniul medical și respectă principalele prevederi din documentul privind Recomandările Comisiei Europene, Seria Radiation Protection nr. 175/2014.

(2)

Prezentele norme pun în aplicare prevederile art. 16 alin (2) din Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică apobate prin Ordinul ministrului sănătății, al ministrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018.

Prevederi generale privind pregătirea lucrătorilor din domeniul medical

Articolul 2

Toți lucrătorii din domeniul medical, implicați în expunerile medicale cu radiații ionizante, atât cei abilitați să facă trimiteri pentru pacienți în vederea efectuării de proceduri de diagnostic sau terapie, precum și cei expuși profesional la radiații ionizante sau care își desfășoară activitatea în zone controlate sau supravegheate, trebuie să dobândească cunoștințe de bază, abilități specifice, precum și competențe în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante, prin parcurgerea unor programe de pregătire, programe de informare și de instruire teoretică și practică în materie de practici radiologice medicale.

Articolul 3

Toți lucrătorii din domeniul medical care trimit pacienții pentru efectuarea de proceduri de diagnostic și terapie cu radiații ionizante, precum și cei care lucrează în zone în care se utilizează radiațiile ionizante, trebuie să înțeleagă importanța parcurgerii programului de pregătire de bază în protecție radiologică și să aplice de-a lungul întregii cariere cunoștințele dobândite, mai ales pentru acele grupuri de populație care au nevoie de precauții speciale de protecție împotriva radiațiilor ionizante.

Articolul 4

Tematicile incluse în programele de pregătire și nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite prin programul de pregătire de bază trebuie adaptate pentru diferitele specialități, cum ar fi de ex. radiologie de diagnostic, radioterapie, cardiologie, medicină dentară etc. și pentru diferite tipuri de responsabilități, ca de ex. medici, fizicieni medicali, asistenți medicali/operatori, ingineri de service etc.

Articolul 5

Programele de pregătire trebuie să conțină atât cursuri de pregătire teoretică, cât și sesiuni practice, precum și studiu individual.

Articolul 6

Se recomandă ca un procent de cca. 20 - 30% din timpul total alocat programelor de pregătire să fie dedicat sesiunilor practice.

Articolul 7

În cazul persoanelor care urmează programe practice de pregătire trebuie aplicate cu atenție sporită criteriile de justificare și de optimizare. Toate procedurile trebuie să fie realizate sub responsabilitatea unui specialist cu experiență adecvată și nu este permis să se iradieze suplimentar pacientul numai în scopuri de pregătire a personalului.

Articolul 8

În cazul procedurilor cu doze mari de radiații precum și în radiologia pediatrică trebuie realizat un control strict al dozei pacientului pentru a garanta că acesta nu primește doze semnificativ mai mari ca urmare a pregătirii personalului.

Programele de pregătire în protecție radiologică

Cerințe specifice de pregătire în protecție radiologică A.

Articolul 9

Programele de pregătire în protecție radiologică se organizează cu respectarea prevederilor Ordinului președintelui CNCAN nr. 14/2018 pentru aprobarea Procedurii privind cerințele de eliberare a avizelor pentru programele de pregătire în protecție radiologică.

Articolul 10

Programele de pregătire în protecție radiologică includ pregătirea inițială și pregătirea continuă.

A1. Programele de pregătire inițială în protecție radiologică

Articolul 11

Curricula programelor de pregătire inițială în protecție radiologică cuprinde :

tematica de bază menționată în Anexa nr. 2, care este aplicabilă pentru toate specialitățile medicale

tematica specifică pentru fiecare specialitate.

Articolul 12

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite prin programul educațional de bază în protecție radiologică sunt detaliate în tabelul nr. 1 din Anexa nr. 2.

Articolul 13

În completarea prevederilor din Ordinul președintelui CNCAN nr. 14/2018, în Anexa nr. 2 se specifică numărul de ore de pregătire inițială recomandat pentru fiecare specialitate.

A2. Programele de pregătire continuă în protecție radiologică

Articolul 14

Programele de pregătire continuă în protecție radiologică se organizează periodic, la intervale de 5 ani.

Articolul 15

În curricula programelor de pregătire continuă în protecție radiologică pentru domeniul medical se includ cel puțin următoarele tematici, cu respectarea art. 5 alin (3) din Anexa la Ordinul președintelui CNCAN nr. 14/2018:

Aspecte privind desfășurarea practicii

Protecția radiologică operațională

Feedback -ul incidentelor și accidentelor radiologice în desfășurarea practicii

Noutați legislative privind protecția radiologică la nivel național și internațional

Articolul 16

Numărul de ore recomandate pentru programele de pregătire continuă în protecție radiologică pentru fiecare specialitate este specificat în Anexa nr. 3.

B. Prevederi privind pregătirea pentru fiecare specialitate B1. Cerințe pentru medicii abilitați să facă trimiteri

Articolul 17

Pregătirea de bază în protecție radiologică pentru medicii abilitați să facă trimiteri se recomandă să fie inclusă în cursurile universitare, în diferite perioade de pregătire, precum și în programele de bază pentru rezidențiat și în cursuri speciale de pregătire organizate de angajator și recunoscute de autoritățile competente.

Articolul 18

Medicii abilitați să facă trimiteri trebuie să își actualizeze la intervale regulate de 5 ani nivelul de pregătire în protecție împotriva radiațiilor ionizante prin programe de informare și de instruire teoretică și practică, pentru actualizarea cunoștințelor cu privire la noile proceduri de diagnostic și terapie și a modulului de justificare a acestora, menținând astfel competența în protecție radiologică.

Articolul 19

Principiul de bază al protecției radiologice care trebuie inclus în programele de pregătire ale medicilor abilitați să facă trimiteri este justificarea expunerii pacientului împotriva radiațiilor ionizante, care impune ca beneficiul potențial pentru pacient să depășească riscul asociat expunerii la radiații.

Articolul 20

Medicii abilitați și practicienii să facă trimiteri sunt implicați în procesul de justificare a expunerilor medicale conform prevederilor art 142 alin.(3) lit. d) din Normele privind cerințele de

bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății, al minstrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018.

Articolul 21

Pentru justificarea corectă a unei proceduri radiologice și selectarea procedurii optime de imagistică, medicii abilitați să facă trimiteri trebuie să se asigure că dețin informații suficiente privind:

efectuarea anterioară a unei examinări similare sau a altor examinări cu radiații ionizante,

necesitatea efectuării examinării sau a repetării acesteia,

explicarea clară a situației clinice,

alegerea celei mai potrivite examinării pentru situația clinică dată, ținând cont și de metodele de investigație non-iradiante, astfel încât să se evite expunerea inutilă a pacientului.

Articolul 22

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii abilitați să facă trimiteri trebuie să se bazeze pe siguranța pacientului și pe managementul riscului asociat expunerii medocale și sunt prezentate în tabelul nr. 2 din Anexa nr. 4.

imagistică medicală

B2. Cerințe generale de pregătire pentru medicii cu specializare în radiologia de diagnostic și

Articolul 23

Educația și instruirea în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante a medicilor implicați direct în utilizarea radiațiilor ionizante trebuie să fie la standarde înalte și să asigure înțelegerea bazei științifice a imagisticii în scop diagnostic, dar și a riscurilor asociate expunerii la radiații în scopul aplicării corecte a modalităților de diagnostic, în beneficiul pacientului.

Art 24. Educația și instruirea în domeniul protecției radiologice se recomandă să înceapă încă din primii ani de facultate și să continue pe parcursul întregii cariere. Educația profesională trebuie să țină pasul cu dezvoltarea de noi tehnici și sisteme de diagnostic, cu accent special pentru dobândirea de abilități în utilizarea practică a acestor sisteme și justificarea expunerilor medicale.

radiologie și imagistică medicală sunt prezentate în tabelul nr. 3 din Anexa nr.4.

Articolul 25

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializarea de

B3. Cerințe de pregătire pentru medicii cu specializare în radiologie intervențională

Articolul 26

Conceptul de bază în pregătirea medicilor cu specializare în radiologie intervențională vizează dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor de a diagnostica și trata pacienții folosind tehnicile actuale cel mai puțin invazive, în scopul a minimizării riscului asupra pacientului și pentru a îmbunătăți rezultatele asupra sănătății.

Articolul 27

Medicii cu specializare în radiologie intervențională trebuie să parcurgă programului de pregătire de bază în protecție radiologică și programul specific de pregătire pentru radiologie intervențională, in scopul dezvoltării de abilități și competențe suplimentare.

Articolul 28

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializarea de radiologie intervențională, suplimentar față de cele menționate în tabelul nr 3, sunt prezentate în tabelul nr. 4 din Anexa nr. 4.

în tehnici intervenționale

B4.Cerințe de pregătire pentru medicii cu alte specializări medicale, non-radiologice, implicați

radiații ionizante includ cardiologia intervențională, electrofiziologia, chirurgia vasculară, urologia, chirurgia ortopedică, neurochirurgia, gastroenterologia, ginecologia, etc.

Articolul 29

Specializările medicale non-radiologice care utilizează tehnici de intervenție ghidate cu

Articolul 30

Medicii specificați la art. 29 trebuie să parcurgă un program de pregătire în domeniul protecției radiologice similar cu medicii cu specializare în radiologie intervențională.

Articolul 31

În cadrul programelor de pregătire, se va face distincție între acei specialiști care efectuează proceduri care au potențialul de a administra pacienților doze mari de radiații, precum medicii cu specializare în cardiologia intervențională, chirurgie vasculară, etc care folosesc unități mobile sau fixe de angiografie, neurochirurgi sau alte specializări care lucrează cu instalații radiologice mobile cu braț C, și medicii cu specializare în urologie, ortopedie, gastroenterologie, etc care efectuează proceduri cu doze mici de radiații, cu imagini statice ocazionale.

Articolul 32

a) Pentru specialiștii care efectuează proceduri cu doze de radiații potențial mari, se recomandă tematici de învățare similare cu cele pentru radiologia intervențională.

b) Pentru specialiștii care efectuează proceduri cu doze mici de radiații, aspectele practice ale protecției radiologice vor avea prioritate, iar programele de instruire se vor concentra pe realizarea abilităților.

Articolul 33

a) Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicați în tehnici intervenționale cu doze de radiații potențial mari, sunt prezentate în tabelul nr. 5 din Anexa nr. 4.

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare non- radiologică, implicați în tehnici intervenționale cu doze mici de radiații, sunt prezentate în tabelul nr. 6 din Anexa nr. 4.

B5. Cerințe de pregătire pentru medicii cu specializare

în medicină nucleară

Articolul 34

Medicina nucleară, prin utilizarea surselor radioactive deschise sub formă de medicamente radiofarmaceutice, implică aspecte specifice în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante, respectiv:

riscul de expunere externă și internă pentru personalul medical, în special în timpul pregătirii și administrării produselor radiofarmaceutice;

control limitat al radiofarmaceuticelor după administrarea acestora;

doză absorbită de un anumit organ și doză efectivă puternic dependente de biocinetica fiecărui pacient;

riscuri potențiale de expunere la radiații pentru rudele pacienților și pentru alte persoane din populație.

Articolul 35

Programul de pregătire pentru specialiștii din medicină nucleară trebuie să conțină atât programul de pregătire de bază, care constă în dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe prezentate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2 cât și tematici specifice domeniului, cu accent pe utilizarea în siguranță a medicamentelor radiofarmaceutice pentru procedurile terapeutice, precum:

imagistică și tehnici terapeutice specializate,

expunerea pacientului , respectiv diagnostic in vivo și terapie,

expunerea profesională și expunerea publică,

expunerea persoanelor implicate în susținerea și îngrijirea pacienților.

medicină nucleară, suplimentar față de cele menționate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, sunt prezentate în tabelul nr. 7 din Anexa nr. 4.

Articolul 36

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare în

B6. Cerințe de pregătire pentru medicii cu specializare în radioterapie

în țesuturile normale constituie cerința de bază în practica de radioterapie.

Articolul 37

Administrarea cu precizie a dozelor în volumul tumoral, cu menținerea la minimum a dozelor

Art 38. În plus față de aspectele de protecție radiologică centrate pe pacient, trebuie luate măsuri adecvate pentru a reduce cât mai mult posibil dozele încasate de personalul expus profesional și de persoanele din populație.

Articolul 39

Programul de pregătire pentru specialiștii din radioterapie trebuie să conțină atât programul de pregătire de bază, care constă în principal în dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe prezentate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, cât și tematici specifice domeniului, care includ înțelegerea fizicii radiațiilor aplicată în radioterapiei, radiobiologie, concepte și principii de protecție împotriva radiațiilor ionizante; un accent deosebit ar trebui pus pe cunoașterea noilor sisteme, tehnici și proceduri radioterapeutice, precum și pe dobândirea de abilități în utilizarea practică a acestora.

Articolul 40

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializarea radioterapie, suplimentar față de cele menționate în tabelele nr. 1 și 2 din Anexa nr. 2, sunt prezentate în tabelul nr. 8 din Anexa nr. 4.

dentară

B7. Cerințe de pregătire pentru medicii dentiști/stomatologi sau cu specializare în chirurgie

Articolul 41

Medicii dentiști/stomatologi și cei cu specializarea de chirurgie dentară pot acționa atât ca medici abilitați să facă trimiteri cât și ca practicieni în domeniul radiologiei.

Articolul 42

Programul de pregătire a medicilor dentiști/ stomatologi sau cu specializarea de chirurgie dentară trebuie să cuprindă tematici privind pericolele radiațiilor ionizante și efectele acesteia asupra țesuturilor biologice, reglementările naționale privind utilizarea radiațiilor ionizante în domeniul radiologiei dentare, protecție radiologică și reducerea dozei la pacient.

specializarea de chirurgie dentară sunt prezentate în tabelul nr. 9 din Anexa nr. 4.

Articolul 43

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii dentiști sau cu

procedurile cu radiații ionizante

B8. Cerințe de pregătire pentru asistenții medicali / operatorii / tehnicienii implicați în

Articolul 44

Asistenții medicali / operatorii /tehnicienii implicați în procedurile cu radiații ionizante sunt lucrătorii din domeniul sănătății responsabili de efectuarea procedurilor de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională, medicină nucleară și radioterapie, în concordanță cu procedurile de lucru și protocoalele clinice aprobate la nivelul unității.

Articolul 45

Aceștia sunt responsabili pentru bunăstarea fizică și psihică a pacienților, înainte, în timpul și după efectuarea procedurilor de diagnostic și terapie, având un rol activ în justificarea și optimizarea procedurilor, precum și în protecția radiologică a pacienților și a altor persoane, în conformitate cu principiul ALARA.

Articolul 46

Pregătirea pentru asistenții medicali / operatorii /tehnicienii cuprinde programul de pregătire de bază, care trebuie urmat de către toți asistenții medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de practică (radiologie de diagnostic, radiologie intervențională, medicină nucleară și radioterapie) și programe de pregătire suplimentară specifice tipului de practică.

Articolul 47

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de tipul practicii, în urma parcurgerii programului de pregătire de bază sunt prezentate în tabelul nr. 10 din Anexa nr.4.

Articolul 48

Suplimentar față de programul de pregătire de bază, nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali / operatorii /tehnicienii implicați în procedurile cu radiații ionizante sunt prezentate în Anexa nr. 4 în tabelul nr. 11 pentru practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională, respectiv în tabelul nr. 12 pentru practicile de medicină nucleară și în tabelul nr. 13 pentru practicile de radioterapie.

implicați în utilizarea radiațiilor ionizante

B9. Cerințe de pregătire pentru surorile/asistenții medicali sau alți lucrători care nu sunt direct

Articolul 49

Surorile/asistenții medicali și alți lucrători din domeniul sănătății care nu sunt implicați direct în utilizarea radiațiilor ionizante, dar care lucrează într-o zonă clinică în care se utilizează radiațiile ionizante trebuie să fie informați și instruiți asupra riscului de expunere la radiații ionizante.

Articolul 50

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru surorile/asistenții medicali sau alți lucrători care nu sunt direct implicați în utilizarea radiațiilor ionizante, sunt prezentate in tabelul nr. 14 din Anexa nr. 4.

B10. Cerințe de pregătire pentru fizicienii medicali / experții în fizică medicală

Articolul 51

În cadrul sistemului medical, expertul în fizică medicală/ fizicianul medical trebuie să acționeze sau să ofere consultanță de specialitate cu privire la chestiuni legate de fizica radiațiilor aplicate expunerii medicale și expunerii imagistice non-medicale care folosesc echipamente medicale.

Articolul 52

(1)

În funcție de practica radiologică medicală, expertul în fizică medicală îndeplinește responsabilitățile specifice prevăzute în art. 146 din Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică, apobate prin Ordinul ministrului sănătății, al ministrului educației și al președintelui CNCAN nr. 752/3978/136/2018

Fizicianul medical are responsabilitățile stipulate în normele specifice de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională, de radioterapie și de medicină nucleară.

Fizicianul medical lucrează sub supravegherea expertului în fizică medicală.

medical sunt descrise în Normele privind expertul în fizică medicală aprobate prin Ordinul comun nr.1272/266/2006 al ministrului sănătății publice și al președintelui CNCAN.

Articolul 53

Cerințele de pregătire teoretică și practică pentru expertul în fizică medicală și fizicianul

B11. Cerințe de pregătire pentru inginerii și tehnicienii de service al instalațiilor radiologice

Articolul 54

Inginerii și tehnicienii de service vor parcurge un program de pregătire în domeniul protecției împotriva radiațiilor care trebuie să acopere aspectele menționate în tabelul nr.1 din Anexa nr. 2 (programul de pregătire de bază în protecție radiologică), precum și o pregătire suplimentară în funcție de complexitatea echipamentelor radiologice pentru care asigură instalarea, montarea, punerea în funcțiune, verificarea periodică, repararea și dezafectarea.

Articolul 55

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență de bază care trebuie dobândite de inginerii și tehnicienii de service sunt menționate în tabelul nr. 1 din Anexa nr. 2, iar cele suplimentare sunt prezentate în tabelul nr. 15 din Anexa nr. 4.

C. Recomandări internaționale

Articolul 56

Curricula pentru programele de pregătire inițială și continuă va include și recomandările europene și internaționale privind protecția radiologică.

Articolul 57

Recomandările europene și internaționale privind curricula pentru programele de pregătire în protecție radiologică sunt specificate în Anexa 5.

Anexa 2 Tematica generală privind cursurile de pregătire inițială în protecție radiologică în domeniul

medical

MEDICI SPECIALIȘTI

Tematica

RD

MN

RT

CDI/ RI

/MI

MX

MD

M

1. Structura atomului, producerea radiației X și interacția radiației cu materia

m

î

î

s

s

s

-

2. Structura nucleului și radioactivitatea

m

î

î

s

-

-

-

3. Mărimi și unități radiologice

m

î

î

m

m

s

s

4. Caracteristicile fizice ale sistemelor cu radiații X

m

s

î

m

m

m

-

5. Principiile detectării radiațiilor

m

î

m

s

s

s

-

6. Procesul de justificare a examinărilor imagistice

î

î

î

î

î

î

m

7. Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor

î

î

î

m

m

s

s

8. Doză efectivă și riscuri de cancer și boli ereditare

î

î

î

m

m

m

m

9. Riscurile efectelor deterministice

î

î

î

î

m

m

s

10. Principii generale de protecție împotriva radiațiilor

î

î

î

î

m

m

s

11. Protecția împotriva radiațiilor – măsuri operaționale

î

î

î

î

m

m

s

12. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru pacient

î

î

î

î

î

î

s

13. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru personal

î

î

î

î

î

î

s

14. Doze tipice pentru procedurile de diagnostic

î

î

î

m

m

m

m

15. Riscuri de expunere fetală la radiații ionizante

î

î

î

s

m

s

s

16. Controlul calității și asigurarea calității în protecția împotriva radiațiilor

m

î

î

m

s

s

-

17. Reglementări naționale și standarde internaționale

m

m

m

m

m

m

s

Număr total de ore de pregătire

30-

50

30-

50

40-

60

20-

30

15-

20

10-

15

5-

10

ALTE CATEGORII DE PERSONAL MEDICAL

Tematica

FM

AM

SM

II

1. Structura atomului, producerea radiației X și interacția radiației cu materia

î

m

s

m

2. Structura nucleului și radioactivitatea

î

m

-

m

3. Mărimi și unități radiologice

î

m

s

m

4. Caracteristicile fizice ale sistemelor cu radiații X

î

î

-

î

5. Principiile detectării radiațiilor

î

î

s

î

6. Procesul de justificare a examinărilor imagistice

î

î

s

-

7. Noțiuni fundamentale de radiobiologie, efectele biologice ale radiațiilor

î

m

s

s

8. Doză efectivă și riscuri de cancer și boli ereditare

î

î

s

s

9. Riscurile efectelor deterministice

î

î

s

-

10. Principii generale de protecție împotriva radiațiilor

î

î

m

m

11. Protecția împotriva radiațiilor – măsuri operaționale

î

î

m

m

12. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru pacient

î

î

m

m

13. Aspecte particulare de protecție radiologică pentru personal

î

î

m

m

14. Doze tipice pentru procedurile de diagnostic

î

î

-

s

15. Riscuri de expunere fetală la radiații ionizante

î

î

s

s

16. Controlul calității și asigurarea calității în protecția împotriva radiațiilor

î

m

-

î

17. Reglementări naționale și standarde internaționale

î

m

s

î

Numar total de ore de pregătire

40-

60

40-

60

10 -

15

40-

60

RD = Medici cu specializare în radiologie de diagnostic RT = Medici cu specializare în radioterapie

MN = Medici cu specializare în medicină nucleară

CDI = Medici cu specializare în cardiologia intervențională RI = Medici cu specializare în radiologie intervențională

MI = Medici cu specializare non-radiologică implicați în tehnici intervenționale cu doze de radiații potențial mari

MX = Medici cu specializare non-radiologică implicați în tehnici intervenționale cu doze scăzute de radiații MD = Medici dentiști/stomatologi

M = Medici abilitați să facă trimiteri FM = Fizicieni medicali

AM = Asistenți medicali (radiodiagnostic, radioterapie sau medicină nucleară) SM = Surori medicale

II = Ingineri și tehnicieni de service

Pentru celelalte grupuri de practicieni, pregătirea trebuie adaptată într-un mod similar

Nivelul de cunoștinte:

s = nivel scăzut de cunoștințe care indică o conștientizare generală și o înțelegere a principiilor m = nivel mediu de cunoștințe care indică o înțelegere de bază a subiectului

î = nivel înalt de cunoștințe și înțelegere, suficient pentru a-i putea educa pe ceilalți

pregătire de bază bază în protecție radiologică

Tabelul nr. 1 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite prin programul de

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

C1. Descrierea și explicarea structurii atomice

C2. Descrierea structurii nucleare și explicarea legii dezintegrării radioactive

C3. Enumerarea și explicarea mărimilor și unităților radiologice fundamentale

C4. Descrierea caracteristicilor fizice ale sistemelor cu radiații X.

C5. Explicarea principiilor detectării radiațiilor

C6. Explicarea noțiunilor fundamentele ale radiobiologiei și efectele biologice ale radiațiilor

C7. Explicarea relației dintre doza efectivă și riscul de cancer și boli ereditare

C8. Explicarea diferențelor dintre efectele deterministice și cele stocastice și intervalele de doză corespunzătoare

C9. Descrierea principiilor generale ale protecției radiologice

C10. Explicarea modelului liniar fără prag

C11. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică pentru pacienți

C12. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică pentru personal

C13. Enumerarea dozelor tipice pentru procedurile de diagnostic

A1. Aplicarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor în practica zilnică

A2. Comunicarea celor mai importanți factori care influențează dozele personalului

A3. Compararea dozelor raportate din procedurile medicale cu dozele din surse naturale

A4. Interpretarea riscurilor de radiații în contextul altor riscuri din viața de zi cu zi

A5. Identificarea obligațiilor legale de protecție radiologică în practica zilnică

R1. Implementarea cerințelor naționale de reglementare în domeniul protecției radiologice în practica zilnică

C14. Explicarea riscurilor pentru făt din cauza expunerii la radiații ionizante

C15. Înțelegerea principiilor de asigurarea calității și controlul calității din punctul de vedere al protecției împotriva radiațiilor ionizante

C16. Enumerarea reglementărilor și standardele internaționale relevante pentru protecția împotriva radiațiilor în domeniul medical

C17. Înțelegerea conceptelor de justificare și optimizare

C18. Explicarea expunerilor accidentale / neintenționate

Anexa 3 Cursuri de pregătire continuă în protecție radiologică - numărul de ore de pregătire

recomandat pentru fiecare specializare

Specialitate

Număr de ore de pregătire continuă

Medici cu specializare în radiologie de diagnostic

16 - 24

Medici cu specializare în radioterapie

16 - 24

Medici cu specializare în medicină nucleară

16 - 24

Medici cu specializare în radiologie intervențională/ Medici cu specializare în cardiologia intervențională

Medici cu specializare non-radiologică implicați în tehnici intervenționale cu doze mari de radiații

16 - 20

Medici cu specializare non-radiologică implicați în tehnici intervenționale cu doze scăzute de radiații

10 -15

Medici abilitați să facă trimiteri

8 - 10

Medici dentiști /stomatologi

8 - 10

Fizicieni medicali

16 - 24

Asistente medicale/ tehnicieni/surori medicale

20 - 24

Ingineri / tehnicieni de service

16 - 24

14

Anexa 4

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Siguranța pacientului /managementul riscului

C1. Explicarea principiului justificării și a modului de aplicare a acestuia de la caz la caz, inclusiv pentru indivizii asimptomatici

C2. Enumerarea practicilor de diagnostic și terapie care sunt aprobate la nivel național prin acte legislative

C3. Explicarea particularităților pentru care anumite grupuri de pacienți sunt mai susceptibile la efectele nocive ale radiațiilor ionizante (de exemplu copiii, pacientele gravide)

C4. Explicarea responsabilității comune a medicilor care sunt abilitați să facă trimiteri și a specialiștilor din imagistica

medicală în cadrul procesului de justificare a unui examen radiologic, așa cum este specificat în legislația națională și europeană.

C5. Enumerarea valorilor tipice ale dozelor de radiații pentru examinările diagnostice obișnuite

C6. Explicarea importanței utilizării informațiilor clinice și radiologice din examinările anterioare în procesul de justificare

A1. Aplicarea principiului justificării pentru grupuri specifice de pacienți, inclusiv în cazul expunerii indivizilor asimptomatici și a persoanelor implicate în susținerea și îngrijirea pacienților

A2. Identificarea situațiilor în care utilizarea radiațiilor ionizante este justificată în cazul femeilor însărcinate, femeilor la vârsta de procreere, copiilor sau mamelor care alăptează

A3. Evaluarea dozei efective cumulative pentru o serie de examinări cu radiații ionizante, pentru un anumit pacient

A4. Explicarea beneficiilor și riscurilor asociate anumitor proceduri specifice

A5. Informarea pacienților despre problemele lor de sănătate și despre procedura planificată

A6. Comunicarea în termeni simpli, pe înțelesul pacientului, a riscului asociat expunerii la radiații, ori de câte ori există un risc deterministic sau stocastic semnificativ sau când pacientul este nelămurit

R1. Asumarea responsabilității pentru justificarea examinărilor cu radiații ionizante în conformitate cu cerințele legislației naționale și europene și cu ghidurile organizațiilor profesionale

R2. Implementarea criteriilor de justificare adecvate

R3. Furnizarea în biletul de trimitere a informațiilor necesare departamentului de imagistică în vederea optimizării examinării

R4. Recomandarea acțiunilor ce trebuie luate în caz de expunere accidentală la radiații a unei paciente gravide

R5. Competența diagnosticării leziunilor pielii induse de radiații și a altor efecte potențiale cauzate de radiații la un pacient sau la un lucrător în mediu cu radiații ionizante

R6. Implicarea în sprijinirea colegilor mai tineri în procesele de justificare și optimizare a protecției împotriva radiațiilor

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pe specialități

Tabelul nr. 2 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii abilitați să facă trimiteri

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

C7. Discutarea unor situații clinice în care examinările neiradiante sunt de preferat celor care utilizează radiații ionizante

C8. Enumerarea și descrierea criteriilor de justificare adecvate disponibile și a ghidurilor aplicabile în domeniul de practică

C9. Discutarea informațiilor care trebuie furnizate pacienților cu privire la beneficiile și riscul asociat expunerii la radiații

C10. Explicarea principiilor care guvernează utilizarea radiațiilor ionizante la femeile aflate la vârsta fertilă

C11. Discutarea avantajelor și dezavantajelor în cazul examinărilor care implică utilizarea radiofarmaceuticelor pentru femeile care alăptează și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru protejarea copiilor

C12. Explicarea circumstanțelor din practica curentă în care utilizarea radiațiilor ionizante asupra unui copil este justificată

15

16

Tabelul nr. 3 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare

în

radiologie și imagistică medicală

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Fizica radiațiilor

C1. Enumerarea surselor și proprietăților radiațiilor ionizante

C2. Enumerarea și explicarea interacțiunii dintre radiațiile ionizante și materie / țesuturi

C3. Enumerarea și explicarea fenomenelor dezintegrării radioactive

C4. Explicarea interacțiunii radiațiilor X cu materia și consecințele asupra generării imaginii radiologice, calității imaginii și expunerii la radiații

C5. Enumerarea și explicarea definițiilor mărimilor și unităților de măsură pentru kerma, doza absorbită, doza la organ și doza efectivă, precum și debitul dozei

A1. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru a selecta în mod optim cea mai bună modalitate de imagine

A2. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalelor de examinare, utilizând o expunere minimă pentru un nivelul de calitate a imaginii adecvat unei bune diagnosticări

A3. Folosirea legilor fizicii pentru reducerea radiațiilor împrăștiate și optimizarea contrastului

A4. Utilizarea termenilor adecvați pentru caracterizarea expunerilor CT, radiografice și fluoroscopice și pentru definirea riscului la diferite organe și estimarea riscului genetic și a riscului de cancer

Echipament

C6. Explicarea mecanismului de producere a radiațiilor X.

C7. Enumerarea componentelor unei instalații radiologice și explicarea procesului de generare a radiațiilor X

C8. Explicarea rolului filtrelor și a diafragmelor

C9. Enumerarea detectoarelor analogice și digitale cel mai des utilizate, explicarea funcțiilor acestora și a argumentele pro și contra pentru fiecare dintre acestea

C10. Explicarea rolului ecranelor intensificatoare (în radiografia analogică) și a grilelor, precum și a efectelor acestora asupra calității imaginii și a expunerii

A5. Verificarea permanentă a calității imaginii în vederea recunoașterii și corectării defectelor tehnice

A6. Solicitarea celei mai bune calități a imaginii, prin inovații tehnice și reducerea expunerii, la cel mai mic cost

A7. Coordonarea punerii în funcțiune a unui echipament nou împreună cu ceilalți membri ai echipei de bază (fizician medical, asistenți de radiologie, tehnicieni)

A8. Utilizarea caracteristicilor tehnice specifice ale echipamentului pentru îmbunătățirea calității imaginii și reducerea dozei, ținând cont în același timp de limitele echipamentului

R1. Alegerea celui mai potrivit echipament pentru specificul pacienților pe baza resurselor disponibile

Radiobiologie

C11. Descrierea efectelor radiațiilor asupra celulelor și ADN-ului

C12. Descrierea mecanismelor celulare de răspuns la radiații, de reparare și supraviețuire a celulelor

C13. Descrieți efectelor radiațiilor asupra țesuturilor și organelor

C14. Explicarea diferențelor în răspunsul la radiații între țesutul sănătos și țesutul tumoral, ca bază pentru tratamentul cu radiații

C15. Definirea și explicarea efectelor deterministice și stocastice, precum și a efectelor teratogene

C16. Descrierea riscurilor asociate expunerii la radiații în medicină (riscul la diferite organe, riscul genetic, riscul de cancer)

A9. Informarea paciențiilor despre problemele lor de sănătate și despre procedura planificată

A10. Comunicarea pe înțelesul pacientului a riscului de radiații asociat, ori de câte ori există un risc deterministic sau stocastic semnificativ sau când pacientul are o întrebare

Protecție radiologică-noțiuni generale

C17. Descrierea principiilor de bază ale protecției, radiologice așa cum sunt menționate de ICRP

C18. Specificarea și descrierea tipurilor de expunerii la radiații din surse naturale și artificiale

C19. Descrierea conceptelor privind estimarea și măsurarea dozelor pentru pacienți, personalul expus profesional și public

C20. Explicarea constrângerilor de doze pentru personalul medical care lucrează în mediu cu radiații ionizante pe perioada sarcinii, precum și pentru persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților și a altor persoane din populație

A11. Comunicarea cu medicul abilitat să facă trimiteri cu privire la justificarea expunerii și dacă este necesar, sugerarea unui alt tip de examinare

A12. Aplicarea nivelurilor de justificare în practica zilnică, ținând cont de ghidurile existente, dar și de particularitățile cazurilor individuale (de exemplu, polimorbiditate)

R2. Asumarea responsabilității pentru alegerea celor mai bune modalități de imagistică pentru fiecare pacient (RX, CT, ultrasunete, RMN), luând în considerare riscul bolii, vârsta și dimensiunile pacientului, nivelul de doză tipic procedurii și expunerea diferitelor organe critice

R3. Consultarea atât a pacienților, cât și a personalului medical care lucrează în mediu cu radiații ionizante, pe perioada sarcinii, privind aplicarea măsurilor de protecție radiologică

R4. Asumarea responsabilității privind managementul dozei primită de pacient în diferite modalități imagistice, având în vedere nivelul de doză specific pacientului

17

Protecție radiologică în radiologia de diagnostic (radiații X)

C21. Definirea principiilor ALARA și aplicabilitatea acestora în radiologia de diagnostic

C22. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozei în radiologia de diagnostic în ceea ce privește pacienții adulți și pacienții pediatrici

C23. Explicarea factorilor care influențează doza și calitatea imaginii în radiologia de diagnostic

C24. Descrierea metodelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în radiologia de diagnostic (radiografie, fluoroscopie, CT, mamografie) și în mod special cele pentru pacienții pediatrici

C25. Explicarea conceptelor de bază ale măsurării și estimării dozei pacientului pentru diferitele modalități din radiologia de diagnostic

C26. Descrierea aspectelor cheie, relevante pentru protecția împotriva radiațiilor ionizante, în cazul proiectării și amenajării unui departament de radiologie de diagnostic

C27. Enumerarea nivelurilor de referință pentru cele mai frecvente proceduri de radiologie de diagnostic

C28. Explicarea sistemului de evaluare a dozei și a riscului pentru lucrători și persoanele din populatie, în radiologia de diagnostic

A13. Optimizarea protocoalele de imagistică utilizând proceduri de operare standard, adaptându-le la dimensiunile specifice ale pacientului

A14. Utilizarea protocoalelor pediatrice specifice, luând în considerare dimensiunile fizice mici ale pacienților pediatrici, precum și riscul ridicat, vulnerabilitatea și patologia specifică fiecărei grupe de vârstă

A15. Alegerea celui mai bun compromis între raportul risc-beneficiu, respectiv calitatea imaginii și expunerea la radiații, în fiecare caz în parte

A16. Susținerea utilizării echipamentului individual de protecție la radiații.

A17. Susținerea monitorizării dozimetrice de arie a locului de muncă și a monitorizării dozimetrice individuale a personalului medical expus profesional.

A18. Sprijinirea supravegherii stării de sănătate a expușilor profesionali, a evaluării expunerii și menținerea înregistrărilor

A19. Aplicarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor ionizante în radiologia de diagnostic (radiografie, fluoroscopie-intervenție, CT, mamografie) și în mod special pentru pacienții pediatrici.

A20. Aplicarea în practica zilnică a măsurilor de protecție radiologică, astfel încât să fie respectate nivelurile de referință in diagnostic

A21. Configurarea protocoalelor de examinare pentru dimensiunile specifice pacienților, în special în cazul procedurilor cu doze mari

A22. Estimarea dozelor la organe și a dozele efective pentru examinările de radiologie de diagnostic, pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP, DLP)

R5. Comunicarea cu pacienții cu privire la riscurile și beneficiile legate de procedurile cu radiații ionizante planificate

R6. Asumarea responsabilității pentru justificarea expunerii la radiații pentru fiecare pacient în parte, cu o atenție specială pentru pacientele însărcinate și pacienții pediatrici

R7. Asumarea responsabilității pentru alegerea și efectuarea procedurii de diagnostic cu cea mai mică doză posibilă, în condițiile unei imagini radiologice adecvate stabilirii corecte a diagnosticului

R8. Asumarea responsabilității pentru optimizarea tehnicii / protocolului radiografic utilizat, pentru o anumită procedură de diagnostic, pe baza informațiilor primite pentru pacientul respectiv

R9. Asumarea responsabilității pentru aplicarea protocolului individual, optimizat pentru dimensiunile pacientului și adaptat la probleme acestuia, în cazul procedurilor cu doză mare (CT, intervenție fluoroscopică)

R10. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

18

C29. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

Asigurarea calității

C30. Definirea conceptelor de asigurarea calității în radiologie, inclusiv management și responsabilități, schițarea unui program de asigurarea calității și de protecție radiologica pentru radiologia de diagnostic

C31. Enumerarea caracteristicilor cheie pentru calitatea imaginii și relația dintre acestea și expunerea pacientului

C32. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referință de diagnostic (DRL) ca instrument de optimizare a protecției radiologice a pacientului

A23. Aplicarea standardelor privind o calitate acceptabilă a imaginii radiologice. Analizarea imaginilor de calitate slabă si aplicarea măsurilor de corecție

A24. Evitarea expunerii inutile la radiații în timpul sarcinii, prin aplicarea măsurilor de prevenire prin afișe de avertizare, completare chestionar, test de sarcină, etc.

A25. Verificarea foarte atentă a măsurilor de protecție adecvate în cazul expunerii femeilor însărcinate (dimensiunea și poziționarea câmpului de radiații X, ecranarea gonadelor, distanța tub-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiile neesențiale, evitarea repetării radiografiile)

R11. Supervizarea procedurilor de controlul calității pentru toate echipamentele implicate în expunerea pacientului

R12. Asumarea responsabilității pentru stabilirea sistemelor formale de lucru (procedurilor de operare standard)

R13. Asumarea responsabilității pentru problemele organizatorice și implementarea regulilor locale

R14. Asumarea responsabilității pentru organizarea fluxului de lucru radiologic în vederea evitării expunerilor accidentale / neintenționate și pentru gestionarea adecvată a unui astfel de eveniment

Legi și reglementări

C33. Enumerarea organismelor naționale și internaționale implicate în procesele de reglementare a protecției radiologice

C34. Specificarea cadrului legislativ relevant (ordonanțe, directive, reglementări etc.) care reglementează utilizarea medicală a radiațiilor ionizante, și în mod special a practicii de radiologie de diagnostic, la nivel național

A26. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică din radiologie

R15. Asumarea responsabilității pentru respectarea cadrului legislativ național și a principiului ALARA privind protecție radiologică a personalului medical expus la radiații și a persoanelor din populație

R16. Asumarea responsabilității pentru respectarea principiului ALARA și a cadrului legislativ național, inclusiv a reglementărilor specifice de protecție radiologică a pacienților (în special a nivelurilor de referință în diagnostic)

19

20

Tabelul nr 4 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare în radiologie intervențională

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Fizica radiațiilor

C1. Înțelegerea cerințelor speciale privind formarea imaginii și aspectele privind calitatea imaginii în cazul fluoroscopiei

A1. Aplicarea fizicii radiațiilor pentru optimizarea protocoalele de intervenție, utilizând o expunere minimă posibilă

Echipament

C2. Înțelegerea și explicarea în detaliu a caracteristicilor sistemelor de detecție utilizate în fluoroscopie

A2. Utilizarea zilnică a tuturor capacităților tehnice ale echipamentului RX, pentru îmbunătățirea calității imaginii și reducerea dozei primită de pacient

R1. Alegerea celui mai bun echipament de radiologie intervențională pentru specificul fiecărui pacient, pe baza resurselor disponibile

Radiobiologie

C3. Explicarea relațiilor radiobiologice doză-efect relevante pentru radiologia intervențională; răspunsul țesuturilor la radiații, la nivel molecular, celular și macroscopic; tipuri de cancere induse de radiații, riscuri ereditare; efectele radiațiilor asupra adulților, copiilor și în cazul concepției.

Protecție radiologică în radiologia intervențională (radiații X)

C4. Explicarea principiului ALARA și aplicabilitatea acestuia în cazul RI

C5. Explicarea semnificației justificării și optimizării procedurilor în cazul RI

C6. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozelor la pacienții adulți și copii în RI

C7. Explicarea factorilor care influențează calitatea imaginii și doza în RI

C8. Descrierea metodelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în RI

C9. Explicarea conceptelor de bază ale măsurării și estimării dozei pacientului în RI

C10. Descrierea aspectelor cheie, relevante pentru protecția împotriva radiațiilor ionizante, în cazul proiectării și amenajării unui departament de radiologie intervențională

C11. Enumerarea nivelurilor de referință pentru cele mai frecvente proceduri RI

C12. Explicarea sistemului de evaluare a dozei și a riscului pentru lucrători și persoanele din populatie, în RI

C13. Explicarea și discutarea celor mai recente concepte privind efectele dozelor mici, cu aplicare în cazul RI

A3. Optimizarea protocoalele intervenționale utilizând proceduri de operare standard pentru RI și adaptându-le la dimensiunile specifice ale pacientului

A4. Alegerea celui mai bun compromis între risc-beneficiu, respectiv între calitatea imaginii și expunerea la radiații, în fiecare caz în parte

A5. Susținerea utilizării ecranelor de protecție și a echipamentului individual de protecție la radiații, în special pentru protecția ochilor

A6. Susținerea monitorizării dozimetrice de arie a locului de muncă și a monitorizării dozimetrice individuale a personalului medical expus profesional, adecvat practicii de RI și în special a dozei la cristalin.

A7. Sprijinirea supravegherii stării de sănătate a expușilor profesionali, a evaluării expunerii acestora și menținerea înregistrărilor

A8. Estimarea dozelor efective din procedurile RI pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP/DAP, doza la piele) pentru fiecare pacient

A9. Estimarea riscului pacientului din datele dozimetrice și evaluarea efectelor biologice adverse

R2. Comunicarea cu pacienții cu privire la riscurile și beneficiile legate de procedurile RI planificate

R3. Asumarea responsabilității pentru justificarea expunerii la radiații pentru fiecare pacient în parte supus unei proceduri RI, cu o atenție specială pentru pacientele însărcinate (sau posibil însărcinate)

R4. Asumarea responsabilității pentru optimizarea tehnicii / protocolului utilizat pentru o anumită procedură de intervenție, pe baza nevoilor specifice pacientului

R5. Asumarea responsabilității pentru aplicarea principiilor justificării (evaluare raport risc/beneficiu), optimizării și stabilirii nivelurilor de referință pentru a proteja pacientul de riscurile inutile cauzate de radiații

R6. Asumarea responsabilității pentru aplicarea protocolului individual, optimizat pentru dimensiunile pacientului și adaptat la probleme acestuia, în cazul procedurilor cu doză mare (TIPS etc.)

R7. Asumarea responsabilității pentru evitarea dozele foarte mari la suprafața pielii, care pot provoca efecte deterministice

R8. Urmărirea pacienților în timp, după efectuarea procedurii RI, pentru a verifica apariția efectelor deterministice

R9. Asumarea responsabilității pentru limitarea dozelor personalului expus professional

21

Asigurarea calității

C14. Definirea asigurării calității în RI. Explicarea managementului calității și responsabilitățile în RI.

C15. Enumerarea caracteristicilor cheie pentru calitatea imaginii și relația dintre acestea și expunerea pacientului în timpul procedurii RI

C16. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referință (DRL) ca instrument de optimizare a protecției radiologice a pacientului în procedurile RI

A10. Înțelegerea efectelor imaginilor de calitate slabă în procedurile RI

A11. Evitarea expunerii inutile la radiații a pacientului în timpul procedurilor RI prin optimizarea tehnicilor de expunere cu privire la dimensionarea și poziționarea câmpului RX, ecranarea gonadelor, distanța adecvată tub RX-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiilor neesențiale

Legi și reglementări

C17. Specificarea cadrului de reglementare național relevant pentru practica de radiologie intervenționlă

A12. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică din RI

R10. Asumarea responsabilității pentru respectarea reglementărilor naționale de protecție radiologică a pacienților (inclusiv respectarea nivelurile de referință stabilite la nivel național)

22

intervenționale cu doze de radiații potențial mari

23

radiațiilor

Tabelul

nr.

5 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicați în tehnici

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență ( responsabilitate și autonomie)

Fizica

C1. Înțelegerea naturii radiațiilor X ca radiații ionizante, în spectrul electromagnetic

C2. Explicarea radiației de fond

C3. Descrierea modului de producere a radiațiilor X pentru procedurile de diagnostic

Echipament

C4. Înțelegerea funcției de bază pentru sistemele radiologice.

C5. Descrierea conceptul de „lanț” imagistic, de la inițierea expunerii la radiații X până la afișarea imaginii radiologice pe monitor

C6. Descrierea varietății echipamentelor radiologice adecvate procedurilor intervenționale specifice, precum și a construcției și funcțiilor acestora (sistem cu braț C, braț C portabil, echipament hibrid sau echipament de angiografie)

A1. Verificarea permanentă a calității imaginii pentru recunoașterea defectelor tehnice în procedurile intervenționale specifice

Radiobiologie

C7. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor ionizante

C8. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiațiilor X asupra țesuturilor

C9. Înțelegerea efectelor stocastice și a reacțiilor tisulare induse de radiații.

A2. Informarea pacienților despre problemele lor de sănătate și despre procedura intervențională planificată

A3. Comunicarea în mod eficient cu pacienții cu privire la natura riscurilor asociate expunerii la radiații

Protecție radiologică în procedurile intervenționale specifice

C10. Descrierea principiilor de bază ale protecției radiologice, așa cum sunt menționate de ICRP

C11. Înțelegerea necesității justificării, precum și a consimțământului pentru procedurile intervenționale specifice.

C12. Explicarea principiului ALARA și înțelegerea necesității optimizării procedurilor intervenționale specifice

C13. Explicarea limitelor de doză relevante pentru personalul medical expus profesional, inclusiv a dozele la organe, a constrângerilor de doză pentru personalul medical expus profesional în perioada de sarcină și pentru persoanele din populație, precum și pentru persoanele implicate în îngrijirea si susținerea pacienților

C14. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru managementul dozelor în procedurile intervenționale specifice pentru pacienții adulți și copii

C15. Enumerarea nivelurilor de referință pentru principalele proceduri intervenționale, în funcție de specialitate

C16. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

A4. Aplicarea nivelurilor de justificare în practica zilnică, ținând cont de ghidurile existente, dar și de particularitățile cazurilor individuale (de exemplu, polimorbiditate)

A5. Aplicarea în practica zilnică a măsurilor de protecție radiologică, astfel încât să fie respectate nivelurile de referință in diagnostic

A6. Estimarea dozelor efective din procedurile intervenționale specifice pe baza parametrilor măsurabili de expunere (KAP/DAP, doza la piele) în special pentru cazurile cu doze la piele (doze la suprafața de intrare) mari

A7. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

R1. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc

R2. Asumarea responsabilității pentru evitarea dozelor foarte mari la piele, care pot avea efecte deterministice

R3. Asumarea responsabilității pentru stabilirea practicilor adecvate în vederea limitării dozelor de radiații pentru personalul implicat în procedurile intervenționale specifice

R4. Consultarea cu experții în protecție radiologică sau fizică medicală pentru a obține o protecție optimă împotriva radiațiilor, cu respectarea reglementărilor în vigoare

R5. Urmărirea pacienților în timp, după efectuarea procedurii intervenționale specifice, pentru a verifica apariția efectelor deterministice

R6. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

24

(corespunzătoare specializării)

Asigurarea calității

C17. Înțelegerea conceptul de asigurarea calității

C18. Enumerarea caracteristicilor cheie privind calitatea imaginii și relația dintre acestea si expunerea pacientului în cadrul procedurilor intervenționale specifice

C19. Explicarea principiului utilizării nivelurilor de referință (DRL) în proceduri intervenționale specifice

A8. Evitarea expunerii inutile la radiații în timpul sarcinii, prin aplicarea măsurilor de prevenire prin afișe de avertizare, completare chestionar, test de sarcină, etc.

A9. Verificarea asumată a măsurilor de protecție aplicate în cazul expunerii femeilor însărcinate, în special a celor cu privire la dimensionarea și poziționarea câmpului RX, ecranarea gonadelor, distanța adecvată tub RX-piele, filtrarea corectă a fasciculului, minimizarea și înregistrarea timpului de fluoroscopie, excluderea proiecțiilor neesențiale, evitarea repetării radiografiilor

R7. Asumarea responsabilității pentru stabilirea sistemelor formale de lucru (procedurilor de operare standard) pentru procedurile intervenționale specifice

Legi și

C20. Specificarea cadrului de reglementare național relevant pentru practicile intervenționale specifice

A10. Identificarea și aplicarea reglementărilor relevante pentru orice situație clinică în cadrul procedurilor intervenționale specific

R8. Asumarea responsabilității pentru respectarea reglementărilor naționale de protecție a pacienților (inclusiv respectarea nivelurile de referință stabilite la nivel național)

25

reglementări

intervenționale cu doze mici de radiații

26

Tabelul

nr

6 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare non-radiologică, implicați în tehnici

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Fizica radiațiilor

C1. Înțelegerea naturii radiațiilor X ca radiații ionizante, în spectrul electromagnetic

C2. Explicarea radiației de fond

C3. Descrierea modului de producere a radiațiilor X pentru procedurile de diagnostic

C4. Explicarea modului de interacție a radiațiilor X cu materia

C5. Întelegerea fenomenelor de absorbție și împrăștiere a radiațiilor X în diferite materiale, inclusiv în țesut

A1. Crearea unui context pentru discutarea relației risc-beneficiu

A2. Selectarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor care asigură o atenuarea adecvată a radiațiilor X.

A3. Implementarea măsurilor pentru evitarea împrăștierii și absorbției inutile a radiațiilor X de către pacienți și personalul medical, în sala de operație

R1. Implementarea principiilor protecție radiologice pe baza unei înțelegeri solide a naturii radiațiilor ionizante

Radiobiologie

C6. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor

C7. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiațiilor X asupra țesuturilor

A4. Comunicarea într-un mod eficient cu pacienții privind natura riscurilor asociate expunerii la radiații

C8. Înțelegerea efectelor stocastice și a reacțiilor tisulare induse de radiații

C9. Enumerarea și explicarea aspectele de protecție radiologică cu privire la personalul implicat în expunerile medicale

Doze de radiații și riscuri asociate

C10. Definirea mărimilor și unităților de doză de radiații

C11. Înțelegerea conceptelor ce stau la baza măsurării clinice a dozelor de radiații

C12. Descrierea factorilor care influențează expunerea la radiații și doza

C13. Înțelegerea modului prin care vârsta pacientului influențează riscului asociat expunerii de radiații

C14. Înțelegerea nivelurilor de referință (DRL) în expunerea medicală și a studiilor naționale sau europene privind doze de radiații pentru cele mai frecvente proceduri

A5. Utilizarea cunoștințelor dobândite privind relația dintre doza de radiații și vârsta pacientului și indicele de masă corporală, pentru stabilirea protocoalelor imagistice

A6. Utilizarea factorilor de expunere adecvați vârstei si dimensiunilor pacientului pentru optimizarea procedurii și reducerea dozei primită de acesta

R2. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc

R3. Stabilirea unui sistem pentru monitorizarea dozelor primite de pacienți, dar și de către personalul medical implicat

R4. Compararea valorilor de doză mediate pe grupuri de pacienți cu nivelurile de referință (DRL) și luarea măsurilor adecvate atunci când este necesar

27

față de cele menționate în tabelele nr. 1 și 2

28

Tabelul nr. 7 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu specializare în medicină nucleară (MN), suplimentar

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Protecția radiologică a pacienților în medicină nucleară

C1. Specificarea cadrului național de reglementare,

A1.

Aplicarea

principiilor

justificării

R1. Comunicarea cu pacienții privind

relevant pentru practica de MN

(evaluarea raportului risc / beneficiu) și

riscurile și beneficiile unei proceduri

C2. Enumerarea nivelurilor de referință stabilite pentru

optimizării (inclusiv ALARA), ținând

planificate de MN

cele mai frecvente proceduri MN de diagnostic

seama de ghidurile existente de prescriere a

R2. Asumarea responsabilității pentru

C3. Explicarea riscului efectuării procedurilor în funcție

procedurilor de MN

justificarea expunerii la radiații a

de doza, vârsta și prognosticul pacienților

A2.

Stabilirea

medicamentelor

fiecărei paciente, cu o atenție specială

C4. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru

radiofarmaceutice și a procedurilor de

pentru cazurile de paciente gravide

calcularea activităților în cazul pacienților pediatrici

diagnostic care vor fi utilizate, luând în

R3. Asumarea responsabilității pentru

(cardul de dozare pediatric EANM)

considerare nivelurile de referință

alegerea și efectuarea procedurii de

C5. Explicarea reglementărilor specifice referitoare la

A3. Aplicarea, pentru fiecare procedură de

diagnostic cu cea mai scăzută doză

aplicarea procedurilor de MN în regim ambulatoriu sau

diagnostic

sau

terapie,

a

legilor,

pentru un caz dat, luând în considerare

internare, precum și criteriile de externare a pacientului

reglementărilor,

recomandărilor

și

disponibilitatea

diferitelor

C6. Explicarea conceptului de asigurarea calității pentru

standardelor

naționale

și

europene

medicamente

radiofarmaceutice,

dispozitivele non-imagistice, precum calibratoarele de

referitoare la securitatea radiologică a

precum și posibilitatea utilizării altor

doză și sistemele de numărare

pacientului

modalități imagistice care nu expun

C7. Explicarea conceptului de asigurarea calității pentru

A4. Evaluarea riscului la radiații pentru

pacientul la radiații ionizante

dispozitivele de imagistică de MN, precum camera

embrion / făt în raport cu beneficiile unei

R4. Asumarea responsabilității pentru

gamma, SPECT, PET (și combinația lor cu CT)

proceduri de MN pentru mamă

respectarea nivelurilor de referință,

C8.

Descrierea

principiilor

și

a

procesului

de

A5. Determinarea activității care trebuie

acolo unde este cazul

administrare intravenoasă, orală și prin inhalare a

administrată

pacienților

pediatrici,

în

R5. Asumarea responsabilității pentru

medicamentelor radiofarmaceutice

funcție de masa corporală a acestora

optimizarea procedurii prin alegerea

C9. Descrierea măsurilor care trebuie luate după

A6. Estimarea dozei la organ și a dozei

medicamentului

radiofarmaceutic

administrarea

greșită

a

medicamemtelor

efective

folosind

programe

de

calcul

adecvat și a activității utilizate, pentru

radiofarmaceutice

precum OLINDA / EXM

o anumită procedură de diagnostic, pe

C10.

Explicarea

consecințelor

clinice

în

cazul

A7. Alegerea procedurii adecvate pentru

baza

informațiilor

specifice

ale

administrării medicamentelor radiofarmaceutice la o

tratamentul bolii tiroidiene benigne, din

pacientului

pacientă gravidă sau la o pacientă care poate să rămână

datele unui test cu iod radioactiv

R6. Asumarea responsabilității pentru

însărcinată în următoarele săptămâni după terapia cu

A8. Configurarea unui plan de tratament

optimizarea expunerii pacienților la

radionuclizi

specific pacientului (împreună cu un expert

CT, în cazul procedurilor imagistice

C11. Descrierea procedurilor pentru tratarea pacienților

în fizică medicală) pentru o anumită

hibride, în funcție de situația clinică și

cu incontinență

procedură terapeutică

de caracteristicile sistemului imagistic

Protecția radiologică a pacienților în medicină nucleară

C12. Explicarea principalilor factori în optimizarea calității imaginii în raport cu activitatea administrată, cum ar fi alegerea colimatorului, fereastra energetică sau algoritmul de reconstrucție tomografică

C13. Explicarea opțiunilor pentru optimizarea dozei pacientului din expunerea CT, atunci când se utilizează proceduri imagistice hibride precum PET-CT, SPECT- CT etc.

C14. Explicarea conceptelor de bază ale sistemului MIRD privind evaluarea dozei interne de radiații, inclusiv activitatea integrată în timp (activitate cumulată) și coeficientul de activitate integrat în timp (timpul de retenție în organism)

C15. Explicarea modului de stabilire a tipului de procedură adecvate pentru tratamentul bolii tiroidiene benigne, din datele unui test cu iod radioactiv

C16. Enumerarea procedurilor terapeutice efectuate mai rar sau în instituții specializate și aspectele lor speciale de protecție radiologică

A9. Stabilirea măsurilor de securitate radiologică adecvate pentru gestionarea situațiilor în care se administrează pacienților doze terapeutice de medicamente radiofarmaceutice

A10. Identificarea indicațiilor clinice care permit aplicarea procedurilor imagistice hibride (PET-CT, SPECT-CT)

A11. Stabilirea măsurilor adecvate pentru gestionarea situațiilor de expunere accidentală / neintenționată (de ex. extravazare intravenoasă)

R7. Supravegherea procedurilor privind controlul calității pentru toate echipamentele legate de expunerea pacientului (de exemplu, calibratoarele de doză, sistemele de numărare, camerele gamma, SPECT, PET)

R8. Asumarea responsabilității pentru aplicarea corectă a planului de tratament stabilit împreună cu expertul în fizică medicală, pentru un anumit pacient

R9. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile MN de diagnostic efectuate în mod regulat

R10. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile MN terapeutice efectuate în mod regulat

R11. Implementarea procedurilor de operare standard pentru gestionarea expunerii accidentale / neintenționate R12. Recomandarea pacientelor care alăptează intreruperea temporară sau completă a alăptării, în funcție de activitatea medicamentelui radiofarmaceutic administrată

R13. Comunicarea cu pacienții, atât femei cât și a bărbați, privind perioadele în care ar trebui să evite

concepția, după terapia cu medicamente radiofarmaceutice

29

Protecția radiologică a expușilor profesionali și a persoanelor din populație în

C17. Descrierea regulilor generale pentru lucrul cu surse radioactive deschise

C18. Descrierea aspectelor cheie relevante pentru protecția împotriva radiațiilor în cazul proiectării și amenajării unui laborator de MN

C19. Explicarea naturii surselor de expunere internă și externă pentru lucrătorii din MN și pentru public

C20. Explicarea riscului în funcție de cantitatea de radionuclid și evaluarea dozei pentru lucrătorii din MN C21. Enumerarea procedurilor MN cu doze potențial mari pentru extremități și cristalin, cum ar fi utilizarea emițătorilor beta de mare energie

C22. Explicarea riscului cantitativ și evaluarea dozei pentru persoanele din populație

C23. Descrierea cerințelor din reglementările specifice privind utilizarea surselor radioactive deschise și închise, inclusiv a cerințelor pentru depozitare, ecranarea radiațiilor, păstrarea înregistrărilor și audit

C24. Descrierea cerințelor pentru îndeplinirea reglementărilor privind gestionarea și eliminarea deșeurilor radioactive, și transportul substanțelor radioactive

C25. Enumerarea limitelor de doză pentru persoanele expuse profesional, inclusiv în perioada de sarcină și pentru persoanele din populație, precum și pentru persoanele implicate în susținerea și îngrijirea pacienților.

C26. Explicarea problemelor etice și legale referitoare la expunerea voluntarilor în cercetarea medicală, care implică administrarea de medicamente radiofarmaceutice

A12. Elaborarea unei politici organizaționale pentru utilizarea în condiții de siguranță a surselor radioactive deschise (depozitare, ecranare, păstrarea înregistrărilor, transport și deșeuri)

A13. Elaborarea unei politici organizaționale pentru păstrarea dozelor din expunerea externă și internă (inhalare, ingestie) pentru personalul expus profesional cât mai mici rezonabil posibil A14. Identificarea procedurilor care necesită protecție operațională specială, de ex. ecranare suplimentară sau manipulare de la distanță

A15. Identificarea procedurilor care necesită o monitorizare specială a dozelor, de exemplu cu dozimetre pentru extremități sau monitorizarea activităților încorporate A16. Identificarea procedurilor MN care necesită instrucțiuni speciale pentru pacienți (și pentru persoanele care susțin și îngrijesc pacienții) cu privire la minimizarea expunerii (externe și interne) A17. Aplicarea reglementărilor legale și etice în cazul procedurilor de MN la voluntari în cercetare medicală

A18. Elaborarea politicilor organizaționale pentru optimizarea expunerii pacienților și a lucrătorilor în toate procedurile MN

R14. Asumarea responsabilității pentru respectarea cerințelor de reglementare și a principiului ALARA privind expunerile la radiații a persoanelor expuse profesional și a persoanelor din populație

R15. Asumarea responsabilității pentru stabilirea procedurilor de operare standard

R16. Implementarea unui program de monitorizare a expunerii externe și interne a lucrătorilor corespunzător cu procedurile de MN efectuate și riscurile asociate

R17. Implementarea unei politici organizaționale pentru protejarea personalului expus profesional în perioada de sarcină de riscul de încorporare a radionuclizilor în zonele controlate

R18. Comunicarea cu pacienții care au efectuat proceduri terapeutice pentru respectarea instrucțiunilor de protecție radiologică după externare

R19. Asumarea responsabilității pentru respectarea cerințelor legale și etice în cazul procedurilor de MN la voluntari în cercetare medicală sau la pacienți în studii clinice

R20. Implementarea procedurilor de operare standard pentru toate procedurile de MN efectuate în mod regulat

30

medicină nucleară

menționate în tabelele nr. 1 și 2

31

principii de bază

Tabelul nr. 8 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii cu sp ecializare în radioterapie, suplimentar față de cele

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități(cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Radiobiologie

C1. Descrierea interacțiunii radiației cu materia la nivel molecular

C2. Explicarea deteriorării ADN-ului ca urmare a acțiunii radiațiilor ionizante

C3. Descrierea efectelor la nivel celular și mecanismele morții celulare

C4. Descrierea reparării daunelor cauzate de radiații C5. Explicarea curbele de supraviețuire a celulelor

C6. Descrierea caracteristicilor radiobiologice pentru țesutul normal

C7. Descrierea caracteristicilor radiobiologice pentru tumorile solide și leucemii

C8. Explicarea efectelor oxigenului, sensibilizatorilor și protectorilor

C9. Explicarea efectelor fracționării dozei în timp, transferului liniar de energie (LET), diferitelor modalități de radioterapie și combinarea chimioterapiei cu radioterapia

C10. Descrierea testelor predictive

A1. Comunicarea cunoștințelor despre anatomia clinică și radiologică, fizică și biologie în contextul procedurilor de diagnostic și terapie

Fizica radiațiilor –

C11. Descrierea structurii atomice și nucleare C12. Descrierea dezintegrării radioactive C13. Descrierea radioizotopilor

A2. Analizarea proprietăților radiațiilor ionizante (particule, radiație electromagnetică)

Fizica radiațiilor aplicată în radioterapie

C14. Explicarea mecanismului de funcționare al unui tub cu radiații X

C15. Explicarea mecanismului de funcționare al unui accelerator liniar

C16. Descrierea sistemelor de colimare C17. Descrieți instalațiilor de brahiterapie

C18. Explicarea mecanismului de funcționare al unui ciclotron

C19. Definirea dozei absorbite

C20. Explicarea dozei absorbite în volumul țintă în radioterapia externă și în brahiterapie

C21. Explicarea algoritmilor pentru calculul dozei 2D

C22. Explicarea aplicațiilor pentru radioterapia conformațională 3D, IMRT, IGRT, radioterapia stereotactică și terapia cu particule

A3. Realizarea procedurilor de operare standard pentru planificarea tratamentului, inclusiv a planului 3D și simularea virtuală și CT. Aplicarea acestor proceduri pentru planul de tratament al pacienților

A4. Evaluarea beneficiilor tehnicilor de radioterapie conformațională 3D, IMRT, IGRT, radioterapie stereotactică

A5. Aplicarea algoritmilor pentru calculul dozei 2D

A6. Examinarea opțiunilor de tratament în lumina prognosticului

A7. Elaborarea strategiei de tratament bazată pe dovezi științifice și evaluarea pacienților pentru radioterapie cu fascicul extern, curativ și paliativ, și brahiterapie

A8. Analizarea și sintetizarea dovezilor cercetării științifice pentru schimbarea practicii de radioterapie

A9. Dezvoltarea strategiei și tehnicilor de tratament pentru radioterapie

A10. Adaptarea planurilor de tratament în funcție de nevoile individuale ale pacientului, de condițiile premorbide, de toxicitatea radioterapiei și de tratamentele sistemice

A11. Evaluarea pacienților supuși radioterapiei cu fascicul extern și brahiterapiei

A12. Adaptarea planului de tratament pentru pacienții individuali, în funcție de severitatea reacțiilor

R1. Consultarea paciențiilor cu privire la radioterapie și urmărirea răspunsului la tratament

R2. Recomandarea schemei de tratament adecvată (doză, fracționare) pentru radioterapie cu fascicul extern (curativ și paliativ) și brahiterapie

R3. Auditarea planului de tratament cu radioterapie cu fascicul extern / brahiterapie, în colaborare cu fizicienii și asistenții de radioterapie și conștientizarea consecințelor acțiunilor proprii și ale celorlalți

R4. Evaluarea riscurilor planurilor de tratament pentru radioterapie cu fascicul extern și brahiterapie

R5. Implicarea în planificarea tratamentului folosind IMRT și alte tehnici speciale, cum ar fi radioterapia stereotactică, terapia cu particule și IGRT

R6. Aprobarea planului de tratament

R7. Evaluarea pacienților în vederea radioterapiei prin modalități combinate

R8. Asumarea responsabilității pentru administrarea schemei de tratament de radioterapie împreună cu alte scheme de tratament (în colaborare cu alți specialiști medicali implicați în terapii sistemice) în regim ambulatoriu sau internare

R9. Asumarea responsabilității pentru implicațiile clinice ale IGRT

32

R10. Asumarea responsabilității pentru implicațiile clinice ale procedurilor de brahiterapie

Concepte și principii de protecție radiologică

C23. Explicarea principiilor de radioprotecției, inclusiv ALARA

C24. Explicarea riscului inducerii tumorilor secundare C25. Descrierea factorilor de ponderare pentru radiații

C26. Explicarea relației dintre doza echivalentă, doza efectivă și factorii de ponderare tisulari

A13. Analizarea efectele stocastice și a reacțiilor tisulare

A14. Investigarea expunerilor accidentale / neintenționate

R11. Asumarea responsabilității pentru implementarea sistemului de asigurarea calității și a respectării politicilor de securitate radiologică

R12. Gestionarea situațiilor de expunere accidentală / neintenționată

C27. Explicarea relației dintre consecințele expunerii la radiații asupra sănătății, protecția radiologică și limitele de doză pentru persoanele expuse profesional și persoanele din populație

C28. Explicarea gestionării situațiilor de expunere accidentală / neintenționată

C29. Enumerarea actelor legislative și a reglementărilor naționale și europene în domeniul radioterapiei

C30. Descrierea aspectelor privind protecția radiologică în cazul radioterapiei bazată pe dovezi științifice

33

34

Tabelul nr. 9 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru medicii dentiști/stomatologi sau cu specializare în chirurgie dentară

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Fizica radiațiilor X

C1. Înțelegerea radiațiilor X ca radiații ionizante în spectrul electromagnetic

C2. Explicarea radiației de fond

C3. Descrierea modului de producere a radiațiilor X pentru aplicațiile de radiodiagnostic

C4. Explicarea interacțiunii radiațiilor X cu materia

C5. Înțelegerea absorbției și împrăștierii radiațiilor X în diferite materiale, inclusiv țesuturi

A1. Crearea unui context pentru discuții privind raportul risc / beneficiu

A2. Selectarea măsurilor de protecție radiologică care utilizează atenuarea adecvată a radiațiilor X.

A3. Implementarea măsurilor pentru a evita împrăștirea și absorbția radiațiilor X inutilă de către pacienți, personal și public

R1. Implementarea protecție împotriva radiațiilor pe baza unei înțelegeri solide a naturii radiațiilor ionizante

Radiobiologie

C6. Explicarea efectelor biologice ale radiațiilor

C7. Înțelegerea efectelor somatice și genetice ale radiațiilor X asupra țesuturilor

C8. Înțelegerea efectele stocastice și a reacțiile tisulare induse de radiații

A4. Explicarea riscului și beneficiilor utilizării radiațiilor X în radiodiagnostic.

R2. Comunicarea în mod eficient cu pacientul asupra riscurilor și beneficiilor utilizării radiațiilor X, pentru a obține consimțământul informat

Doza de radiații și riscurile asociate

C9. Definirea mărimilor și unităților de doză

C10. Înțelegerea conceptelor privind măsurarea clinică a dozei de radiații

C11. Descrierea factorilor care influențează expunerea și doza de radiații

C12. Înțelegerea influenței vârstei pacientului asupra riscului asociat expunerii la radiații

C13. Înțelegerea nivelurilor de referință în diagnostic și a studiilor naționale sau europene în domeniu

C14. Înțelegerea nivelului de risc asociat expunerii la radiații privind imagistica dentară, în ceea ce privește pacienții, personalul și publicului

A5. Implementarea cunoștințelor legate de doza de radiații

la stabilirea protocoalelor de imagistică dentară

A6. Utilizarea factorilor de expunere pentru a optimiza doza de radiații

A7. Implementarea cunoștințelor legate de vârsta pacientului la stabilirea protocoalelor imagistice

R3. Implementarea măsurilor de protecție adecvate nivelului de expunere și risc

R4. Stabilirea unui sistem pentru monitorizarea dozelor

R5. Compararea dozelor medii ale pacienților cu nivelurile de referință în diagnostic și luarea măsurile corective adecvate atunci când este necesar

Protecție radiologică

C15. Înțelegerea principiilor protecției împotriva radiațiilor ionizante

C16. Înțelegerea necesității justificării, inclusiv a consimțământului informat

C17. Descrierea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare

C18. Înțelegerea rolului altor forme de examen și diagnostic clinic, care nu implică radiații ionizante

C19. Înțelegerea situațiilor în care este cazul implicării specialiștilor în radiologie maxilo-facială sau medicală

C20. Explicarea principiului ALARA

C21. Înțelegerea relației dintre doza de radiații și calitatea imaginii

C22. Descrierea posibilităților din imagistica dentară pentru optimizarea dozei pacientului

C23. Descrierea strategiilor de reducere a dozei pentru personalul implicat în efectuarea expunerilor și pentru public, inclusiv utilizarea ecranării și monitorizarea dozelor

C24. Descrierea unui program de asigurarea calității pentru imagistica dentară

C25. Înțelegerea conceptului de audit clinic aplicat imagisticii dentare

C26. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

A8. Efectuarea procesului de justificare, luând în considerare riscurile și beneficiile

A9. Indicarea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare

A10. Aplicarea ghidurilor de prescriere a examenelor imagistice dentare în situații clinice specifice

A11. Aplicarea măsurilor pentru optimizarea dozei pacientului din imagistica dentară

A12. Elaborarea unei politici organizaționale pentru a păstra dozele personalului implicat în efectuarea expunerilor cât mai mici rezonabil posibil

A13. Aplicarea măsurilor pentru a limita expunerea personalului și a publicului

A14. Investigarea expunerilor accidentale / neintenționate

A15. Aplicarea cunoștințelor pentru elaborarea programelor de asigurarea calității

A16. Detectarea modificărilor semnificative ale performanțelor tehnice ale instalației imagistice

A17. Efectuarea auditului clinic

A18. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

R6. Asumarea responsabilității privind implementarea justificării expunerilor dentare

R7. Asumarea responsabilității și stabilirea protocoalelor pentru optimizarea expunerilor radiografice dentare

R8. Asumarea responsabilității și stabilirea protocoalelor pentru a asigura respectarea limitelor de doză pentru personal și public

R9. Gestionarea expunerile accidentale / neintenționate

R10. Asumarea responsabilității și stabilirea procedurilor pentru a asigura implementarea unui program de asigurare a calității

R11. Revizuirea justificării, optimizării și limitării expunerii prin intermediul auditului clinic

R12. Implementarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

Reglementări

C27. Denumirea și explicarea reglementărilor relevante naționale și europene referitoare la imagistica dentară

C28. Înțelegerea responsabilităților și a rolurilor diferitelor specializări din domeniul imagisticii dentare

A19. Respectarea reglementărilor relevante din domeniul imagisticii dentare

35

naționale

Echipamente și tehnici

C29. Descrierea conceptului de „lanț” imagistic, de la inițierea expunerii la radiații X până la afișarea imaginii radiologice

A20. Selectarea echipamentului și a factorilor tehnici corespunzători pentru achiziția imaginii și prelucrarea post- achiziție

R13. Stabilirea unei politici pentru achiziția de echipamente care respectă principiile de protecție radiologică

C30. Explicarea diferențelor dintre imagistica 2D / 3D, analogică / digitală și imagistica dentară intraorală / extraorală – de ex. panoramică

R14. Stabilirea și implementarea unui program de întreținere preventivă pentru echipamentele de imagistică dentară

C31. Descrierea modului în care radiațiile X interacționează cu detectoarele de imagine pentru a produce o imagine radiologică

C32. Descrierea diferitelor tehnici de examinare în imagistica dentară și maxilo-facială

R15. Stabilirea și implementarea unui program de instruire pentru personalul implicat în efectuarea expunerilor medicale, bazat pe considerente de protecție radiologică

C33. Descrierea construcției și funcționării echipamentelor pentru imagistica dentară (intraorală și extraorală)

C34. Înțelegerea factorilor care influențează procesarea chimică a filmelor și respectiv procesarea digitală post- achiziție asupra imaginii radiologice finale

Interpretare

C35. Înțelegerea necesității efectuării și înregistrării evaluării clinice a examenelor imagistice dentare cu radiații X

A21. Recunoașterea anatomiei normale în imagistica dentară, inclusiv a variantelor normale

R16. Implementarea practicilor care susțin grija pentru pacient și optimizarea expunerilor dentare

C36. Descrierea structurilor anatomice normale în radiografii

A22. Recunoașterea semnelor patologice în imagistica dentară

C37. Descrierea aspectelor radiologice ale patologiilor care afectează dinții și maxilarele

A23. Interpretarea imaginilor radiologice dentare și elaborarea raportului de examinare

C38. Explicarea proiecțiilor și influența acestora asupra interpretării imaginii radiologice

36

în urma parcurgerii programului de pregătire de bază

37

Tabelul nr. 10 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali / operatorii /tehnicienii, indiferent de tipul practicii,

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Program de pregătire de bază în protecție radiologică

C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia

C2. Explicarea noțiunilor de radiobiologie și pericolele expunerii la radiații asupra sănătății, precum și noțiuni de dozimetrie

C3. Înțelegerea raportului risc/ beneficiu și a principiilor protecției radiologice

C4. Identificarea reglementărilor naționale în vigoare referitoare la protecției radiologică a personalului expus profesional, a pacienților, a persoanelor implicate în susținerea și îngrijirea pacienților și a persoanelor din populație

C5. Explicarea noțiunilor de fizică care stau la baza tehnicilor de imagistică neionizante, precum imagistica prin rezonanță magnetică nucleară și prin ultrasunetele, împreună cu considerații privind de siguranța pacienților

C6. Descrierea rolurilor și a responsabilităților profesionale în ceea ce privește aspectele justificării și optimizării expunerilor

C7. Explicarea conceptelor de asigurarea calității și controlul calității cu referire la legislație, reglementări și ghiduri de practică, echipamente și metodologii de testare, importanța implementării programului de asigurarea calității pentru furnizarea unui serviciu sigur și eficient

A1. Utilizarea echipamentelor medicale într-un mod sigur și eficient

A2. Utilizarea metodelor sigure și eficiente de protecție împotriva radiațiilor în relație cu personalul expus profesional, pacienții și publicul, aplicând reglementările de protecție radiologică în vigoare, standardele și ghidurile de practică adecvate

A3. Implicarea în procesul de justificare a unei proceduri prescrise și evaluarea situației în lumina ghidurilor de practică adecvate, iar în cazul nejustificării acesteia consultarea cu practicianul

A4. Implicarea în efectuarea auditurilor clinice

A5. Identificarea principiilor practicii bazate pe dovezi științifice și a procesului de cercetare medicală

A6. Evaluarea critică a propriei experiențe practice

A7. Participarea la dezvoltarea profesională continuă

A8. Recunoașterea situațiilor cu risc crescut din punctul de vedere al protecției împotriva radiațiilor

R1. Efectuarea expunerilor medicale în mod eficient și sigur și cu respectarea cadrului legal, etic și profesional

R2. Utilizarea în practica zilnică a standardelor și ghidurilor de practică

R3. Utilizarea adecvată a procedurilor de operare standard pentru identificarea corectă a pacientului (și a oricărui aparținător, dacă este cazul), a indicației clinice, precum și a procedurilor de diagnostic sau tratament specifice pacientului

R4. Reducerea expunerii pacientului prin respectarea principiului ALARA și evitarea expunerii inutile

R5. Solicitarea consimțământul informat al pacientului pentru continuarea oricărei proceduri de examinare / tratament

R6. Asumarea responsabiltății pentru refuzarea efectuării unei expuneri care, în opinia profesională, este periculoasă sau nu este recomandată pentru cazul respectiv

R7. Recunoașterea limitării propriului domeniu de competență și solicitarea îndrumărilor de la medicul practician

Program de pregătire de bază în protecție radiologică

C8. Înțelegerea riscurilor profesionale pentru sănătate care pot fi evitate prin respectarea măsurilor de protecție radiologică în practica curentă

C9. Descrierea importanței auditului clinic, cercetării medicale și a practicilor bazate pe dovezi științifice

C10. Înțelegerea aspectelor speciale de protecție radiologică ale copiilor, ale femeilor însărcinate (aceasta incluzând pacientele și personalul expus profesional în perioada de sarcină), dar și ale persoanelor implicate în susținerea și îngrijirea pacienților

C11. Descrierea riscului asociat expunerii la radiații pentru femeile însărcinate (pentru făt) în special în cazul procedurilor puternic iradiante

C12. Explicarea mărimilor și unităților de doză și relevanța lor pentru propria practică profesională

C13. Explicarea gestionării expunerilor accidentale / neintenționate

C14. Explicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

A9. Identificarea diferitelor standarde de calitate a imaginii radiologice pentru diferite tehnici

A10. Aplicarea conceptelor și instrumentelor pentru optimizarea protecției radiologice

R8. Utilizarea cunoștințelor relevante, a teoriilor, conceptelor și rezultatelor cercetării științifice și integrarea acestora în propriile acțiuni profesionale (practică bazată pe dovezi științifice)

R9. Recunoașterea pericolele asociate expunerii la radiații și luarea măsurilor adecvate pentru a le minimiza

R10. Monitorizarea expunerii individuale la radiații prin purtarea unui dozimetru personal

R11. Implicarea în instruirea altor membri ai personalului asupra practicilor adecvate de protecție radiologică

R12. Efectuarea unor cercetări pe termen scurt și orientate spre practică sau a auditului clinic, fie independent, fie în colaborare cu colegii, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor

R13. Participarea la auditul clinic pentru dezvoltarea în continuare a practicii profesionale și a fundamentului științific al acesteia

R14. Evaluarea riscurilor de radiații în raport cu alte riscuri, într-un context social

R15. Reflectarea asupra propriei percepții a riscului de radiație

R16. Evaluarea rezultatelor testelor de rutină privind controlul calității

38

de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională, suplimentar față de programul de pregătire de bază

39

Tabelul nr. 11 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali / operatorii /tehnicienii implicați în practicile

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Suplimentar pentru radiologie

C1. Explicarea relației dintre factorii de expunere cu nivelul expunerii pacientului

C2. Înțelegerea modului în care poziționarea corectă/incorectă a pacientului afectează calitatea imaginii și doza la organele radiosensibile

C3. Înțelegerea sistemelor de filtrare a radiațiilor X ale echipamentelor radiologice

C4. Înțelegerea scopului și importanței protecției pacientului

C5. Înțelegerea posibilităților de post-procesare pentru sistemele CR și DR (filtre, zgomot, mărire, etc.)

C6. Cunoașterea recomandărilor și cerințelor legale care se aplică expunerii medicale, profesionale și publice în practica de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională

A1. Efectuarea procedurilor medicale utilizând echipamente RX adecvate și optimizând procedura medicală pe specificul pacienților (adulți, copii, posibilități de proiecție, ajustări pentru o perioadă mai lungă de timp etc.)

A2. Operarea echipamentului RX conform unei bune practici medicale și cu scopul minimizării timpului total de fluoroscopie

A3. Aplicarea în practică a principiilor de bază referitoare la prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare)

A4. Utilizarea filtrelor de fascicul în mamografie și radiografia convențională (utilizarea corectă a filtrării suplimentare)

A5. Utilizarea și efectuarea înregistrărilor cu ajutorul DAP-metrelor, precum și compararea, ori de câte ori este posibil, a valorilor măsurate, mediate pe grupuri de pacienți, cu nivelurile de referință și / sau cu dozele de prag pentru efecte deterministice, pentru a asigura protecția radiologică a pacienților

R1. Asumarea responsabilității pentru utilizarea parametrilor de expunere corespunzători în funcție de tipul de modalitate și de procedura radiologică

R2. Identificarea receptorul de imagine adecvat care va duce la o imagine de diagnostic optimă cu expunerea la radiații minimă pentru pacient

R3. Identificarea poziției adecvate a brațului C în vederea unei expuneri cat mai reduse a personalului medical

R4. Discutarea aspectelor privind filtrarea inerentă și cea adițională din punctul de vedere al expunerii pacientului

R5. Compararea valorilor medii ale mărimilor de doză (DAP, DLP, KAP, ESAK, CTDI, doza glandulară MGD) cu nivelurile de referință stabilite la nivel național sau european

R6. Participarea la optimizarea parametrilor de expunerea pentru crearea unor protocoale optimizate pe baza cărora se pot stabili/revizui nivelurile de referință naționale sau europene.

R7. Adaptarea și optimizarea protocoalelor de expunere pentru examinarea pacientelor însărcinate și a pacienților pediatrici

Suplimentar pentru radiologie

A6. Identificarea diferitelor echipamente individuale de protecție la radiații a pacientului și menționarea avantajelor și dezavantajelor fiecărui tip

A7. Utilizarea metodelor de protecție adecvate pentru o anumită procedură radiologică

A8. Identificarea diferențelor dintre fluoroscopia continuă și cea pulsată și utilizarea adecvată a fiecărui mod

R8. Asumarea responsabilităților pentru modificarea parametrilor de expunere și pentru alegerea instrumentelor de post-procesare, în vederea obținerii unei doze la pacient mai scăzută, în conditiile unei imaginile radiologice adecvate pentru diagnosticul clinic

R9. Aplicarea corectă a măsurilor de protecție radiologică individulă pentru propria persoană.

R10. Optimizarea utilizării echipamentelor radiologice conform principiului ALARA

A9. Explicarea și comunicarea în mod eficient a naturii și a mărimii riscului expunerii la radiații, precum și a beneficiilor acesteia, pentru a obține consimțământul informat

40

suplimentar față de programul de pregătire de bază

41

Tabelul nr. 12 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali implicați în practica de medicină nucleară,

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Suplimentar pentru medicină nucleară

C1. Explicarea principiilor fizice ale modului în care pot fi produși radionuclizii

C2. Explicarea modului cum pot fi ecranate radiațiile (gamma, beta, alfa) emise de radionuclizii

C3. Explicarea principiilor biologice de funcționare a medicamentelor radiofarmaceutice, pentru procedurile MN de terapie și diagnostic

C4. Înțelegerea conceptului risc-beneficiu aplicat în cazul procedurilor MN

C5. Indicarea testelor de controlul calității care trebuie aplicate la echipamentele MN și a frecvențelor de efectuare a acestora.

C6. Explicarea reglementărilor legale aplicabile pe baza cărora sunt justificate procedurile MN, atât diagnostice, cât și terapeutice

C7. Identificarea tipurilor de examinări de diagnostic neionizante care pot fi utilizate ca alternative posibile la procedurile MN

C8. Explicarea principiilor pentru care dozele pentru copii sunt diferite de cele ale adulților

C9. Indicarea examinărilor MN în cazul mamelor care alăptează și care prezintă risc de radiații pentru sugarii; indicarea constângerilor de doză care s-ar putea aplica

C10. Pentru procedurile de diagnostic, explicarea măsurilor practice care pot fi luate pentru a minimiza riscul de radiații pentru organele radiosensibile (de exemplu, tiroida)

A1. Achiziționarea și prelucrarea datelor și imaginilor care au relevanță clinică în cadrul MN, respectând principiile optimizării expunerii și managementul dozelor (de exemplu, PET-CT)

A2. Utilizarea dispozitivelor care pot fi utilizate pentru monitorizarea și reducerea dozei de radiații

A3. Utilizarea tuturor echipamentele de laborator disponibile, adecvate practicii

A4. Implementarea ghidurilor de practică și a regulilor locale în practica de lucru zilnică, pentru a reduce la minim doza pentru personal, pacienți și public

A5. Abilitatea de a lucra foarte repede atunci când sunt manipulați radionuclizii, dar corect și eficient pentru a nu provoca accidente/incidente

A6. Abilitatea de a comunica eficient cu pacienții și aparținătorii

A7. Abilitatea de a discuta cu medicul abilitat să facă trimiteri dacă procedura de MN solicitată nu este adecvată sau este adecvată doar parțial

R1. Asumarea responsabilității pentru utilizarea surselor radioactive deschise în conformitate cu reglementările naționale

R2. Asumarea responsabilității pentru respectarea procedurilor de operare standard în timpul utilizării surselor radioactive deschise

R3. Asumarea responsabilității pentru utilizarea surselor radioactive deschise astfel încât să se evite expunerea accidentală / neintenționată a propriei persoane, precum și a colegilor de muncă.

R4. Asumarea responsabilității pentru interpretarea testelor de de controlul calității pentru a determina dacă echipamentul MN se încadrează în specificațiile date de producător

R5. Asumarea responsabilității pentru măsurarea corectă a cantității de medicament radiofarmaceutic pentru administrare, ținând cont totodată de nivelurile de referință

R6. Asumarea responsabilității pentru obținerea consimțământului pacientului pentru procedurile MN, precum și a responsabilității de a răspunde în mod adecvat la întrebările acestuia

Suplimentar pentru medicină nucleară

C11. Înțelegerea interacțiunilor, farmacologiei și a reacțiilor adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în MN, cu accent deosebit pe medicamentul radiofarmaceutic și substanțele de contrast pentru RX (în cazul procedurilor hibride)

C12. Înțelegerea timpului de înjumătățire fizic și biologic al medicamentelor radiofarmaceutice utilizate pentru procedurile de diagnostic și terapie

C13. Descrierea modului în care dezvoltarea tehnologiei imagistice poate fi utilizată în vederea reducerii dozei la pacient și, prin aceasta, a riscul asociat.

C14. Descrierea rolului fizicianului și al medicului în legătură cu incidentele apărute (de exemplu, administrarea unei doze greșite pacientului)

C15. Descrierea rolului fizicianului în reducerea la minimum a dozei pentru mediu și oameni

C16. Explicarea principiilor de protecție împotriva radiațiilor, cerințelor legale și a soluțiilor practice care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți depozitarea, manipularea și eliminarea în condiții de siguranță a materialelor radioactive utilizate în departamentele de MN

C17. Indicarea cerințelor suplimentare de protecție radiologică impuse pacienților care urmează să fie supuși procedurilor MN de terapie

C18. Indicarea modului în care factorii precum timpul, distanța, ecranarea, dar și monitorizarea constantă a dozelor și auditul clinic influențează reducerea dozelor primite de personal, pacienți și public

C19. Explicarea criteriilor de eliminare a deșeurilor radioactive

C20. Explicarea modalităților prin care dozele pot fi reduse la minimum posibil în cazul femeilor gravide atunci când trebuie efectuată o procedură MN

A8. Aplicarea măsurilor de izolare a pacienților după administrarea medicamentului radiofarmaceutic

A9. Abilitatea să pregătească, să manipuleze și să administreze medicamentele radiofarmaceutice pacienților, asigurând măsurile de radioprotecție pre și post-administrare

A10. Efectuarea testelor de laborator (de exemplu, rata filtrării glomerulare eGFR)

A11. Efectuarea și interpretarea testelor zilnice de controlul calității pentru a determina dacă echipamentul MN se încadrează în specificațiile producătorului

A12. Abilitatea de a măsura cantitatea corectă de radiofarmaceutic pentru administrare

A13. Obținerea consimțământul pacientului pentru procedurile MN și explicarea acestuia a modului de desfășurare a procedurilor, precum și abilitatea de a răspunde în mod adecvat la întrebări

A14. Administrarea medicamentelor radiofarmaceutice care sunt utilizate pentru procedurile MN de diagnostic

A15. Asistarea medicului privind administrarea de medicamente radiofarmaceutice utilizate pentru procedurile terapeutice

A16. Comunicarea adecvată și eficientă

cu

pacienții

supuși

R7. Asumarea responsabilității pentru administrarea medicamentelor radiofarmaceutice care sunt utilizate pentru procedurile de diagnostic

R8. Asumarea responsabilității pentru comunicarea într-un mod eficient cu pacienții supuși procedurilor MN de diagnostic, din punct de vedere a protecției împotriva radiațiilor

R9. Asumarea responsabilității pentru acordarea îngrijirii adecvate pacienților, reducând în același timp expunerea propriei persoane și prin aceasta, doza individuală de radiații

R10. Asumarea responsabilității pentru efectuarea procedurii MN de diagnostic la un standard adecvat, fără repetarea procedurii din cauza defecțiunilor tehnice

R11. Supravegherea circuitului pacienților supuși procedurilor MN de terapie astfel încât riscul de expunere a altor persoane (de exemplu, femei gravide) să fie minimizat

R12. Asumarea responsabilității pentru eliminarea deșeurilor radioactive într-un mod sigur și eficient

42

C21. Explicarea modului corect de administrare a dozei de medicament radiofarmaceutic, astfel încât să nu rămână niciun reziduu sau foarte puțin reziduu în dispozitivul de distribuire (de exemplu, seringa)

C22. Pentru procedurile hibride PET-CT, SPECT-CT care implică și expunere cu RX, explicarea măsurilor practice care trebuie luate pentru a minimiza dozele personalului, pacientului și membrilor publicului

C23. Explicarea interacțiunii radiațiilor asupra ADN-ului celular și deteriorarea acestuia

C24. Descrierea efectelor celulare, precum și mecanismele morții celulare

procedurilor MN de diagnostic privind protecția împotriva radiațiilor

A17. Îngrijirea adecvată a pacienților care necesită un nivel ridicat de îngrijire, reducând în același timp expunerea profesională la radiații

A18. Organizarea circuitului pacienților supuși procedurilor de terapie, astfel încât aceștia să aibă un contact minim cu persoanele cu risc (de exemplu, femeile însărcinate)

A19. Asigurarea unui mod sigur și eficient de eliberare a deșeurilor radioactive

43

programul de pregătire de bază

44

Tabelul nr. 13 . Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru asistenții medicali în practica de radioterapie, suplimentar față de

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Suplimentar pentru radioterapie

C1. Înțelegerea fizicii biomedicale care stă la baza utilizării științifice, sigure și eficiente a echipamentelor medicale utilizate în radioterapie, inclusiv a echipamentelor de imagistică medicală utilizate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului

A1. Utilizarea echipamentelor de radioterapie, inclusiv a echipamentelor de imagistică medicală, utilizate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, într-un mod sigur și eficient

R1. Capabilitatea să ia în considerare, din perspectiva pacientului, toate aspectele tehnice și clinice ale tratamentului în timpul desfășurării acestuia

C2. Cunoașterea și înțelegerea principiilor fizicii radiațiilor care stau la baza tratamentelor de radioterapie și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, printre care: structura nucleară, dezintegrarea radioactivă, interacțiunea cu materia, radiația electromagnetică, surse de radiații, factori de ponderare, forma fasciculului

C3. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor privind protecției împotriva radiațiilor care stau la baza tratamentelor de radioterapie și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului, printre care: ecranarea radiațiilor, metode de detecție, legislația națională în vigoare și reglementări referitoare la protecție împotriva radiațiilor a personalului, pacienților și publicului

C4. Cunoașterea și înțelegerea conceptelor de radiobiologie care stau la baza tratamentelor de radioterapie și chimioterapie, precum și a procedurilor imagistice medicale pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului printre care: biologia celulară, efectele radiațiilor ionizante și neionizante asupra țesuturilor, riscurile asociate expunerii la radiații, radiosensibilitatea țesuturilor, efectele secundare ale tratamentelor de radioterapie

A2. Aplicarea cunoștințelor pentru planificarea tratamentului, inclusiv planificarea 3D, simularea virtuală și CT și realizarea planului de tratamente al pacienților

A3. Pregătirea planurilor de tratament folosind IMRT și alte tehnici, cum ar fi radioterapia stereotactică, terapia cu particule și IGRT

A4. Definirea volumului țintă și organele la risc OAR, utilizând terminologia ICRU

A5. Descrierea modului în care histogramele doza-volum DVH sunt create și utilizate pentru a evalua planurile de tratament

A6. Explicarea influenței modificării parametrilor de planificare asupra histogramelor doza-volum DVH

R2. Capabilitatea să lucreze într-un mod independent, metodic și bazat pe dovezi

R3. Capabilitatea să lucreze în condiții de siguranță atunci când se efectuează tratamente cu radiații ionizante, ținând cont de standardele aplicabile, ghidurile de practică și reglementările de securitate radiologică în vigoare

R4. Evaluarea critică a distribuției dozei și a histogramelor doza-volum DVH

R5. Optimizarea și evaluarea opțiunilor planului de tratament

R6. Evaluarea stării fizice și psihice a pacientului înainte de tratament

R7. Înregistrarea tuturor efectelor secundare și sfătuirea pacientul cu privire la gestionarea lor în conformitate cu protocolul departamentului

Suplimentar pentru radioterapie

C5. Explicarea interacțiunii radiațiilor asupra AND-ului celular și deteriorarea acestuia

C6. Descrierea efectelor celulare și a mecanismelor morții celulare

C7. Explicarea curbele de supraviețuire a celulelor

C8. Descrierea particularităților țesutului normal, a tumorilor solide și a leucemiei

C9. Explicarea efectelor oxigenului, sensibilizatorilor și protectorilor

C10. Explicarea efectului fracționării dozei în timp, transferului liniar de energie și a interacției dintre radioterapie si chimioterapie

C11. Cunoașterea și înțelegerea radiografiei digitale reconstruite (DRR)

C12. Cunoașterea și înțelegerea Beams Eye View (BEV)

C13. Cunoașterea și înțelegerea volumului tumoral brut (GTV), a volumului țintă clinic (CTV) și a volumului țintă planificat (PTV)

C14. Cunoașterea și înțelegerea organelor la risc (OAR)

C15. Cunoașterea și înțelegerea histogramelor dozelor- volum (DVH)

C16. Explicarea sistemelor de colimare C17. Descrierea sistemele de brahiterapie C18. Explicarea noțiunii de doză absorbită

C19. Definirea dozei absorbite în volumul țintă în radioterapia externă

C20. Definirea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie

C21. Ințelegerea algoritmilor de calcul pentru doza 3D

C22. Explicarea radioterapiei conformaționale, IMRT, IGRT, radioterapiei stereotactice și terapiei cu particule

A7. Utilizarea metodelor de protecție împotriva radiațiilor referitoare la personal, pacienți și publicul, luând în considerare standardele aplicabile, ghidurile de practică și reglementările de securitate radiologică în vigoare

A8. Justificarea și optimizarea adecvată a tuturor procedurilor

A9. Recunoașterea organelor la risc OAR pe imaginile radiologice efectuate pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului

A10. Recunoașterea semnelor și simptomelor asociate tratamentului

A11. Identificarea efectelor secundare asociate tratamentului individual

A12. Analizarea efectelor stocastice și deterministice

A13. Definirea parametrilor utilizați în practica zilnică

A14. Recunoașterea structurile critice de pe imaginile de verificare

A15. Identificarea protocolului imagistic

A16. Identificarea dozei de intrare și de ieșire și nivelul dozei la organele critice

A17. Familiarizarea cu sistemele de raportare și cu protocoalele de raportare

A18. Descrierea pericolele la radiații privind practica de radioterapie și modul în care acestea sunt gestionate

A19. Utilizarea sigură și eficientă a dispozitivelor de poziționare, imobilizare și

R8. Calcularea / verificarea unității monitor și a timpilor de tratament

R9. Verificarea trimiterii pentru tratament și avertizarea medicul cu privire la orice discrepanță

R10. Verificarea dacă sunt actualizate tabelele de dezintegrare / ratele de expunere pentru echipamentele de telecobaltoterapie

R11. Aplicarea măsurilor de securitate radiologică la utilizarea surselor de brahiterapie

R12. Evaluarea pacienților supuși radioterapiei cu fascicul extern și brahiterapiei și trimiterea acestora la medicul radioterapeut sau la un alt profesionist din domeniul sănătății, după caz.

R13. Evaluarea problemelor apărute în practică la echipamentele de radioterapie și la accesoriilor utilizate și luarea măsurilor de protecție radiologică adecvate

R14. Optimizarea și evaluarea opțiunilor planului de tratament

R15. Angajarea în asigurarea calității și respectarea politicilor de securitate radiologică

R16. Verificarea dacă toți parametrii, dispozitivele și setările sunt corecte

R17. Efectuarea dozimetriei in vivo

R18. Evaluarea rezultatelor, luarea măsurilor

corective

conform

45

C23. Descrierea factorului de ponderare pentru radiație C24. Explicarea riscul inducerii tumorilor secundare

C25. Explicarea factorul de ponderare pentru țesuturi și a noțiunilor de doză efectivă și doză echivalentă

C26. Cunoașterea și înțelegerea bazei științifice a diferitelor tehnici de radioterapie și tehnici de imagistică medicală pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului în raport cu echipamente disponibile, astfel încât acestea să poată fi operate la cel mai înalt nivel de înțelegere

C27. Cunoașterea și înțelegerea dispozitivelor de poziționare, imobilizare și ecranare a fasciculului utilizate în radioterapie

C28. Cunoașterea și înțelegerea sistemelor de verificare a radioterapiei

C29. Cunoașterea și înțelegerea unei bune evaluări tehnice a imaginilor de diagnostic pentru localizarea tumorii și planificarea tratamentului

ecranare a fasciculului utilizate în radioterapie

A20. Utilizarea sistemelor de verificare a radioterapiei în condiții de siguranță și eficiență

A21. Efectuarea, înregistrarea și analizarea activităților de controlul calității

protocolului și raportarea neconcordanțelor

R19. Examinarea și raportarea incidentele

R20. Inspectarea de rutină a camerei de tratament pentru verificarea respectării măsurilor de protecție radiologică

46

implicați în utilizarea radiațiilor ionizante

47

Tabelul nr. 14.

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru surorile/asistenții medicali sau alți lucrători care nu sunt direct

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Protecție radiologică

C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia

C2. Explicarea noțiunilor de radiobiologie și pericolele expunerii la radiații asupra sănătății, precum și a noțiunilor de dozimetrie (mărimi și unități dozimetrice)

C3. Explicarea noțiunilor legate de distribuția dozei în jurul pacientului în timpul expunerii

C4. Enumerarea reglementărilor naționale în vigoare privind protecția împotriva radiațiilor pentru personal

C5. Cunoașterea riscurilor profesionale, de sănătate și securitate radiologică, care pot fi preîntâmpinate

C6. Enumerarea și explicarea aspectelor de protecție radiologică cu privire la personal

C7. Explicarea riscurilor asociate expunerii la radiații pentru făt în timpul sarcinii

C8. Explicarea riscurilor asociate expunerii la radiații a mamelor care alăptează, în cazul MN sau brahiterapiei

C9. Explicarea principiilor de bază ale ecranării radiațiilor și legătura cu reducerea riscurilor profesionale

C10. Înțelegerea noțiunilor privind protecția zonelor speciale ale corpului, precum gonadele, cristalinul și glanda tiroidă

A1. Respectarea instrucțiunilor primite de la personalul implicat în utilizarea radiațiilor ionizante

A2. Aplicarea în practică a principiilor de bază privind prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare)

A3. Conștientizarea problemelor legate de îngrijirea pacienților care sunt supuși procedurilor de MN sau brahiterapie

A4. Respectarea regulilor referitoare la păstrarea distanței în cazul pacienților supuși procedurilor de MN sau brahiterapie

R1. Recunoașterea pericolelor la radiații asociate muncii și luarea măsurilor necesare pentru reducerea acestora la minim

R2. Recunoașterea propriilor limite legate de cunoștințele de protecția împotriva radiațiilor

R3. Supravegherea colegilor neinstruiți (privind protecția radiologică) și împiedicarea acestora să intre în zonele controlate în timp expunerii la radiații

48

Tabelul nr. 15.

Nivelurile de cunoaștere, abilități și competență dobândite pentru inginerii și tehnicienii de service, suplimentar față de tabelul nr. 1

Cunoaștere (principii, teorii, practici)

Abilități (cognitive și practice)

Competență (responsabilitate și autonomie)

Protecție radiologică

C1. Explicarea principiilor fizicii radiațiilor, ale producerii radiațiilor și interacțiunii acestora cu materia

C2. Cunoașterea riscurilor profesionale, de sănătate și securitate radiologică, care pot fi preîntâmpinate

C3. Explicarea principiilor de bază ale ecranării radiațiilor și legătura cu reducerea riscurilor profesionale

C4. Descrierea procedurii de predare a echipamentului în condiții de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare

A1. Aplicarea principiilor de bază pentru prevenirea expunerii inutile (timp, distanță, ecranare) în practica curentă

A2. Aplicarea procedurii de predare a echipamentului în condiții de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare

R1. Asumarea responsabilităților pentru recunoașterea pericolelor la radiație asociate propriei activități și luarea măsurilor adecvate de prevenție

R2. Recunoașterea propriilor limite legate de cunoștințele de protecția împotriva radiațiilor

și consultarea expertului în protecție radiologică

R3. Coordonarea procedurii de predare a echipamentului în condiții de securitate radiologică, după efectuarea serviciilor de întreținere și reparare

Anexa 5

Lista recomandărilor internaționale privind curricula de pregătire în protecție radiologică

European Commission Radiation Protection Series Publucations No. 175: Guidelines on radiation protection education and training of medical professionals in European Union

International Atomic Energy Agency Training Course Series no. 18, Rev 1: Postgraduate educational course in radiation protection andthe safety of radiation sources, Vienna 2019

INTERNATIONAL COMMISSION ON RADIOLOGICAL PROTECTION, Education and Training in

Radiological Protection for Diagnostic and Interventional Procedures, Publication 113, Elsevier (2009)

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.