Anexa din 27 decembrie 2021

ORDINUL nr. 2.899 din 27 decembrie 2021 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.232 din 28 decembrie 2021.

ANEXĂ

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021 - 2027

REGIUNEA SUD - VEST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ

INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR P RINCIPALELE PROBLEME

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE

Viziunea strategică

Direcțiile strategice

Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ

ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ

REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare Județ

Pacient

DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE ȚINTE REGIONALE

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD - VEST

REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI

Județul Dolj

Județul Gorj

Județul Mehedinți

Județul Olt

Județul Vâlcea

ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ

DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ

Diagnostic situație curentă și principalele deficite ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Rezumatul principalelor măsuri ale planului de servicii medicale din RSV ANEXE

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3 Anexa 4a Anexa 4b Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

ABREVIERI

CMI

Cabinet medical individual

CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP

Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică CP

Centru de permanență

DJ

Județul Dolj

DMS

Durată medie de spitalizare

FTE

Full time employee

(angajat cu normă întreagă) FNUASS

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GJ

Județul Gorj

INSP

IU_pat

Institutul Național de Sănătate Publică Indice de utilizare a paturilor

MF

Medic de familie

MG

Medic generalist

MH

Județul Mehedinți

MS

Ministerul Sănătății

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OT

Județul Olt

OMS

Organizația Mondială a Sănătății

ORL

Oto-rino-laringologie

PIB

Produsul intern brut

PRSS

Planul Regional de Servicii Sanitare

PSI

Plan Strategic Instituțional

ROP

Rata de ocupaare / utilizare a paturilor

RSV

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

RSM

Rata Standardizată a Mortalității

SNS

Strategie Națională de Sănătate

SNSPMPDSB

Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București

UE

Uniunea Europeană

VL

Județul Vâlcea

CAPITOLUL I: DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest (RSV) se numără printre regiunile cu o densitate și un număr mic de locuitori, ocupând locul șapte printre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu o pondere de 53% a populației în mediul rural.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Regiunea este formată din 5 județe(Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea), și cuprinde 29 de centre urbane, 408 de comune și 2 070 de sate. Regiunea acoperă o suprafață de 29 212 km2 (12,3% din țară) și are 1,9 milioane locuitori (10% din populația țării) - date din 2019. Ca suprafață regiunea de Sud-Vest este a doua cea mai mică regiune după București-Ilfov. Aproximativ jumătate din populația sa (53%) locuiește în zonele rurale, Olt (60%), Vâlcea (55%), Gorj (54,6%) și Mehedinți (53,8%).

Figura 1: Harta regiunii de sud-vest

ANALIZE DEMOGRAFICĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ

Populația din regiune în 2019 a fost de 1,92 milioane de locuitori în 2019. Populația în vârstă de peste 65 de ani a reprezentat 20,72% din total regiune (tabelul 1).

Tabelul 1: Populația Regiunii Sud-Vest pe județe

Grupa de vârstă

Dolj

%

Gorj

%

Mehedinți

%

Olt

%

Vâlcea

%

TOTAL

%

0 - 4

30,395

4,88

12,304

3,92

9,262

3,86

16,224

4,14

13,804

3,95

81,989

4,27

5 - 14

60,115

9,64

29,795

9,49

23,409

9,75

36,108

9,21

32,415

9,28

181,842

9,48

15 - 64

411,188

65,95

214,693

68,42

157,669

65,65

254,630

64,94

219,249

62,77

1,257,429

65,53

65 - 85+

121,752

19,53

57,011

18,17

49,830

20,75

85,139

21,71

83,826

24,00

397,558

20,72

TOTAL

623,450

100

313,803

100

240,170

100

392,101

100

349,294

100

1,918,818

100

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform celor mai recente proiecții demografice, populația RSV se va reduce cu aproximativ 10,8% în perioada 2015 - 2030, reprezentând una dintre cele mai mari reduceri din țară. În anul 2015 populația cu vârsta peste 65 de ani din această regiune a reprezentat 19% din populație, etimându-se că va crește în 2030 cu 4%, ajungând la 23% din totalul populației regiunii (figura 2).

418277

1799615

395705

1949916

378220

2019158

Figura 2: Proiecții demografice și proporția populației cu vârsta de peste 65 ani

2030

2020

2015

0%

20%

40%

60%

80%

100%

65+

Total

Sursa: Proiecții Eurostat

RSV este una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni din România. PIB-ul său total fiind cel mai mic dintre toate cele opt regiuni, cu o contribuție de 7,4% la PIB-ul național în 2018. PIB-ul regional pe cap de locuitor (7.797 EUR) este al doilea cel mai mic dintre cele opt regiuni de dezvoltare, mai mare decât cel al Regiunii Nord-Est 1 .

Rata sărăciei relative din regiune a fost de 33.4% (date din 2017), mai mare decât media națională (23.6%) și mult mai mare decât cea mai favorizată regiune, Regiunea București-Ilfov (6.1%) 2 .

INDICATORII DE SĂNĂTATE ȘI PRINCIPALII CONTRIBUTORI LA POVARA BOLILOR

În 2019, indicatorii de sănătate în RSV înregistrează mici variații față de media pe țară și de celelalte regiuni:

Rata medie a speranței de viață (76,22 ani) este mai mare ca media pe țară (75,99 ani); se evidențiază județul Vâlcea ca fiind singurul județ din țară cu o rată a speranței de viață peste 80 de ani (80,84 ani).

Rata natalității (7,4 născuți vii la 1000 locuitori) este sub media națională (8,5 născuți vii la 1000 locuitori); se evidențiază județul Vâlcea cu rata cea mai mică din regiune (6,7 născuți vii la 1000 locuitori).

Ratele mortalității infantile (6,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) sunt mai mari față de media pe țară (6,1 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii). În cadrul regiunii menționăm județul Mehedinți care are cea mai mare mortalitate infantilă (9,8 decedați sub 1 an la 1000 născuți vii) depășind cu mult media pe țară.

Mortalitatea generală (12,6%0 loc.) este mai mare ca media pe țară (11,7%0 loc.) evidențiindu-se județul Olt cu mortalitatea de 14,7%0 loc. și Vâlcea cu cea mai mică rată a mortalității din țară (9,0%0 loc.).

În anul 2019 cele mai frecvente cazuri noi de boală în RSV au fost reprezentate de: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale sistemului osteo-articular, boli ale aparatului genito-urinar și boli ale aparatului circulator, similar cu incidențele la nivel național și cu anii anteriori. Menționăm că valorile incidenței sunt mult mai mari decât media pe țară.

Pentru același an 2019, în RSV cele mai mari valori ale ratelor de prevalență sunt pentru: boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet, tulburări mentale și de comportament, boli pulmonare

1

Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză

http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/Prognoza_profil_teritorial_toamna_2019.pdf

2

Sursa: Institutul Național de Statistică

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2017.pdf

obstructive cronice, valorile ratelor fiind mici decât media pe țară pentru boli hipertensive, cardiopatii ischemice, diabet și mai mari pentru celelalte două menționate în tabelul 2. În toate județele aparținând RSV prevalența prin boli hipertensive ocupă primul loc, menționând județele Vâlcea și Gorj, cu valori mult mai mari decât media pe regiune și țară. În cazul cardiopatiei ischemice se remarcă județul Vâlcea cu valori peste media pe țară și regiune. Tulburările mentale și de comportament sunt mult crescute față de media pe țară în Vâlcea și Olt 3

(tabelul 2).

Tabel 2: Prevalența bolilor cronice majore în RSV în 2019 (cazuri la 100 000 locuitori)

România

RSV

Dolj

Gorj

Mehedinți

Olt

Vâlcea

Boli hipertensive

13629.2

12401.1

13074.0

15398.5

12363.7

4944.1

16903.8

Cardiomiopatie ischemică

6236.8

5184.2

5502.1

4555.4

5765.5

2975.0

7262.1

Diabet

4429.4

4219.8

4368.8

5556.4

3171.9

3757.7

3992.6

Tulburări mentale și de comportament

2592.3

2975.8

2315.7

2608.0

1544.7

3766.4

4581.2

Boli pulmonare obstructive cronice

2304.7

2392.1

2173.4

2137.6

3379.3

2098.2

2662.2

Principalele probleme

Serviciile de sănătate din RSV se confruntă cu mai multe provocări majore:

Insuficienta integrare între diferitele categorii de sectoare de servicii în sensul în care asistența primară nu are suficiente legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt conectate adecvat cu îngrijirea curativă, cu un impact negativ puternic asupra continuității asistenței medicale și a rezultatelor la nivel de pacient.

Accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de particularitățile zonelor geografice, ceea ce duce la inechități între urban și rural (în special în județul Mehedinți) și discriminare ale grupurilor minoritare.

Inegalități în accesul la servicii între orașe și mediul rural, între grupuri nemarginalizate și marginalizate.

Unitățile de asistență medicală primară nu își îndeplinesc în mod adecvat funcția de “gatekeeper”/„paznic”, ceea ce duce la un suprasolicitarea serviciilor spitalicești.

Serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii prin diferite finanțări nerambursabile

si

printr-o

abordare

integrată

a

activităților

medico-socio-educationale cu cabinetele de medicină de familie, serviciile sociale si educationale. În prezent sunt diferențe semnificative privind gradul de acoperire între județele regiunii. Judetul Gorj are cea mai mare acoperire cu asistență medicala comunitară (99%- 131 de asistenti medicali comunitari și 14 mediatori sanitari).

Modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită dezvoltarea de echipe interdisciplinare care ar asigura o abordare integrată a îngrijirii. Sunt în curs de identifcare soluții (proiecte în derulare) care să încurajeze o astfel de abordare integrată a asistenței medicale.

Infrastructura spitalicească este în general veche, iar capacitatea de îngrijire acută este supradimensionată în raport cu nevoile. Există o deplasare semnificativă a pacienților acuti în afara regiunii, în special din județul Mehedinți, care tind să meargă în Timișoara - Regiunea de Vest și din județul Olt, care tind să meargă la București.

Capacitatea serviciilor de îngrijire paliativă este foarte redusă.

În timp ce aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din RSV duce la deficiențe și mai accentuate în furnizarea serviciilor de asistență medicală, cu două consecințe majore:

Nevoia de servicii de sănătate nu este acoperită în mod adecvat, în special pentru populațiile rurale și vulnerabile.

3

Sursa: INSP-CNSISP

Inegalități în accesul la servicii în și între județe, în special în ceea ce privește asistența de specialitate, determinând deplasarea masivă a pacienților către unitățile medicale din regiunile învecinate.

Un studiu din 2013 4

arată că 10,2% din populația de 15 ani și mai în vârstă din RSV nu a putut merge la un specialist atunci când este nevoie (față de media națională de 12,8%). Când au fost întrebați despre motivele situației:

67% au menționat costurile prea mari;

7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție;

10% menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală.

Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel,

nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în RSV oferă o bază foarte puternică pentru intervenție .

CAPITOLUL II: VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE V IZIUNEA STRATEGICĂ

Conform Raportului Comisiei Europene și OECD „Romania - Profilul de țară pentru sănătate 2019”, care evidențiază caracteristici ale sistemului de sănătate din România, evaluarea

rezilienței sistemului

,

arată o dependența mare de serviciile spitalicești, iar asistența medicală primară dispune de resurse umane insuficiente în unele regiuni și este, în același timp, prea puțin utilizată, pacientul accesând direct serviciile spitalicești, deși se preved intervenții pentru cresterea rolului asistenței medicală primare.

Raportul evidențiază faptul că

finanțarea alocată pentru sănătate în România

este cea mai mică dintre țările UE,

atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1 029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2 884 EUR, sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %). Raportul arată că în termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă. In perioada 2014-2020, au fost sustinute programe de consolidare a asistenței medicale primare, a asistenței comunitare si a asistentei medicale ambulatorii de specialitate, dar proporția cheltuielilor dedicate acestor sectoare rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18 %, comparativ cu media UE de 30 %). De asemenea, alocarea pentru preventie în România e mult mai scazută față de țările UE (18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE).

Viitoarea strategie 2021-2027 pentru sectorul de sănătate, va trebui să fie construită pe o alocare financiară corespunzătoare, care să permită consolidarea și dezvoltarea obiectivelor prioritare ale sistemului de sănătate.

Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 – 2020 proiecta o națiune de oameni sănătoși și productivi prin accesul la servicii calitative de prevenție, urgență, tratament și reabilitare, utilizarea eficientă și eficace a resurselor și promovarea celor mai înalte standarde și bune practici.

Noua strategie națională de sănătate, ce va fi elaborată de Ministerul Sănătății pentru perioada 2021-2027, va susține viziunea de consolidare a sănătății populației, îmbunătățire a accesului la servicii medicale de calitate sigure, eficace și sustenabile, cu continuarea obiectivelor enunțate în strategia precedentă și definirea unor obiective specifice noi. Alocarea financiară adecvată va fi condiție esențială pentru succesul strategiei.

4

Institutul Național de Statistică (2013), Condițiile de viață ale populației din România

La nivelul RSV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr- un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, accesul la serviciile de sănătate și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți.

Astfel, pentru perioada 2021-2027, viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în RSV este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare bine reprezentate, cu un rol eficient de prevenție și monitorizare a pacienților cu afecțiuni cronice, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale adaptată nevoilor pacienților, flexibilă, coordonată și sustenabilă. Noul spital regional de urgență, aflat în vârful rețelei de spitale, va reprezenta un pol de excelență al serviciilor medicale terțiare din regiune, un model de organizare, functionare si finanțare optimizată, pentru rezolvarea completa a cazurilor complexe din regiune cu rezultate de îmbunătățire a stării de sănătate,

scădere a mortalitătii si morbidității, eficiență crescută.

În conformitate cu strategia anterioară, principalele caracteristici ale viitorului sistem de sănătate al RSV vor fi:

Receptivitate , astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității, astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;

Echitate și protecție financiară , o problemă deosebit de gravă în RSV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane, și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

Eficacitate și sustenabilitate financiară , cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, dar și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.

Direcțiile strategice

Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei.

Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RSV, sunt:

Consolidarea unităților de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară prin extinderea celor două rețele, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu;

Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de asistență medicală ambulatorie;

Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență

în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare; integrarea îngrijirii cu scop curativ cu cea paliativă în vederea asigurării calității vieții pacienților cu boli cronice progresive);

Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului asistenței primare (în monitorizarea și îngrijirea pacienților, inclusiv prin acordarea de servicii

preventive), a rolului de „gatekeeper” și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;

Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești;

Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu;

Dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (cronici, reabilitare, recuperare).

Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RSV; o atenție deosebită se acordă pentru:

Dezvoltarea asistenței

medicale comunitare pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală în zonele rurale și pentru comunitățile marginalizate, în special în județele Mehedinți, Olt, Dolj si Vâlcea;

Reducerea inegalității interjudețene, în special prin consolidarea asistenței medicale primare și ambulatorii din județele Olt și Mehedinți, care rămân în urma celorlalte trei județe din regiune;

Reorganizarea rețelei spitalicești și consolidarea capacității serviciilor spitalicești complexe (în special în județul Dolj, unde se va dezvolta un Spital Regional de Urgență), având în vedere natura actuală fragmentată și starea precară a infrastructurii spitalicești;

Integrarea serviciilor de asistență medicală, atât pe verticală (asistență medicală primară – ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență medicală primară – asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenția bolilor - terapie – reabilitare, integrarea curativ -paliativ);

Reconceperea traseelor pacienților prin consolidarea rolului de „paznic” al asistenței primare și sprijinirea „inversării” piramidei serviciilor de asistență medicală;

Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative integrate la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și de spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu.

Dezvoltarea capacităților de intervenție de sănătate publică, a capacităților suplimentare ale spitalelor și a altor furnizori de servicii medicale pentru servicii medicale acordate pacienților în pandemie actuală, sau în condițiile altor tipuri de amenințări pentru sănătate.

În mod specific, se vor dezvolta direcții strategice pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate, pentru a răspunde corespunzător la presiunea creată de actuala pandemie cu SARS- CoV-2. Reziliența sistemului de sănătate poate fi definită prin capacitatea instituțiilor, a furnizorilor de servicii si a populației de a se pregăti și a răspunde în mod eficient situațiilor de criză, cu scopul de a proteja eficient viața si sănătatea populației, în timpul și după perioada de criză.

Astfel, măsurile propuse vor fi focalizate pe:

decizii la nivel local, la nivelul spitalelor, a altor unități sanitare și a autorităților locale, pentru reorganizarea serviciilor, adaptarea infrastructurii fizice, recrutare de resurse umane:

asigurarea zonelor de triaj și decontaminare, a circuitelor separate, a zonelor de izolare,

flexibilitate în vederea reorganizării, a identificării de servicii alternative, a asigurării capacităților suplimentare în caz de criză,

asigurarea cu echipamente și materiale pentru diagnostic și tratament, inclusiv pentru necesitate suplimentară în criză;

organizare zone

covid-noncovid

pentru a asigura continuitatea asistenței medicale fără întrerupere, atât pacienților cu Covid-19, cât și celor non-Covid-19, cu afecțuni medicale și chirurgicale acute și cornice

asigurarea capacității de testare și screening,

asigurarea capacității de supraveghere, control epidemiologic,

asigurarea de rezerve, stocuri medicamente, materiale sanitare, materiale de protecție sanitară,

organizarea centrelor de vaccinare,

extindere, dezvoltare servicii medicale de telemedicină în serviciile preventive și ale celor de medicină de familie

extindere, integrare a serviciilor de medicina de familie cu celelate servicii medicale pentru asistența pacienților Covid care nu necesită internare și monitorizarea post externare.

decizii la nivel central pentru asigurarea de medicamente, materiale, echipamente, vaccinuri și a capacității de intevenție și coordonare a serviciilor de sănătate publică în contextul pandemiilor, epidemiilor:

dezvoltarea producției naționale de medicamente, producției de vaccinuri, echipamente, materiale sanitare,

dezvoltarea rețelei de transfuzii sânge, produse din sânge, asigurarea sistemului cu aceste produse,

asigurarea furnizării continue de medicamente necesare populației,

dezvoltarea rețelei naționale de laboratoare de microbiologie, virusologie și alte laboratoare,

dezvoltarea serviciilor medicale esențiale pentru populație, pentru patologii acute și cronice, în condiții pandemice, inclusiv prin investiții în infrastructură,

creșterea capacității instituționale a Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică, a direcțiilor de sănătate publică pentru elaborarea, organizarea și implementarea planului de intervenție în pandemii, a capacității de supraveghere și control epidemiologic,

optimizarea organizării și implementării programului de vaccinare a populației,

programe de formare rezidenți și angajare personal pentru specialități deficitare: epidemiologie, sănătate publică, ATI, laborator, boli infecțioase,

adoptarea de măsuri și proceduri specifice pentru protejarea sănătății populației în spitale, în comunitate, școli, la locurile de muncă, instituții, zone de recreere, spații comune etc.

Asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

Măsurile de reorganizare / dezvoltare a serviciilor vor fi sprijinite de revizuirea și adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Pentru asistența medicală primară se vor identifica mecanisme de plată adecvate pentru creșterea rolului medicilor de familie în acordarea de servicii preventive, îngrijirea gravidelor, copiilor, precum și a pacienților cu afecțiuni cronice.

Odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență Craiova se vor pregăti și implementa măsuri pentru organizarea și reglementarea rețelei de servicii spitalicești la nivel de regiune, sisteme de trimitere și fluxuri de pacienți, trasee clinice pentru anumite tipuri de afecțuni, mecanisme de integrare a serviciilor medicale preventive, curative, de recuperare.

În acest scop, Ministerul Sănătății derulează proiecte de asistență tehnică pentru actualizarea tarifelor serviciilor medicale, de identificare a unor soluții moderne de management și finanțare a serviciilor medicale, îmbunătățirea calității și siguranța pacientului, adoptarea de ghiduri și protocoale clinice pentru managementul principalelor patologii, utilizarea unor proceduri administrative standardizate pentru spitale, etc.

Rezultatele proiectelor menționate se vor transpune în acte normative ce vor fi aprobate de Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Natională de Asigurări de Sănătate sau alte instituții/ autorități publice centrale, în funcție de domeniul de reglemetare vizat..

Având în vedere nevoile identificate de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală,

va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.

Deoarece este obigatoriu a se menține echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să țină cont de costurile reale ale serviciilor.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de îmbunătățire / înființare infrastrastructură nouă în sistemul de sănătate, precum și plata unor servicii medicale, care nu sunt decondate din FNUASS (de exemplu asistența medicală comunitară) aceasta va putea fi asigurată din programele finanțate din fonduri europene din perioada 2021-2027, bugetul statului sau bugetele locale, după caz.

14

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST – VIZIUNEA PENTRU 2027

DOMENIUL STRATEGIC

PROBLEME IDENTIFICATE

INTERVENȚIA NECESARĂ

CONDIȚII NECESARE

REZULTATE

Sănătate publică

Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în

comparație cu media națională

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu,

asistență primară și comunitară

Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea

ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin

egale cu media națională

Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cornice.

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară.

Dezvoltarea îngrijirilor paliative.

Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi.

Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie.

A fost revizuit curriculum-ul de management al bolilor cronice pentru rezidențiatul de MF

Reducerea poverii bolilor cronice; Creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție.

Probleme de management al epidemiei Covid 19.

Consolidarea capacității de supraveghere epidemiologică, diagnostic, comunicare, management și control epidemii/pandemii

Actualizare legislație.

Dezvoltare servicii și alocare resurse.

Combaterea și controlul îmbolnăvirilor, îmbunătățirea sistemului de comunicare și management al epidemiilor (sistem informational adecvat), vaccinarea populației, supraveghere eficientă.

Servicii medicale

Asistență medicală primară inegal distribuită, insuficientă, suplimentarea gamei de servicii oferite de medicul de familie, inclusiv pentru monitorizarea pacienților cu covid 19.

Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF.

Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.

Acoperire cu medici de familie îmbunătățită

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară.

Suplimentarea echipelor de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic.

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară.

Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru

activitatea de asistență medicală comunitară.

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială.

Capacități spitalicești inegal distribuite

Înființare spital regional

Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene.

Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate.

Dezvoltarea capacităților suplimentare flexibile (infrastructura, echipamente, medicamente, materiale, vaccinuri și resurse umane) ale spitalelor pentru a acorda servicii medicale specializate pacienților în pandemia actuală/alte amenințări, precum și a unor servicii de reabilitare post îmbolnăvire Covid 19.

1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune

Indicatori de rezultat la nivel pacienți

Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită.

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane.

Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat.

Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță.

Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante.

Proporție crescută de spitalizări evitabile.

Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi.

Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară.

Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.

Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară / ambulatorie / pe termen lung.

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung

Modificarea legislației la nivel național.

Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești / sociale pentru îngrijiri pe termen lung, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și îngrijire de lungă durată cu 25%.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă).

Pacienții cronici care se încadrează în criteriile îngrijirii pe termen lung să beneficieze de servicii în spații adecvate.

Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paliativă.

Elaborarea strategiei naționale, dar și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri palliative.

Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027.

Inființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată în spital și la domiciliu, inclusiv servicii de telemedicină pentru zonele rurale sau greu accesibile.

Asigurarea existenței unui serviciu de îngrijire paliativă cu minim 25 paturi pentru fiecare capitală de județ.

Instruirea a 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază.

Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului.

Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie.

Includerea îngrijirilor paliative în programa de instruire a asistenților medicali comunitari.

Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu.

Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative.

Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.

15

Măsuri la nivel de sistem

Adaptabilitate, flexibilitate redusa la nevoile sistemului de sănătate și la metode moderne planificare și management a serviciilor medicale,coordonare și complementaritate reduse, duplicare, ineficiență.

Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate.

Reglementări, noi privind reorganizarea serviciilor, creșterea calității și siguranței, îmbunătățirea managementului și finanțarii; coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății

Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate, pentru perioada 2021-2027.

Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare.

Stabilirea responsabilităților de planificare la nive decizional înalt, la nivelul structurilor din MS, la nivel local pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale.

Servicii sanitare planificate și coordonate.

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare,

Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.

Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate.

16

CAPITOLUL III: PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIE ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE

În 2019, numărul medicilor de familie din RSV raportat de Institutul Național de Statistică a fost 1315, reprezentând 10,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Dintre medicii de familie 664 (50,5%) au lucrat în mediul rural, având în vedere că distribuția populației în regiune este preponderent rurală.

Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,9 la 10.000 loc.) este ușor crescută față de media naționale (6,3 la 10.000 loc.); acoperirea cu medici este mai mare în județul Dolj (8,1 la 10.000 loc.) și mult mai mică în județul Vâlcea (5,8 la 10.000 loc.). De remarcat că în mediul urban în Județul Dolj și Mehedinți indicele este mult mai mare decât media pe țară și regiune.

10

8

6

4

2

0

Romania

Regiunea S-V

Dolj

Gorj

total

urban

rural

Mehedinti

Olt

Valcea

6.29

7.46

4.92

6.85

7.31

6.46

8.08

8.26

7.89

6.25

6.46

6.07

6.79

8.29

5.50

6.38

6.69

6.17

5.78

6.05

5.56

Figura 3: Numărul medicilor de familie/10 000 locuitori (2019)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RSV

Județ

Consultatii per capita (medicina de familie) (zone urbane)

Consultatii per capita (medicina de familie) (zone rurale)

Localități fără medici de familie

Dolj

3.6

3.0

1

Gorj

4.2

3.6

0

Mehedinți

5.0

2.6

5

Olt

2.2

1.6

1

Vâlcea

4.4

3.3

2

RSV

3.8

2.8

9

Sursa: INSP-CNSISP 2019 (consultații/locuitori)

O estimare a numărului de medici de familie din RSV (pe baza datelor din 2019) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 206 medici de familie în zona urbană și un deficit de 382 medici zona rurală.

În anul 2019 au fost identificate 9 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7.

ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Ei vor fi atrași în zonele rurale, în special în comunele fără MF 5

și în special în Mehedinți (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior.

Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân, de col uterin și de colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale, pentru întărirea prevenției;

Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF,gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea

grupării cabinetelor medicale (cabinetelor medicale asociate / grupate/ societăți), pentru îmbunătățirea calității și continuității asistenței medicale

Se propune derularea unor proiecte-pilot în care plata să se efectueze pe bază de performanță a MF (în două județe). Standardele de monitorizare și evaluare pentru acest nou mecanism de plată se vor baza pe arii de activități precum cele de mai jos.

Va fi un sistem de recompensare (pozitiv) și nu o abordare penalizatoare (negativă);

Obiectivele vor fi stabilite în funcție de prioritățile de sănătate publică și de programele naționale de sănătate, inclusiv de exemplu:

Stimulente financiare pentru a încuraja MF să-și asume rolul de “paznic”;

Rolul MF în eficacitatea programelor de depistare a cancerului în zona de captare (de exemplu: % dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani implicate în programe de screening al cancerului de col uterin, % din populația eligibilă care participă la programul de screening al cancerului colorectal);

Angajarea MF în gestionarea pacienților cu boli cronice (de exemplu: numărul de pacienți diabetici cu trei analize HbA1c înregistrate în ultimele 12 luni; numărul de pacienți cu tensiune arterială ridicată cu tensiunea arterială controlată la fiecare 6 luni);

Asigurarea de îngrijiri paliative de bază pentru pacienții cu boli cronice progresive (de exemplu: număr pacienți cu nevoi de îngrijiri paliative identificați prin instrumente de screening sau prin alte metode, număr pacienți cu durere dată de existența bolilor cronice progresive care au durerea controlată)

Respectarea programelor naționale de imunizare pentru copii și vârstnici;

Alte criterii care trebuie determinate pentru a îmbunătăți calitatea și / sau eficiența. Măsurile de la nivel regional specificate mai sus trebuie susținute de reforme la nivel național.

În același timp, se propune revizuirea pachetului de asistență medicală de bază (în conformitate

cu Ghidul Național și concluziile discuțiilor cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate) pentru a spori capacitatea de reacție a MF privind:

Educație și consiliere în sănătate;

Îngrijiri legate de sarcină, inclusiv îngrijire prenatală și postpartum;

Suplimente nutriționale;

Servicii de planificare a familiei;

5

Vezi Anexa 7 pentru o listă a localităților din RSV fără medic de familie (date 2019). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

Îngrijirea copilului (inclusiv imunizarea), sfaturi și educație pentru sănătate;

Managementul și urmărirea bolilor cronice;

Managementul urmăririi bolilor persoanelor vârstnice;

Screeningul cancerului (în special pentru cancerul de sân și de col uterin);

Monitorizarea unor boli transmisibile.

În RSV, aproximativ 600 cabinete reprezentaând

90% din cabinetele MF funcționează în clădirile care sunt deținute de autoritățile locale; din aceste 600 de cabinete, aproximativ 40%, adică 248 cabinete au fost reabilitate până în 2012 de către autoritățile locale.

In cadrul viitorului Program Operațional Sănătate (POS), un fond special va fi creat pentru a sprijini recondiționarea / dotarea restului cabinetelor MF (peste 300). Acest fond va fi subvenționat de autoritățile locale, de la nivel național, precum și de partenerii tehnici și financiari. Criteriile de prioritate pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie vor fi bazate pe:

statutul juridic clar al spatiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidențe că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță; stimularea asocierii, grupării cabinetelor (cabinete medicale asociate / grupate/ societăți) pentru creșterea calității, a gradului de acoperire a serviciilor, etc.

Creșterea capacității a 30% dintre medicii de familie din RSV de a oferi îngrijiri paliative de bază.

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

Conform datelor din 2019, în RSV există un număr de 470 asistente medicale comunitare și 64 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a compartimentelor de asistență medicală comunitară de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, precum si de la bugetul local al unor unitati administrativ teritoriale.În prezent, legislația

specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.

Deși sistemul de asistență medicală comunitară a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 255 asistenți medicali comunitari și 22 mediatoare sanitare, în prezent se înregistrează deficiențe de repartiție a personalului,

conform nevoilor. O analiză a diferențelor evidențiază faptul că în 2019 există un surplus de 62 de asistenți comunitari (35 în zonele rurale și 27 in zonele urbane) în comparație cu normativul aprobat. Gorj este județul cu cel mai mare surplus de asistenți medicali comunitari în rural (83), în timp ce Mehedinți înregistrează cel mai mare deficit. Mediatorii sanitari se vor putea angaja în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni (având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă).

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV, 2014-2019

JUDETUL

RURAL

URBAN

AMC

MS

AMC

MS

2014

2019

2014

2019

2014

2019

2014

2019

Dolj

36

87

3

13

2

8

2

2

Gorj

20

101

2

5

1

32

6

9

Mehedinți

33

69

14

15

2

12

0

4

Olt

63

81

2

1

13

23

9

9

Vâlcea

45

57

2

2

0

0

2

4

Total

197

395

23

36

18

75

19

28

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS

Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RSV în rural și urban, 2014- 2019

Indicatori

Rural

Urban

Situația

Necesități teoretice cf. normativului

național 6

Situație

Necesități teoretice cf. normativului

național 7

2014

2019

2014

2019

2014

2019

2014

2019

Număr de comunități cu populație marginalizată

160

160

39

39

Număr populație marginalizată

179 801

179 801

24 108

24 108

Număr asistenti medicali comunitari

197

395

163

35

surplus

18

75

30

27

surplus

Număr mediatoare sanitare

23

36

NA

NA

19

28

NA

NA

*Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021

Distribuția pe județe a necesarului de asistenți comunitari din RSV este prezentată mai jos.

Figura 4: Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa: Analiza datelor INSP

ȚINTELE REGIONALE ȘI PLANUL OPERAȚIONAL

Dezvoltarea unui număr minim de 10 noi echipe comunitare integrate 8

în RSV până în anul 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile și oirunde unde este nevoie. Pentru crearea acestor echipe integrate se vor identifica surse de finantare externe; astfel, 9 comunități din regiune vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat de Ministerul Municii și Justiției Sociale - în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale - în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății - în calitate de partener 2, implementat în perioada 2018-2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 8.

Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

6

Referință: populația 2014

7

Referință: populația 2014

8

Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata

dezvoltarea unui număr minim de 10 de noi echipe comunitare integrate 9

în RSV până în 2027 (prima rundă de propuneri);

noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂ REȚEAUA DE UNITĂȚI SPITALICEȘTI ȘI NUMĂRUL DE PATURI PENTRU BOLI ACUTE

În RSV există 50 spitale: 39 spitale de asistență medicală acută (care au și secții / compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 11 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:

30 sunt spitale publice de îngrijire acută;

5 sunt unități private de asistență medicală acută;

6 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice,

9 sunt unități private cu paturi de cronici .

Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale

Îngrijire acută

Îngrijire cronică

Total

Publice Îngrijire

acută

Private Îngrijire

acută

Publice Îngrijire

cronică

Private Îngrijire

cronică

TOTAL

Dolj

14

7

21

11

3

2

5

21

Gorj

7

1

8

7

0

1

0

8

Mehedinți

4

0

4

4

0

0

0

4

Olt

4

2

6

4

0

1

1

6

Vâlcea

6

5

11

4

2

2

3

11

Total

35

15

50

30

5

6

9

50

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019

Tabel 7: Număr total de paturi

Județ

Spitale publice

Spitale private

Total Sp.publice + private

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Nr.paturi cronici

Nr.paturi acuți

Total

Dolj

1.061

3.150

4.211

188

25

213

1249

3.175

4.424

Gorj

389

1.503

1.892

0

0

0

389

1.503

1.892

Mehedinți

235

1.071

1.306

0

0

0

235

1.071

1.306

Olt

328

1.482

1.810

15

0

15

343

1.482

1.825

Vâlcea

363

1374

1.737

85

36

121

448

1.410

1.858

Total

2.376

8.580

10.956

288

61

349

2.664

8.641

11.305

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2019

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută este de 8.641. Cele 14 spitale / clinici private sunt situate în județele Dolj și Vâlcea și sunt entități mici cu 5 până la 40 de paturi; numai unul în Dolj are 112 paturi.

Tabelul 7.1 - DMS și ROP în spitalele publice – secții de acuți 2019

Județ

Nr. Paturi contractate

Nr.Cazuri Externate

Nr. zile spitalizare

DMS 10

acuți

ROP 11

acuți

Dolj

2983

127868

731411

5,72

64%

Gorj

1502

62724

372981

5,95

68%

Mehedinți

1061

38775

228073

5,88

58%

10

Durata medie de spitalizare

11

Rata ocupare/utilizare a paturilor

Olt

1482

57726

323593

5,61

60%

Vâlcea

1438

52132

341561

6,55

68%

Regiune SV

8466

339225

1997619

5,89

64%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

Conform datelor furnizate de CNAS, în anul 2019, spitalele nu au semnat contracte de finanțare cu casele de asigurări de sănătate pentru toate paturile din structură, ci conform tabelului de mai jos, având în vedere că, la contractare poate fi luat în considerare doar numărul de paturi contractabile cu încadrarea în planul de paturi aprobat la nivel județean, stabilit prin ordin al ministrului sănătății. Trebuie precizat că, potrivit dispozițiilor art. 167 alin (2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătății, Ministerul Sănătății propune o data la 3 ani, Planul național de paturi, care se aprobă prin Hotărâre a guvernului.”

În aplicarea dispozițiilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Prin HG nr.115/2017 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2017-2019, iar prin HG nr. 337/2020 a fost aprobat Planul național de paturi pentru perioda 2020-2022, acte normative potrivit cărora numărul total de paturi pentru ani 2017-2022, numărul total de paturi aprobat la nivel național ese d 119.579.

Numărul total de paturi mai sus prevăzut reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul – cadru, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătae în vigoare.

Detalierea pe județe, respectiv pentru municipiul București a numărului total de paturi, se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea prealabilă a ministruluilucrărilor publice, dezvoltării și administraței, respectiv a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, care se publică în Monitorul oficial al României, partea I.

CNAS utilizează IU-pat ca unul dintre criteriile de contractare. La stabilirea numărului de paturi contractabile pentru fiecare spital se au în vedere necesarul de servicii medicale pe specialități inclusiv pentru serviciile medicale acordate asiguraților din alte județe, specialitățile deficitare și condițiile specifice existente la nivel local. Indicele mediu de utilizare a paturilor la nivel național luat în calcul la stabilirea capacității spitalului funcție de numărul de paturi contractabile pentru secții/compartimente de acuți este 290 zile și pentru secții/compartimente de cronici și îngrijiri paliative 320 zile.

Tabel Nr.8 paturi (public și privat) contractate, în anul 2019

Județ

Nr. paturi acuți

Nr. paturi cronici

Total paturi contractate

Dolj

2.983

1.215

4.198

Gorj

1.502

386

1.888

Mehedinți

1.061

235

1.296

Olt

1.482

348

1.830

Valcea

1.438

458

1.896

Total

8.466

2.642

11.108

Deși numărul de paturi contractabile a fost constant la nivel de regiune, în 2019 s-a înregistrat o ușoară scădere a paturilor pentru acuți, cu o creștere consecutivă a paturilor pentru cronici față de anul 2015. (143 paturi).

23

Tabelul nr. 9 Rata de ocupare a paturilor – ACUȚI

Județ

Cod spit

Denumire spital

Sp.Public

Sp.Acut

Nr. paturi contractabile

2019

Nr. Cazuri

Externate

Nr.zile spit.

ROP

ROP față de optim

(290 zile)

Dolj

DJ01

Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova

Public

Acut

1203

51637

293008

67%

84%

DJ02

Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova

Public

Acut

403

19323

99366

68%

85%

DJ03

Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "Victor

Babes" Craiova

Public

Acut

269

10948

65943

67%

85%

DJ04

Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti

Public

Acut

118

4637

22786

53%

67%

DJ05

Spitalul "Filisanilor" Filiasi

Public

Acut

148

5760

32726

61%

76%

DJ06

Spitalul Orasenesc Segarcea

Public

Acut

107

4239

22108

57%

71%

DJ07

Spitalul Municipal Calafat

Public

Acut

205

6378

32335

43%

54%

DJ13

SPITALUL ORASENESC "ASEZAMINTELE BRANCOVENESTI"

DABULENI

Public

Acut

88

3222

18337

57%

72%

DJ18

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEAMNA

Public

Acut

52

1396

8918

47%

59%

DJ20

SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA

Public

Acut

270

10302

81140

82%

104%

DJ30

Centrul Medical Mogos Med

Privat

Acut

4

140

148

10%

13%

DJ40

SC Eiffel Med SRL

Privat

Acut

16

870

2516

43%

54%

DJ55

SC Onioptic Medical PD SRL

Privat

Acut

5

292

475

26%

33%

M 02

SPITALUL MILITAR DE URGENTA "DR.STEFAN ODOBLEJA"

Public

Acut

182

6852

39059

59%

74%

T 04

SPITAL CLINIC CF CRAIOVA

Public

Acut

105

3174

15685

41%

52%

DJ Total

3175

129170

734550

63%

80%

Gorj

GJ01

Spitalul Judetean Targu Jiu

Public

Acut

800

32293

189310

65%

82%

GJ02

Spitalul Municipal Motru

Public

Acut

136

4974

29259

59%

74%

GJ03

Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti

Public

Acut

231

11089

73910

88%

110%

GJ04

Spitalul Orasenesc Rovinari

Public

Acut

89

3601

19352

60%

75%

GJ05

Spitalul Orasenesc Novaci

Public

Acut

74

3341

17899

66%

83%

GJ06

Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu

Public

Acut

64

2876

15839

68%

85%

GJ10

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE TUDOR VLADIMIRESCU

Public

Acut

41

1274

10246

68%

86%

GJ11

Spitalul Orasenesc Turceni

Public

Acut

68

3276

17166

69%

87%

GJ Total

1503

62724

372981

68%

86%

Mehedinți

MH01

Spitalul Judetean Drobeta-Turnu Severin

Public

Acut

846

30079

181788

59%

74%

MH02

Spitalul Municipal Orsova

Public

Acut

89

3325

15029

46%

58%

MH05

Spitalul Orasenesc Baia de Arama

Public

Acut

66

2670

15223

63%

80%

T 13

SPITALUL GENERAL CF DROBETA TURNU SEVERIN

Public

Acut

70

2701

16033

63%

79%

MH Total

1071

38775

228073

58%

73%

OT

OT01

Spitalul Judetean Slatina

Public

Acut

951

37968

213867

62%

78%

OT02

Spitalul Orasenesc Bals

Public

Acut

81

3110

17573

59%

75%

Județ

Cod spit

Denumire spital

Sp.Public

Sp.Acut

Nr. paturi contractabile

2019

Nr. Cazuri

Externate

Nr.zile spit.

ROP

ROP față de optim

(290 zile)

OT03

Spitalul Municipal Caracal

Public

Acut

348

12479

71687

56%

71%

OT04

Spitalul Orasenesc Corabia

Public

Acut

102

4169

20466

55%

69%

OT Total

1482

57726

323593

60%

75%

VL

VL01

Spitalul Judetean de Urgenta Ramnicu Valcea

Public

Acut

1011

38083

254879

69%

87%

VL03

Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani

Public

Acut

175

6088

38661

61%

76%

VL04

Spitalul Orasenesc Horezu

Public

Acut

88

4055

24725

77%

97%

VL05

Spitalul Orasenesc Brezoi

Public

Acut

47

1929

9772

57%

72%

VL06

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE "C.ANASTASATU"

MIHAESTI

Public

Acut

53

1977

13524

70%

88%

VL11

SC INCARMED SRL RAMNICUL VALCEA

Privat

Acut

30

1400

5593

51%

64%

VL15

SC RAPITEST CLINICA SRL

Privat

Acut

6

319

1029

47%

59%

VL Total

1410

53851

348183

68%

85%

Regiune SV Total

8641

342246

2007380

64%

80%

24

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, a capacității limitate de asigurare a rolului de „paznic” al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și 58% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF.

În 2019, rata de ocupare a paturilor în spitalele de îngrijire acută s-a încadrat

între 41%

și

88%

în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de

64% .

Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 342.246 și aproximativ 2 milioane de zile de spitalizare în 2019, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută.

La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 4,2 la 1.000 de locuitori, mai puțin decât media națională. Numărul de internari la 1000 locuitori este de 16,5% (figura 5), o rată mai scăzută față de cea propusă a fi atinsă în 2020. Ratele mari înregistrate la Dolj sunt explicate prin faptul că, că spitalele doljene sunt instituțiile unde sunt trimiși pacienții din regiune ce nu pot fi rezolvați în alte județe din regiune (spitale de trimitere). In același timp, se observă rate foarte scăzute ale internărilor (chiar față de media europenă și față de cea națională) pentru spitalele ce deservesc pacienți

din județele Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație

19,5

16,5

18,2

14,4

13,8

14,1

4,2

4,8

4,4

4,0

3,5

3,7

25,0

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

Paturi/1.000 loc

Cazuri externate/100 loc

Regiunea SUD-VEST

Dolj

Gorj

Mehedinți

Olt

Vâlcea

Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2019

Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională .

Conform unui studiu din 2014, spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea.

În concluzie:

-

la nivel de regiune, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare si ambulatorii.

unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută sunt concentrate în județul Dolj, cu un total de 3.175 paturi, respectiv 37% din numărul de paturi de acuți la nivelul regiunii.

ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Dolj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, chair centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune.

în proporție de 58% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării; în plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 8.641 de paturi de îngrijire acută existente în RSV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 37% sunt situate în județul Dolj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Dolj. Analiza distribuței paturilor pe specialități și estimarea capacitățiilor viitoare se va face de echipe comune de la nivel regional pentru dezvoltarea planurilor locale de servicii medicale

Specialitate

Secție

Nr. Paturi contractabile

% Paturi contractabile

Paturi la 1.000 locuitori

Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova

Regiune

SV

Jud.

Dolj

Alte

județe

Jud.

Dolj

Alte

județe

Reg. SV

Jud.

Dolj

Nr.

Paturi

% din

jud. Dolj

% din

reg. SV

Specialități chirurgicale

Chirurgie generala

Chirurgie generala

931

348

583

37%

63%

0,43

0,50

180

52%

19%

Chirurgie laparoscopica

5

5

100%

0,00

0,00

Chirurgie orală și maxilo-facială

Chirurgie maxilo-faciala

33

25

8

76%

24%

0,02

0,04

25

100%

76%

Chirurgie pediatrică / Ortopedie pediatrică

Chirurgie pediatrica

35

35

100%

0,02

0,00

Chirurgie si ortopedie pediatrica

59

25

34

42%

58%

0,03

0,04

25

100%

42%

Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructive

Arsi

15

10

5

67%

33%

0,01

0,01

10

100%

67%

Chirurgie plastica si reparatorie

51

26

25

51%

49%

0,02

0,04

25

96%

49%

Chirurgie toracică

Chirurgie toracica

30

25

5

83%

17%

0,01

0,04

25

100%

83%

Chirurgie vasculară

Chirurgie vasculara

18

10

8

56%

44%

0,01

0,01

10

100%

56%

Neurochirurgie

Neurochirurgie

33

25

8

76%

24%

0,02

0,04

25

100%

76%

Obstetrică-ginecologie

Obstetrica-ginecologie

804

328

476

41%

59%

0,37

0,47

113

34%

14%

Oftalmologie

Oftalmologie

171

59

112

35%

65%

0,08

0,09

35

59%

20%

Ortopedie și traumatology

Ortopedie si traumatology

312

104

208

33%

67%

0,14

0,15

70

67%

22%

Otorinolaringologie

Otorinolaringologie (ORL)

201

67

134

33%

67%

0,09

0,10

48

72%

24%

Otorinolaringologie (ORL) copii

10

10

100%

0,00

0,01

10

100%

100%

Urologie

Urologie

205

75

130

37%

63%

0,09

0,11

70

93%

34%

Total Specialități chirurgicale

2913

1137

1776

39%

61%

1,35

1,65

671

59%

23%

Specialități medicale

Boli infecțioase

Boli infectioase

343

163

180

48%

52%

0,16

0,24

Boli infectioase copii

58

58

100%

0%

0,03

0,08

HIV/SIDA

19

15

4

79%

21%

0,01

0,02

Cardiologie

Cardiologie

499

111

388

22%

78%

0,23

0,16

50

45%

10%

Dermatovenerologie

Dermatovenerologie

152

57

95

38%

63%

0,07

0,08

35

61%

23%

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

139

51

88

37%

63%

0,06

0,07

35

69%

25%

Endocrinologie

Endocrinologie

71

20

51

28%

72%

0,03

0,03

Gastroenterologie

Gastroenterologie

150

53

97

35%

65%

0,07

0,08

40

75%

27%

Tabelul 10: Procentul de paturi per specialitate în RSV

27

Specialitate

Secție

Nr. Paturi contractabile

% Paturi contractabile

Paturi la 1.000 locuitori

Paturi contractabile în Spitalul Județean Craiova

Regiune SV

Jud. Dolj

Alte județe

Jud. Dolj

Alte județe

Reg. SV

Jud. Dolj

Nr. Paturi

% din jud. Dolj

% din reg. SV

Hematologie

Hematologie clinica

77

55

22

71%

29%

0,04

0,08

Medicină internă

Medicina interna

1198

401

797

33%

67%

0,55

0,58

75

19%

6%

Nefrologie

Dializa peritoneala

12

3

9

25%

75%

0,01

0,00

3

100%

25%

Nefrologie

85

22

63

26%

74%

0,04

0,03

22

100%

26%

Neonatologie

Neonatologie (nn si prematuri)

16

16

0

100%

0%

0,01

0,02

Neonatologie (nou nascuti)

221

96

125

43%

57%

0,10

0,14

40

42%

18%

Neurologie

Neurologie

616

195

421

32%

68%

0,28

0,28

15

8%

2%

Neurologie pediatrica

Neurologie pediatrica

10

10

100%

0%

0,00

0,01

Oncologie medicala

Oncologie medicala

254

60

194

24%

76%

0,12

0,09

30

50%

12%

Oncologie și hematologie pediatrică

Oncopediatrie

10

10

100%

0,00

0,01

10

100%

100%

Pediatrie

Pediatrie

785

262

523

33%

67%

0,36

0,38

95

36%

12%

Pneumologie

Pneumologie

323

139

184

43%

57%

0,15

0,20

10

7%

3%

Pneumologie copii

10

10

100%

0,00

0,01

Psihiatrie

Psihiatrie (acuti si cronici)

15

15

100%

0,01

0,00

Psihiatrie (Nevroze)

51

51

100%

0,02

0,00

Psihiatrie acuti

486

144

342

30%

70%

0,22

0,21

Psihiatrie pediatrica

43

10

33

23%

77%

0,02

0,01

Radioterapie

Radioterapie

47

47

100%

0,02

0,07

47

100%

100%

Reumatologie

Reumatologie

38

30

8

79%

21%

0,02

0,04

25

83%

66%

Total Specialități medicale

5728

2038

3690

36%

64%

2,65

2,95

532

26%

9%

Regiune Sud-Vest

8641

3175

5466

37%

63%

3,99

4,60

1203

38%

14%

28

În anul 2019 s-au internat în spitalele din RSV un număr de 343.623 pacienți, în secții de acuți și de cronici, reprezentând 95,11% din totalul pacienților internați. În paralel, spitalele din București, Timișoara, Tg.Mureș și Sibiu au gestionat în același an 16.155 internări pentru pacienții din RSV, adică circa 4,5% din totalul internărilor din această regiune, ceea ce confirmă rolul acestor spitale de

spitale de trimitere

pentru anumite categorii de pacienți din regiune.

Conform datelor din 2019, cele mai frecvente patologii ce se internează în alte centre regionale se adresează secțiilor de chirurgie generală, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, traumatologie, hematologie, oncologie, specialități, care sunt deficiare în prezent, în regiunea SV.

Tabelul 11: Numărul internărilor pentru pacienții din SV

Regiunea unde s-a făcut internarea

Număr

%

Spitalele din RSV

343.623

95,11%

București – Ilfov

10.965

3,03%

Vest

3.264

0,90%

Centru

1.926

0,53%

Alte regiuni

1.517

0,42%

Total

361.295

100%

Sursa: Compliarea datelor DRG 2019 - SNSPMPDS

Tabel 12- Număr de pacienți din județele RSV internați În regiune și în alte regiuni

Județ Pacient

Internați în alte regiuni

Internați în regiunea SV

Total

Total alte reg.

din care:

Total SV

din care:

B

C

NE

NV

S

SE

V

același județ

alte jud. din RSV

DOLJ

3095

2388

186

6

123

47

32

313

114450

114137

313

117.545

GORJ

3416

1723

334

8

341

7

20

983

67972

66810

1162

71.388

MEHEDINTI

2551

629

42

9

140

7

17

1707

37167

36491

676

39.718

OLT

4497

3847

155

8

47

270

31

139

63337

61911

1426

67.834

VILCEA

4113

2378

1209

13

286

78

27

122

60697

60103

594

64.810

Total SV

17672

10965

1926

44

937

409

127

3264

343623

339452

4171

361.295

Tabel 13- Procentul pacienților din județele RSV internați în regiune și alte regiuni

Județ Pacient

Internați în alte regiuni

Internați în regiunea SV

Total

Total alte regiuni

din care:

Total SV

din care:

B

C

NE

NV

S

SE

V

același județ

alte jud. din RSV

DOLJ

17,51

2,03

0,16

0,01

0,10

0,04

0,03

0,27

97,37

97,10

0,27

100%

GORJ

19,33

2,41

0,47

0,01

0,48

0,01

0,03

1,38

95,21

93,59

1,63

100%

MEHEDINTI

14,44

1,58

0,11

0,02

0,35

0,02

0,04

4,30

93,58

91,88

1,70

100%

OLT

25,45

5,67

0,23

0,01

0,07

0,40

0,05

0,20

93,37

91,27

2,10

100%

VILCEA

23,27

3,67

1,87

0,02

0,44

0,12

0,04

0,19

93,65

92,74

0,92

100%

Total SV

100

3,03

0,53

0,01

0,26

0,11

0,04

0,90

95,11

93,95

1,15

100%

În spitalele din RSV au fost tratați și pacienți din alte regiuni, dar într-o proporție mai mică (9%), comparativ cu alte regiuni.

Tabel 14– Procent pacienți din alte regiuni tratați în spitalele din RSV

Regiune

Nr. cazuri din același județ

Nr. cazuri din alte județe

B

45%

55%

C

84%

16%

NE

79%

21%

NV

82%

18%

S

94%

6%

SE

88%

12%

SV

91%

9%

V

84%

16%

.

Construcția noului Spital Regional de Urgență va contribui la îmbunătățirea situației prezente, în care pacienții sunt obligați să parcurgă distanțe lungi pentru servicii medicale. Noul Spital Regional de Urgență va putea să ofere servicii specializate pentru cazurile de politrauma, afecțiuni complexe, inclusiv diagnostic și terapie pentru cancer, cazuri care în prezent sunt tratate în București sau Timișoara.

Spitalele din RSV au aprobate un număr de 434 de paturi de ATI, care nu sunt incluse în tabelul de mai sus. Dintre acestea, 169 (39%) se află în județul Dolj.

Tabelul 15 - Numărul de paturi de ATI în RSV, 2019

Județ

Cod spital

Denumire spital

Sp.Public

/Privat

Nr.paturi ATI

DJ

DJ01

Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Craiova

Public

75

DJ02

Spitalul Municipal Clinic "Filantropia" Craiova

Public

22

DJ03

Spitalul Clinic Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "V. Babes" Craiova

Public

10

DJ04

Spitalul Municipal "Dr. Irinel Popescu" Bailesti

Public

5

DJ05

Spitalul "Filisanilor" Filiasi

Public

6

DJ06

Spitalul Orasenesc Segarcea

Public

5

DJ07

Spitalul Municipal Calafat

Public

10

DJ13

Spitalul Orasenesc "Asezamintele Brancovenesti" Dabuleni

Public

3

DJ20

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Public

6

DJ30

Centrul Medical Mogos Med

Privat

2

DJ40

SC Eiffel Med SRL

Privat

5

M 02

Spitalul Militar de Urgenta "Dr.Stefan Odobleja"

Public

10

T 04

Spital Clinic CF Craiova

Public

10

DJ Total

169

GJ

GJ01

Spitalul Judetean de Urgență Targu Jiu

Public

40

GJ02

Spitalul Municipal Motru

Public

5

GJ03

Spitalul de Urgenta Tg Carbunesti

Public

15

GJ04

Spitalul Orasenesc Rovinari

Public

5

GJ05

Spitalul Orasenesc Novaci

Public

5

GJ06

Spitalul Orasenesc Dr. Gheorghe Constantinescu Bumbesti-Jiu

Public

5

GJ11

Spitalul Orasenesc Turceni

Public

5

GJ Total

80

MH

MH01

Spitalul Judetean de Urgență Drobeta-Turnu Severin

Public

30

MH02

Spitalul Municipal Orsova

Public

8

MH05

Spitalul Orasenesc Baia de Arama

Public

5

T 13

Spitalul General CF Drobeta Turnu-Severin

Public

4

MH Total

47

OT

OT01

Spitalul Judetean de Urgență Slatina

Public

38

OT02

Spitalul Orasenesc Bals

Public

2

OT03

Spitalul Municipal Caracal

Public

25

OT04

Spitalul Orasenesc Corabia

Public

5

OT Total

70

Județ

Cod spital

Denumire spital

Sp.Public

/Privat

Nr.paturi ATI

VL

VL01

Spitalul Judetean de Urgenta Râmnicu Valcea

Public

45

VL03

Spitalul Municipal "Costache Nicolescu" Dragasani

Public

12

VL04

Spitalul Orasenesc Horezu

Public

6

VL06

Spitalul de pneumoftiziologie "C. Anastasatu" Mihaesti

Public

5

VL Total

68

Regiune SV Total

434

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

DIRECȚII ȘI ȚINTE STRATEGICE

Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

Îmbunătățirea eficienței (reducerea DMS și creșterea ROP)

•

Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi cu utilizarea de tehnologii medicale avansate și noi protocoale de practică

Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți

Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu indentificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară

Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor structuri specializate specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență, creșterea eficacității cu rezultate la nivel de pacient (modele noi – servicii medicale bazate pe valoare, ce se propune a fi dezvoltate în sistem pilot, de către Ministerul Sănătății cu spitalele)

Implementarea de soluții pentru integrarea serviciilor, dezvoltarea complementară a serviciilor la nivel de județ și regiune

•

Asigurarea rezilienței sistemului, adaptarea la solicitări suplimentare în condiții de epiedemii/ pandemii/ dezastre

Dezvoltarea serviciilor de supraveghere și control, a celor de sănătate publică, intervenții preventive

Dezvoltarea capacităților suplimentare, flexibile, la nivelul serviciilor de sănătate pentru îngrijirea pacienților cu Covid 19, alte boli transmisibile, în situația unor epidemii / pandemii / dezastre, inclusiv a resurselor umane adecvate

Orizontul de implementare: gradual, până în anul 2027

Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional

Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem

Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RSV

Factorii cheie

care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi

luați în considerare de către spitale și autoritățile locale ,

pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt :

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire;

Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității / absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive;

Indicatorii de mortalitatea evitabilă prin servicii preventive sau curative pentru boli cardio- vasculare, neurologice, cancere,

Indicatorii de mortalitate infantila

Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității;

Dezvoltarea continuă a practicilor clinice și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;

Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranța în furnizarea asistenței medicale spitalicești, alinierea la standardele naționale de acreditare a spitalelor;

Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor;

Dezvoltarea complementară, rațională, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;

Evaluarea și sustinerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii,

cutremure,

alte

dezastre

în

scopul

proiectarii

unor

capacități

flexibile, reconfigurarea

fizică

a

clădirilor

pentru

asigurarea

triajului,

decontaminării,

izolării, diagnosticului, tratamentului, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi / servicii / personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igiena și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, rezerve, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente.

ȚINTE REGIONALE

Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de ingrijiri pe termen lung/ cronici

/ paliatie și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

Reducerea numărului de internări în secții de acuți, în special pentru județele ce depășesc media regională; în 2019 rata internărilor la nivel de regiune era de 16,5 /100 locuitori, mai mică decât rata internărilor la nivel de țară (19,9 la 100 locuitori). Este de precizat că județele Mehedinți, Olt și Vâlcea au o rată mult mai mică de internări în servicii de acuți și un număr mai mic de paturi / 1000 locuitori, comparativ cu celelalte județe. Se recomandă o abordare diferențiată a țintei pentru reducerea internărilor, în funcție de disponibilitatea și accesul la servicii de asistență medicală primară și ambulatorie de specialitate.

Imbunătățirea

ratelor de ocupare a paturilor la 80% (rată considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți), până în anul 2027; în același timp, conform practicilor internaționale, pentru determinarea ratelor optime de ocupare a paturilor, se recomandă utilizarea altor criterii cum ar fi complexitatea îngrijirilor, costurile etc.

Durata medie a spitalizării este de 5-6 zile anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală cu o integrare mai bună, spitalele vor primi într-adevăr, pentru un procent din pacienții lor, cazuri complexe care necesită o ședere mai lungă datorită complexității tratamentului.

Sprijinirea trecerii de la îngrijire cu internare la internarea cazurilor de zi (între 10% și 20% din totalul internărilor) cu investiții corespunzătoare în tehnologie medicală, adoptare de practici clinice moderne, formare profesională și servicii medicale ambulatorii de urmărire a pacientului.

Reorganizarea serviciilor spitalicești prin transformarea anumitor servicii de acuți în servicii de îngrijire pe termen lung și / sau în alte servicii noi, inovatoare, dupa modele de bună practică (reducerea numărului de paturi ineficiente în spitale de îngrijire acută).

Adaptarea serviciilor spitalicești la condițiile unor amenințări precum epidemii, pandemii, dezastre.

Tabel 16- Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) – ținte regionale

Indicator

2014

2019

Tinta prevazută în 2026 – 2027

Numărul de internări la 100 locuitori

19,9

16,5

16

Durata medie de spitalizare (zile)

5,40

5,89

5-6

Rata de ocupare (%)

66%

64%

80%

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB, 2019

Spitalizarea de zi a avut o evoluție semnificativă, în special prin introducerea reglementărilor la nivelul Contractului-cadru care au permis dezvoltarea serviciilor medicale și chirurgicale de către spitale, în sistem de servicii medicale de zi.

Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru).

Tabelul 17- Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2019 comparativ cu anul 2016

An

2016

2019

Tip interventie

Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Nr. cazuri medicale

Nr. cazuri chirurgicale

Total țară

1.465.446

238.854

1.843.166

281.801

Regiunea SV

115.046

12.302

165.484

17.941

Sursa: date SNSPMPDSB

Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. In paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți.

Tabelul 18- Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2019 comparativ cu 2016

An /Servicii

2016

2019

Total țară

2.317.946

2.761.394

Regiunea SV

166.170

221.815

Sursa: date SNSPMPDSB

La nivel național, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. In susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea:

de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de

119.579 de paturi contractabile în prezent.

Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. In anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărare de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020-2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.

În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:

Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național);

dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi;

modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi;

Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății;

Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi;

Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi.

Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:

scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);

reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0 - 14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii;

consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune;

actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor

alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform OMS nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile de sănătate mintală

Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (17,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

În prezent, RSV are un total de 581 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 186 sunt în jud Vâlcea, iat cele mai puține în Gorj (75 paturi).În plus, în regiune există 883 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice, din care 522 paturi sunt în Dolj. Astfel, în regiune există 0,77 paturi psihiatrie la 1.000 loc,similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Tabel 19. Situația numărului de paturi contractabile pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în RSV, 2019

JUDEȚ / SPITAL

Nr. paturi psihiatrie

acuți

Nr. paturi psihiatrie

cronici

Total

DJ

132

522

654

Spitalul Orasenesc Asezamintele Brancovenesti Dabuleni

12

0

12

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare

0

480

480

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

120

42

162

GJ

75

70

145

Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu

60

0

60

Spitalul de Urgenta Tg-Carbunesti

15

0

15

Spitalul Orășenesc Turceni

0

70

70

MH

85

32

117

Spital judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin

85

32

117

OT

103

143

246

Spitalul Județean de Urgență Slatina

80

4

84

Spitalul Municipal Caracal

8

0

8

Spitalul Orășenesc Corabia

15

0

15

Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu

0

139

139

VL

186

116

302

Spital Judetean de Urgenta Valcea

154

0

154

Spitalul Municipal Dragasani

32

12

44

Spitalul Psihiatrie Dragoesti

0

104

104

TOTAL

581

883

1464

Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă

Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de

sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației:

Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare

(programul Actiuni prioritare pacienti IMA AP-IMA), la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. La nivelul anul 2019, nu există unități din RSV care derulează programe de cardiologie intervențională și care să fie incluse în AP-IMA conform prevederilor OMS nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cririci cu infarct miocardic acut.

Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea unor structuri specializate în municipiile din regiune; capacitatea de organizare și funcționare a unor asemenea structuri va fi identificată la nivel regional, cu respectarea OMS nr. 6 /2020, iar pentru asigurarea finanțării, se vor înainta proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane necesare.

Serviciile medicale de oncologie:

Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2019 incidența cancerului în România a fost de 307,7 la 100 000 de locuitori, iar în RSV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 367,8 la 100 000 locuitori. Județele Dolj, Mehedinți, Olt au valori ale ratei incidenței peste media pe țară și regiune. Județele Gorj și Vâlcea au valori ale ratelor de incidență prin cancer sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,22% din totalul deceselor din România în anul 2019, iar decesele prin cancer în RSV reprezintă 8,9% din total decese prin cancer în România și 1,7% din total decese generale.

În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016-2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:

Prevenirea cancerului;

Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);

Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;

Managementului durerii și îngrijirea paliativă.

Prin actualul proiect finanțat de Banca Modială, Spitalul Clinic Judetean de Urgență Craiova a primit echipament nou de diagnostic și radioterapie.

Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrarii precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3 - 4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășura în centre de îngrijiri paliative de instruire. Se propune ca, fiecare spital de oncologie / secție de oncologie din regiune să aibă organizată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative, pentru a putea deservi zone unde spitalele nu au o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative.

În cadrul noului spital regional de urgență Craiova se va constitui un centru regional de

oncologie, care va oferi servicii de specialiate complexe, de top pentru pacientii din RSV.

Accesul populației la tratament va facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi).

Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni neurologice

Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele cinci județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.

Rețeaua regională va include:

un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;

În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în

rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă

24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.

condiții de transport, precum și standarde definite pentru transferul pacienților;

dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC.

În conformitate cu prevederile OMS nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCac), cu modificările și completările ulterioare, la nivelul anului 2019 există un număr de 42 de unități sanitare care sunt incluse și derulează programul AP-AVCac, unități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate menționate la art. 23 din Ordinul mai-sus menționat.

În RSV există 3 unități sanitare care derulează acest program, după cum urmează:

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Jiu;

Spitalul Clinic Județean de Urgență Slatina.

Servicii optimizate pentru gravide și copii

Conform analizei mortalității infantile din 2019 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în RSV este de 6,8 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară (6,1 decese la 1000 de născuți vii). Cu excepția județelor Vâlcea și Olt, care înregistrează valori sub media pe țară și regiune (Vâlcea: 5,6 decese la 1000 născuți vii, Olt: 5,4 decese la 1000 născuți vii), celelalte județe din regiune au valori peste media pe țară și regiune. Județul Mehedinți înregistrează a doua cea mai crescută rată din țară, cu 9,8 decese la 1000 născuți vii, mult peste media pe țară și regiune. Rate mari peste media pe țară și regiune se înregistrează și în județul Gorj: 7,4 decese la 1000 născuți vii și județul Dolj: 6,8 decese la 1000 născuți vii.

Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea

serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări:

creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și

postneonatală;

intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meniningite, prematuritate, distrofii, malformatii congenitale, traumatisme etc.);

integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie.

Servicii pentru pacienții vârstnici

Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RSV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie,

la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici pentru a crește accesibilitatea și a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii, în condiții de sustenabilitate

financiară.

Infrastructură spitalicească și cadrul legal

În Craiova va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie.

Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Craiova (1.328 paturi). Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din RSV, tratând pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale din Craiova. In același timp, spre deosebire de celelalte 2 spitale regionale din Iași și Cluj, acest nou spital va avea și un centru modern avansat de diagnosticare și tratare a pacienților cu afecțiuni oncologice, precum și centru avansat pentru afecțiuni cardio- vasculare. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic), dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite, pentru a facilita abordarea multidisciplinară a pacientului și a eficientiza utilizarea resurselor.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale.

Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiunile care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor patru spitale județene de urgență

(din județele Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007- 2013). In perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale.

Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de sănătate.

Spitalele din RSV vor fi reorganizate pe trei nivele Spitale terțiare de nivel regional (trimitere):

Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, va oferi servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune și va funcționa pe criterii de performanță și eficiență. Acestea se vor realiza prin dezvoltarea unui nou model de guvernanță clinică, inclusiv organizarea de „centre” medicale, cu gestionarea în comun a personalului, resurselor, utilizarea de echipe multidisciplinare, etc.

Centrul oncologic situat în noul spital va funcționa ca centru de nivel terțiar pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din RSV.

Spitale județene și municipale de nivel secundar:

Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova;

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Cele patru spitale județene din capitalele celorlalte județe, care funcționează, de asemenea, ca spitale de urgență și care oferă îngrijiri medicale și chirurgicale

avansate, inclusiv servicii de spitalizare de zi și care au unități de terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea, servicii integrate de îngrijire în ambulatoriu integrate și facilități avansate de diagnostic și tratament;

Alte spitale municipale din orașele mari.

Spitalele de specialitate, situate în principal în municipiul Craiova, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Municipal Filiantropia,

Spitalul de Boli Infecțioase).

Spitale locale

situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate / în curs finanțate de către autoritățile locale și / sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Vâlcea a fost reabilitat și dotat cu echipamente în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013).

Prin proiectul finanțat de Banca Modială, aflat în derulare, s-au furnizat echipamente pentru spitalele județene, spitalele de urgență și unele spitale municipale, pentru UPU, ATI, săli de operație, ambulatorii de specialitate. Spitalele au primit astfel echipamente pentru diagnostic și intervenții de urgență: defibrilator, electrocardiograf, echipamente de

ventilație, aparate de anestezie, echipamente pentru intervenții chirurgicale de urgență, monitoare, radiodiagnostic, ecografie Doppler, CT-uri etc.

Un centru nou de radioterapie a fost dotat și funcționează în cadrul Spitalului Clinic Județean

de Urgență Craiova. Prin Proiectul finanțat de Banca Mondială au fost finanțate și echipamente și materiale necesare pentru personalul sanitar și echipamente adiționale necesare creșterii capacității spitalelor de a îngriji pacienții cu Covid 19.

Prin POR 2014-2020 s-a finanțat și reabilitarea energetică a unora dintre spitale. De asemenea, s-au finanțat proiecte pentru achiziționarea de echipamente de înaltă tehnologie pentru unele spitale județene.

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament sunt efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale .

La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.

PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD - VEST

Viitoarea rețea regională de

spitale publice de asistență medicală din RSV

poate fi structurata astfel:

1 spital regional de urgență care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune , ce include în structură și un centru oncologic de nivel regional;

SRU va avea și rol de spital județean pentru județul Dolj;

4 spitale județene de urgență

( Gorj, Vâlcea, Mehedinți, Olt);

spitale de specialitate (infecțioase, pneumologie, psihiatrie);

spitale municipale / orășenești;

spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;

spitale de cronici, reabilitare, recuperare

unități de îngrijiri paliative.

REPROFILAREA SERVICIILOR SPITALICEȘTI

Județul Dolj Situația la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 2983

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1215 Numărul total de paturi: 4198

20 spitale existente în prezent: 12 publice (10 spitale pentru îngrijire acută și 2 pentru îngrijire cronică) și 8 facilități private

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

39

Tabelul 20: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Dolj (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi de îngrijire

acută

Nr. paturi de îngrijire

cronică

Total paturi

Ajustările propuse

1

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova

Public

1238

90

Viitorul SRU cu 807 paturi spitalizare continuă acuți

În Craiova se va construi un nou spital regional de urgență. Acesta va înlocui în întregime actualul Spital Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Conform studiului de fezabilitate aprobat, noul concept de organizare a SRU se bazează pe:

gruparea specialităților / patologiilor înrudite pe centre, care reflectă necesitatea unor relații strânse de lucru în furnizarea de servicii de îngrijire acute și de urgență, secundare și terțiare, integrarea unor protocoale operaționale de lucru ce vor permite o utilizare flexibilă a spațiilor și resurselor, echipe multidisciplinare pentru cazuri complexe, creșterea calității serviciilor medicale și incorporarea unor unități de terapie intensivă la nivelul unora dintre centre (USTACC, UAVCA); structura propusă pe centre cuprinde: centrul pentru cap și gât, centrul pentru inimă și torace, centrul abdominal, centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumă, centru de medicină internă, centrul pentru mamă și copil, centrul radioterapie și oncologie și de îngrijire paliativă.

existența unor structuri avansate și complexe pentru îngrijire de urgență: heliport, UPU, radiologia intervențională, chirurgia cardiovasculara, chirurgia cardiacă minim invazivă etc.

existența unei componente importante de servicii furnizate în ambulatoriu / spitalizare de zi pentru diagnostic si tratament;

existența unui centru de îngrijire a pacienților cu arsuri grave,

platou de diagnostic și tratament 24/24 ore: diagnostic

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

imagistic conexat cu sistem IT la distanță (Rx, RMN, CT) și laborator clinic;

Spitalul va avea 807 paturi de spitalizare continuă și 130 paturi mobile și tărgi în urgență, spitalizare de zi și ambulator.

Proiectul cuprinde o primă fază în care se vor achiziționa serviciile de proiectare a spitalului, de verificatori de proiectare și cele de lucrări de construire (până în 2023), iar în faza următoare, până în 2027, se va realiza construirea, dotarea și operaționalizarea spitalului. Proiectele de construire și operaționalizare a SRU se vor derula în paralel cu implementarea unor proiecte de reformă a serviciilor medicale la nivel central și regional, pentru îmbunătățirea accesului populației, îmbunătățirea rezultatelor la nivel de pacient, asigurarea sustenabilității serviciilor medicale. Se vor pregăti și adopta noi modele de management și finanțare a spitalelor, sistemul de trimitere al pacienților, modele de îngrijiri pentru anumite patologii și se vor derula programe intensive de formare a personalului medical și administrative. Cu sprijinul autorităților locale, spitalului, UMF a fost elaborat un plan de reorganizare / utilizare a spațiilor vechilului spital, care a primit aprobarea Ministerului Sănătății (post- use concept). Toate aceste măsuri de reorganizare și reformă se vor realiza cu sprijinul asistentei tehnice.

Personalul medical, non-medical și administrativ va beneficia de un program intens de formare profesională și va fi preluat în noua

structură.

2

Spitalul Clinic Municipal Filantropia

Public

418

50

468

Spitalul Filantropia va continua să ofere asistență spitalicească la nivel secundar si tertiar, inclusiv servicii de ginecologie-obstetrică, neonatologie, pediatrie. Se vor dezvolta servicii în complementaritate cu viitorul spital regional ( inclusiv servicii noi de pediatrie, care in prezent lipsesc), prin reorganizarea serviciilor in aceste specialitati,

in mod unitar la nivelul municipiului Craiova. Data fiind vechimea

utilizarea tehnologiilor avansate pentru intervenții chirurgicale;

suport complex de servicii IT cu scop medical, administrativ etc.

centru de învățământ, formare profesională, educație medicală continuă, cercetare, integrat cu UMF

40

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

cladirilor, planurile de reorganizare vor putea include reabilitări și noi clădiri.

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include și conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, ambulatorii și recuperare.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

3

Spitalul Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie “Dr. V. Babeș“

Public

269

95

364

Spital pentru asigurarea serviciilor de boli infecțioase, adulți și copii, și a serviciilor de pneumologie, inclusiv TBC, care trebuie susținut, ținând cont de contextul pandemiei SARS-CoV2, în care și-a dovedit eficacitatea și de specificul României în ceea ce privește patologie TBC.

Adaptarea condițiilor de triaj, izolare, diagnosticare, tratament pentru pacientii Covid si alte situații epidemice; dezvoltarea serviciilor de recuperare.

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4

Spitalul Municipal

„Dr. Irinel Popescu Băilești”

Public

118

5

123

Va fi menținut cu specialități de bază pentru a deservi populația din sudul județului (distanța până la Craiova: 62 km/ o oră cu mașina). La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii si ingrijire paliativa. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în

noua structură.

5

Spitalul Filișanilor Filiași

Public

148

0

148

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

6

Spitalul Orășenesc Segarcea

Public

107

0

107

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de

41

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea

serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

7

Spitalul Municipal Calafat

Public

201

53

254

Spitalul deservește partea de est a județului, cu servicii medicale pentru specialități de bază.

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta și către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor

pentru cronici și organizare unei structuri pentru servicii paliative.

8

Spitalul Orășenesc

„Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni

Public

78

10

88

Este spital de subtrimitere cu specialități de bază care deservește partea de sud a județului, având în vedere distanța până la Craiova (80 km)

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

9

Spitalul de pneumoftiziologie Leamna

Public

0

148

148

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii,dezvoltare de servicii pentru

cronici și paliație, de profil; reconfigurare triaj, circuite, zone pentru pacienții COVID 19 și alte situații epidemice.

10

Spitalul de

Psihiatrie Poiana Mare

Public

0

480

480

Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările

strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)

11

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Public

276

91

367

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.

Dezvoltarea serviciilor pentru reabilitare / recuperare post accident vascular cerebral

Paturi de psihiatrie (acut și cronic): Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru

îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)

12

Spitalul Clinic CF Craiova

Public

105

5

110

La propunerea US/MT- Direcția medicală, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia

unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii.

42

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturi

de îngrijire acută

Nr. paturi de

îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile

populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

13

SC Top Med Buna Vestire SRL

Privat

0

112

112

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la

propunerea echipei de management.

14

SC Eiffelmed SRL

Privat

16

0

16

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

15

Centrul Medical Phoenix SRL Craiova

Privat

0

22

22

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

16

SC Onioptic Medical P.D.SRL

Privat

5

0

5

Procesul de optimizarea serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea

echipei de management.

17

Mogos Med SRL

Privat

4

0

4

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform

orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

18

Galaxy Med SRL

Privat

0

20

20

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit conform

orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

19

Centrul Medical de Ingrijiri paliative "Sf. Elena" SRL

Privat

0

24

24

Avand în vedere profilul unității si a serviciilor oferite , se menține, cu recomandarea de a dezvolta și servicii de ingrijiri paliative la domiciliu, la propunerea echipei de management.

20

Centrul Medical Qualitylife SRL

Privat

0

10

10

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor și optimizare a serviciilor, va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de

management.

Total Dolj

X

2983

1215

4198

X

43

Sursa pentru situația la 31.12.2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

44

Județul Gorj

Situația la sfârșitul anului 2019 *):

Numărul total de paturi pentru îngrijire acută **): 1502

Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 386 Numărul total de paturi: 1888

8 spitale existente în prezent: toate publice

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 21: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Gorj (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

1

Spitalul Județean de Urgență Tg. Jiu

Public

801

63

864

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii si ingrjire paliativa Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de patologie cardiaca ischemică, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua

structură.

2

Spitalul Municipal Motru

Public

131

24

155

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversiea unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile

populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

3

Spitalul de Urgență Tg. Cărbunești

Public

232

28

260

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea

personalului în noua structură.

4

Spitalul Orășenesc Rovinari

Public

89

11

100

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de

internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de infiintare a unei

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor

de îngrijire cronică

Total paturi

Ajustările propuse

structuri pentru servicii paliative si/sau ingrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

5

Spitalul Orășenesc Novaci

Public

74

30

104

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijiri paliative mai ales pentru

serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

6

Spitalul Orășenesc Bumbești Jiu

Public

66

23

89

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Se va analiza posibilitatea de înființare a unei

structuri pentru servicii paliative și/sau îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

7

Spitalul de Pneumoftiziologie

T.V. Runcu

Public

41

135

176

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, in functie de necesități, cu o dezvoltare a serviciilor de recuperare, în funcție de necesități și a celor ambulatorii, după caz. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Pentru situațiile epidemice aparute, se vor lua măsuri de organizare a triajului, circuitelor, izolării pacienților în zonele de diagnostic și tratam.

8

Spitalul Orășenesc Turceni

Public

68

72

140

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltare de servicii medicale pentru cronici/ recuperare/ îngrijiri palliative/îngrijiri pe termen lung.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Total Gorj

x

1502

386

1888

X

45

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

46

Județul Mehedinți

Situația la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1061

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 235 Numărul total de paturi: 1296

4 spitale publice existente în prezent 1 spital privat

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 22: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Mehedinți

(paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

1

Spital județean de Urgență Drobeta Turnu Severin

Public

836

200

1036

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de z și servicii ambulatorii. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta

/ consolida / îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

Se vor lua măsuri pentru mutarea secției de psihiatrie cronici de la Gura Văii și reorganizarea serviciilor de psihiatrie, unitar pentru acuți si cronici, într-o singură locație adecvată.

2

Spital Municipal Orșova

Public

89

15

104

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute in paturi pentru cronici/ ingrijri palliative/îngrijiri pe termen lung, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

3

Spital Orășenesc Baia de Arama

Public

66

0

66

La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici/recuperare, in functie de necesitati, consolidarea serviciilor de ambulatoriu, reorganizarea activității ținând cont și de adresabilitate și

nevoile populației.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4

Spital CFR Drobeta Turnu Severin

Public

70

20

90

La propunerea US/MT- Direcția medicală, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în paturi pentru cronici, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

5

Centrul Oncology

Privat

?

?

Procesul de planificare și optimizare a serviciilor va fi definit

conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Mehedinți

x

1061

235

1296

X

47

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

48

Județul Olt

Situația la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1482

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 348 Numărul total de paturi: 1830

6 spitale existente în prezent: 5 publice și unul privat

*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 23: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Olt (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

1

Spitalul Județean de Urgență Slatina

Public

947

128

1075

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, ingrijire paliativa. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel putin pentru prioritațile pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție

de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul Orășenesc Balș

Public

81

15

96

La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii pentru cronici, recuperare si /sau ingrjiri paliative. Dezvoltarea serviciilor de ambulatriu și de spitalizare de zi.

3

Spitalul Municipal Caracal

Public

356

43

399

La propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, prin conversia unor paturi de acuti in paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, în funcție de adresabilitate și

nevoile de servicii din zonă.

4

Spitalul Orășenesc Corabia

Public

98

8

106

La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor prin conversia unor paturi de acuti în paturi pentru cronici, dezvoltarea serviciilor ambulatorii a a celor de spitalizare de zi, îngrijiri palliative în

funcție de adresabilitate și nevoile de servicii din zonă.

5

Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu

Public

0

139

139

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.). Se

va analiza posibilitate de dezvoltare a serviciilor ambulatorii și de îngrijiri în comunitate.

Nr.

Denumirea spitalului

Proprietate

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

6

SC Domus Med SRL

Privat

0

15

15

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor

strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Olt

X

1482

348

1830

X

49

Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

50

Județul Vâlcea

Situația la 31 decembrie 2019 *):

Numărul total de paturi pentru acuți **): 1438

Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliatie: 458 Numărul total de paturi: 1896

12 spitale existente în prezent: 6 publice și 6 facilități private

*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile

**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile.

Tabelul 24: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vâlcea (paturi contractate)

Nr.

Denumirea spitalului

Proprieta te

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

1

Spital Județean de Urgență Vâlcea

Public

1025

103

1128

La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, dupa nevoile populatiei. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta / consolida / îmbunătăți capacitațile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente.

Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

2

Spitalul Municipal Drăgășani

Public

188

17

205

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, in cu o creștere concomitentă a numărului de

servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

3

Spitalul Orășenesc Horezu

Public

87

46

133

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în funcție de necesități, cu dezvoltarea serviciilor de recuperare și îngrijire pe termen lung, cu o creștere concomitentă a

numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.

4

Spitalul Orășenesc Brezoi

Public

47

9

56

La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, în paturi de îngrijire pe termen lung, cu dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au

în vedere preluarea personalului în noua structură.

5

Spitalul Pneumoftiziologi

Public

53

70

123

Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru

Nr.

Denumirea spitalului

Proprieta te

Nr. paturilor de îngrijire acută

Nr. paturilor de îngrijire cronică

Total paturi contractate

Ajustările propuse

e Mihăești

bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi și servicii ambulatorii.

Se va ține cont de experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2, pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor

funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.

6

Spitalul Psihiatrie Drăgoești

Public

0

104

104

La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).

Dezvoltarea serviciilor ambulatorii si comunitare pentru această categorie de pacienți.

7

SC Incarmed SRL

Privat

30

0

30

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit

conform orientărilor

strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

8

SC Rapitest Clinica SRL

Privat

8

14

22

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

9

SC Amamed SRL

Privat

0

15

15

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea

echipei de management.

10

SC Balneomed Center

Privat

0

40

40

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea

echipei de management.

11

SC Doinamed SRL

Privat

0

15

15

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit

conform orientărilor

strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

12

SC Olănești Riviera SA*)

Privat

0

25

25

Procesul de planificare a serviciilor va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.

Total Vâlcea

X

1438

458

1896

X

51

*)

Furnizorul SC Olănești Riviera SA are contractate 25 de paturi cu Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea și 50 de paturi cu CASAOPSNAJ Sursa pentru situația la 31 decembrie 2019: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB

ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ

Rețeaua de urgență din regiune (spitalele județene și unele spitale municipale) a fost consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Craiova (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile UPU și CPU au fost consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Tg. Jiu sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Craiova și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. În continuare se va urmări consolidatea capacităților de urgență și servicii medicale secundare la nivelul acestor spitale.

Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare.

In perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale, respectiv investiții prin FEDR și Fonduri ale Băncii Mondiale.

Tabel 25 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125220 ”Îmbunătățirea accesului populației din Regiunea Sud Vest la servicii medicale de urgență, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanță”

Nr. art.

Județ

Spitale

1

Dolj

Spitalul Judetean de Urgență Craiova

2

Gorj

Spitalul Municipal Motru

3

Gorj

Spitalul de Urgență Tg Cărbunești

4

Gorj

Spitalul Județean de Urgență Tg Jiu

5

Mehedință

Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin

6

Olt

Spitalul Județean de Urgență Slatina

7

Olt

Spitalul Municipal Caracal

8

Vâlcea

Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea

9

Vâlcea

Spitalul Municipal „Costache Nicolescu” Drăgășani

10

Vâlcea

Spitalul Orășenesc Horezu

Tabel 26 Beneficiari UPU/CPU ai proiectului POR 125356 ”Imbunătățirea accesului populației din județele Mehedinți, Dolj și Olt la servicii medicale de urgență”

Nr. art.

Județ

Spitale

1

Dolj

Spitalul Județean de Urgență Craiova

2

Dolj

Spitalul Filișanilor

3

Mehedinți

Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin

4

Mehedinți

Spitalul Orășenesc Segarcea

5

Olt

Spitalul Județean de Urgență Slatina

6

Olt

Spitalul Municipal ”Prof.Dr.Irinel Popescu” Băilești

7

Olt

Spitalul Municipal Calafat

Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată.

Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență, cu finanțare prin POC 2014-2020, axa prioritară 2, Acțiunea 2.3.3. e- sănătate.

Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe).

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile și programe de formare din fonduri europene (POR și POS) și în următoarea perioada financiară, pentru ca serviciile medicale de urgență din regiune să fie pregătite adecvat, odată cu operaționalizarea noului spital regional de urgență.

DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICA ȘI PARACLINICĂ

Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

Cel mai mare număr de unități ambulatorii din RSV se află în județul Dolj (42%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spital universitar, urmat de județul Gorj (22%) și județul Vâlcea (17%). La celălalt capăt, Olt (11%) și Mehedinți (8%) au cele mai puține ambulatorii din regiune.

În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor.

16

14

12

10

8

15

6

4

8

6

2

3

4

3

4

0

1

Dolj

Gorj

Total Ambulatorii

1

Mehedinti

Olt

Valcea

Ambulatorii beneficiare FEN 2007-2013

3

Figura 6. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013

Dintre cele 36 ambulatorii integrate din RSV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Vâlcea (4 din 6), Olt (3 din 4) și Gorj (3 din 8), în timp ce în Dolj și Mehedinți doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 15, respectiv din 3 câte sunt în aceste județe.

Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Asftel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 14 unități sanitare, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Total Ambulatorii

Ambulatorii beneficiare FEN 2014-2020

15

8

6

6

3

3

4

2

1

2

DOLJ

GORJ

ME H E DINT I

O LT

VA LC E A

Figura 7. Numărul ambulatoriilor integrate din RSV reamenajate/beneficiare finanțare POR 2014 - 2020

Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor.

Tabelul 25: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2019

Nr. crt

Judetul

Consultatii acordate in 2014

Consultatii acordate in 2019

1

Dolj

514.581

447.224

2

Gorj

263.138

227.006

3

Mehedinti

119.410

131.354

4

Olt

349.311

335.739

5

Vâlcea

286.657

236.361

Sursa INSP

Situația mai sus prezentată evidențiază faptul că în județele Dolj, Gorj, Olt și Vâlcea, numărul consultațiilor acordate în regim ambulatoriu, în unitățile spitalicești publice a înregistrat o scădere în anul 2019, față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normarii inadecvate.

Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizarii serviciilor în ambulator.

În ceea ce privește situația serviciilor medicale decontate la nivelul ambulatoriilor clinice de specialitate, în anul 2018, respectiv consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical), s-au înregistrat următoarele valori: număr total de consultații 1.815.069, număr total de servicii de specialitate 818.457, iar număr total servicii conexe: 24.358.

Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentată în Anexa nr. 3.

Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019

Nr.crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Ambulatoriu specialitati clinice

Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica

/ anatomie patologica

Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie

2017

2018

2019

2017

2018

2019

2017

2018

2019

1

DOLJ

148

146

148

45

44

46

28

28

26

2

GORJ

51

46

45

22

19

22

10

10

11

3

MEHEDINȚI

22

24

25

12

11

12

9

9

9

4

OLT

26

32

33

26

26

28

10

8

9

5

VÂLCEA

32

32

33

15

17

14

20

22

22

TOTAL

279

280

284

120

117

122

77

77

77

Nevoia de medici specialiști

Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de

către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în

Anexa 9.

Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.

Pentru

județul Dolj , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 93,6%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Dolj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative .

Pentru

județul Gorj , comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijire Paliativa si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 60%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5

noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Gorj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie pediatrică, Chirurgie

toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Mehedinți,

comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 35 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 41,4%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinți nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică,

estetică

și

microchirurgie

reconstructivă,

Chirurgie

toracică,

Chirurgie

vasculară, Gastroenterologie, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie, Reumatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Olt,

comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Ingrijiri Paliative și Planificare familială fiind de 24,9%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 7 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Olt nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru

județul Vâlcea,

comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Ingrijiri Palitive si Planificare familială (media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 98%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.

Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:

județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive);

localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

existența / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;

starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficiență;

investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ȘI A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creșterea numărului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.

Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.

Legislația națională nu definește serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie-prematuri etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală, cât și îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.

Județul Dolj concentrează 47% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Mehedinți și Olt, care au 9, respectiv 8 paturi de îngrijire cronică la

10.000 de locuitori și 18%, respectiv 19% paturi pentru îngrijiri cronice din totalul paturilor de spital.

Tabel 27: Număr paturi pentru îngrijire cronică în RSV, anul 2019

Indicatori

DJ

GJ

MH

OT

VL

RSV

Nr. paturi cronici

1249

389

235

343

448

2664

% paturi cronici din RSV

47%

15%

9%

13%

17%

100%

Nr. paturi cronici la 10.000 locuitori

19

11

9

8

12

13

% paturi cronici din total nr.paturi

28%

21%

18%

19%

24%

24%

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB

Tabel 28 Număr paturi alocate serviciilor de îngrijire cronici / ingrijiri pe termen lung / vârstnici anul 2019, în județele din RSV

Secție

DJ

GJ

MH

OT

VL

RSV

Cronici

5

49

43

50

96

243

Geriatrie si gerontologie

10

26

36

Ingrijiri paliative

58

58

Medicina muncii

25

25

Neonatologie (prematuri)

15

10

25

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrII

5

6

18

29

Neonatologie (prematuri)_MaternitateGrIII

20

20

Pneumoftiziologie

168

105

74

55

50

452

Pneumoftiziologie pediatrica

35

35

Psihiatrie cronici

192

7

32

81

116

428

Psihiatrie cronici (lunga durata)

330

63

62

455

Recuperare medicala - cardiovasculara

7

7

Recuperare medicala - ortopedie si traumatologie

4

4

Recuperare medicala - respiratorie

15

30

1

23

69

Recuperare medicala neurologie

136

31

10

7

184

Recuperare neuro-psiho-motorie

15

15

Recuperare, medicina fizica si balneologie

250

89

76

63

101

579

Regiune SV

1249

389

235

343

448

2664

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2019

În prezent, serviciile de îngrijire pe termen lung și de recuperare sunt furnizate în 15 spitale pentru probleme cronice (6 publice și 9 private), precum și în departamente specifice din spitale pentru îngrijire

acută, pentru un total de 2.664 de paturi. Dintre acestea, 33,15% sunt dedicate psihiatriei și 32,21% secțiilor de medicină fizică și de reabilitare, ceea ce înseamnă că restul de 923 de paturi sunt dedicate altor activități de îngrijire de lungă durată și îngrijiri palliative.

În 2019 în RSV au fost înregistrate 40.447 de cazuri de spitalizare. Până la 75% din cazurile de spitalizare au fost în secțiile de medicină fizică și de reabilitare, urmate de secțiile de boli cronice.

Tabel 29. Situația numărului de paturi, cazuri și zile de spitalizare pentru îngrijirile pe termen lung / cronici

Specialitate

Nr. paturi

Nr. cazuri

Nr. zile spitalizare

% din total paturi

% din total cazuri

% din total zile

Cronici

243

7002

72522

9,12%

17%

8%

Geriatrie și gerontologie

36

1240

10553

1,35%

3%

1%

Ingrijiri paliative

58

443

15759

2,18%

1%

2%

Medicina muncii

25

352

2020

0,94%

1%

0%

Medicină fizică și reabilitare

858

23379

259775

32,21%

58%

29%

Neonatologie

74

1286

20894

2,78%

3%

2%

Pneumologie

487

3454

132794

18,28%

9%

15%

Psihiatrie

883

3291

389115

33,15%

8%

43%

Regiune SV

2664

40447

903432

100%

100%

100%

Figura 8. Zile de spitalizare pentru îngrijiri pe termen lung pe specialiate (%)

Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB

Din analiza datelor existente la nivelul MS și SNSPMPDSB, 29% din zilele de spitalizare (cazuri cronice) care ar putea intra în serviciile de tip îngrijiri pe termen lung, au fost legate de servicii acordate în secții de recuperare, iar peste 14% în secții de pneumologie.

Capacitatea de îngrijire cronică în RSV este uțor pestemedia națională în raport cu numărul total de paturi de spital (24% din totalul paturilor de spital față de 23% din totalul la nivel național). În ceea ce privește județele, cele mai dezvoltate din această perspectivă sunt Dolj cu 28% și Vâlcea cu 24%, iar județul Mehedinți cu 18% și Olt cu 19%, înregistrează cea mai scăzută capacitate de îngrijire a pacienților cronici. În termeni absoluți, în Mehedinți și Olt există sub 10 paturi pentru îngrijirii cronice la

10.000 de locuitori, sub media națională (14 paturi la 10.000 locuitori).

În 2019, în regiune existau patru furnizori de servicii de îngrijire paliativă (1 public și 3 privați) cu un total de 58 de paturi pentru îngrijiri paliative. Medicii și asistentele cu competențe de îngrijire paliativă au fost grupați în județul Dolj, nici un alt județ din regiune nu mai acordă asistență de îngrijiri paliative.

Tabel nr. 30

Județ / Spital

Nr. paturi

Nr. cazuri externate

Nr. zile spitalizare

DJ

58

443

15759

Centrul Medical Galaxy Med SRL

20

164

6232

Centrul Medical QualityLIfe

10

44

1277

SC Centrul Medical de Ingrijiri Paliative "Sf. Elena" SRL

24

200

7821

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

4

35

429

Regiune SV

58

443

15759

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Numărul total de paturi de îngrijire pe termen lung și recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip și va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Tabel nr. 31: Capacitatea de îngrijire pe termen lung în anul 2019

Specialitate

RSV

DJ

GJ

MH

OT

VL

Cronici

243

5

49

43

50

96

Geriatrie și gerontologie

36

10

26

Ingrijiri paliative

58

58

Medicina muncii

25

25

Medicină fizică și de reabilitare

858

401

150

76

89

142

Neonatologie

74

35

5

10

6

18

Pneumologie

487

203

105

74

55

50

Psihiatrie

883

522

70

32

143

116

Regiune SV

2664

1249

389

235

343

448

Numărul total de capacități de recuperare / cronici / îngrijire pe termen lung din regiune va fi adaptat la ținte definite și va reprezenta un total de circa

3.324 paturi, adică o creștere de aproximativ 25% față de capacitatea din 2019.

Adaptarea și dezvoltarea acestor servicii se va face ținând cont de deficitele existente, cererea de servicii, structura populaței pe grupe de vârstă, indicatori de morbiditate, utilizând normativele în vigoare. Se va acorda o atențe sporită dezvoltării acestor servicii în județe cu deficit marcat și populație varstnică, cu boli cornice, în special în Mehedinți și Olt. O analiză rapidă pe tipuri de servicii a deficitelor ne indică faptul că la nivel de regiune sunt disponibile doar 7 paturi de recuperare cardio-vasculară, 4 paturi de recuperare ortopedică și traumatică, 15 paturi de recuperare neuro-psiho-motorie.

Bunele practici prevăd pentru recuperare un număr de 30 paturi la 100.000 locuitori, pentru îngrijire pe termen lung și managementul vârstnicilor, un număr de 6 paturi la 1.000 locuitori cu vârsta peste 65 ani. Ca personal necesar se prevede 1 medic norma întreagă FTE (full time equivalent)

și 2 asistente medicale FTE la 40 pacienți.

În paralel se vor dezvolta serviciile medicale la domiciliu (1 echipă de asistență la domiciliu la 20.000 locuitori). Pentru îngrijirea paliativă se prevăd 20 paturi pentru asistență paliativă la 100.000 locuitori.

O evaluare aprofundată va fi realizată la nivel județean / regional pentru a determina tipurile de specialități și sub-specialități, pentru adulți și copii, ce vor fi dezvoltate în conformitate cu practicile naționale / internaționale, precum și pentru a determina capacitățile viitoare la nivel de județ și regiune:

Reabilitare / recuperare cardiacă;

Reabilitare / recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral);

Reabilitare / recuperare locomotorie;

Alte specialități etc.

Serviciile de îngrijire pe termen lung (paturile) se vor putea dezvolta atât în instituții specializate, cât și în secții/compartimente specifice din spitale de îngrijiri acute. Unde este relevant, consolidarea instituțiilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi „sincronizată” cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. O parte din clădirile de îngrijire acută redundante vor fi transformate în facilități de îngrijire pe termen lung sau de recuperare.

Următoarele criterii vor fi utilizate pentru a prioritiza locurile unde să se dezvolte astfel de facilități / servicii:

Deficit al acestor servicii față de județele din regiune / țară, nevoi ale populaței pentru aceste servicii

Dovada că serviciile propuse vor facilita reconfigurarea paturilor de spital pentru îngrijiri acute din zonă, de ex. permițând externarea anticipată a pacienților cu probleme acute, precum și integrarea acestora cu servicii medicale pentru acuți.

Sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale.

ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent

Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa

(2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori:

situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate,

educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație,

consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și

numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă).

În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii la 100.000 locuitori.

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliative, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 9: Evoluția numărului de unități cu paturi de îngrijiri paliative pentru perioada 2000-2019

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019, numai 4 unități (3.48%) se află în RSV, distrituite intr-un singur judet, astfel:

Tabelul 26: Număr unități de îngrijiri paliative finanțate în anul 2019 din RSV

Județ

Public

Privat

Total

Dolj

1

3

4

Gorj

-

-

-

Mehedinți

-

-

-

Olt

-

-

-

Vâlcea

-

-

-

Total

1

3

4

ȚINTE OPERAȚIONALE ȘI PLAN REGIONAL

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 12

:

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori

Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu

per număr de locuitori

25 paturi ÎP la 125,000 locuitori

1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori

1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori

Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați

Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu

Raport personal echipa de ÎP la domiciliu

1 medic cu atestat ÎP la 12 paturi

1 asistentă cu formare ÎP la 8 paturi, 8 per tură

1 infirmieră la 8 paturi pe tură

1 asistent social la 25 paturi

jumătate de normă psiholog la 12 paturi;

4 contracte de muncă cu timp

parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual)

1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în:

1 medic

1 asistentă

jumătate normă asistent social

2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal

(fizioterapeut, consilier spiritual)

1 echipa de ÎP la domiciliu constă în:

2 medici

4 asistente

1 psiholog

1/2 normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

În plus, sunt stabilite și următoarele obiective calitative

13 :

12

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.

Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unități tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.

Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor în vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice.

Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabel 28: Servicii/Furnizori de îngrijiri paliative (anul 2018):

Județ

Spital

Sp. public / privat

Sp. acut / cronic

Nr. paturi contractabile

DJ

Centrul Medical de Ingrijiri Paliative Sf Elena

privat

Cronic

25

Centrul Medical Galaxy Med SRL, Craiova

privat

Cronic

24

Centrul Medical Quality Life Craiova

privat

Cronic

18

Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

public

Acut

5

Total

72

Tabelul de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației

prezent după număr și tip

asistență la domiciliu după

servicii

Tabelul 29: Servicii îngrijiri paliative în RSV – Curente, necesare și analiza deficitului

Sud Vest

Populație

Nr. și tipul curent de paturi

Paturi necesare

Deficit*

Pacienți ambulatoriu în de furnizori de servicii

OP

necesar

Deficit**

Echipe curente de

număr și tip de furnizori de

Echipe la domiciliu

necesare

Deficit**

13

Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017

S = Stat

C = Societate privată

S

C

25 pat. la

S

ONG

C

1 cabinet la

S

ONG

C

1 echipa la

DJ

691.276

5

67

138

-66

-

-

-

12

-12

-

2

-

17

-17

GJ

359.883

-

-

72

-72

-

-

-

6

-6

-

-

-

9

-9

MH

280.888

-

-

56

-56

-

-

-

5

-5

-

-

-

7

-7

OT

438.318

-

-

88

-88

-

-

-

7

-7

-

-

-

11

-11

VL

397.878

-

-

80

-80

-

-

-

7

-7

-

-

-

10

-10

Total

2.168.243

5

67

434

-362

-

-

-

36

-36

-

2

-

54

-54

125,000 loc.

60,000 loc.

40,000 loc.

* nu include paturi la privat, ** exclude facilitățile private

Sursa: INSS 2019 si Raport evaluare a nevoii de îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau sau finanțarea paturilor existente inclusiv în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;

servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;

echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;

conform normativului de personal aprobat prin OMS 253/2018, 174 de medici vor trebui să parcurgă instruirea în îngrijiri paliative; 368 de asistenți medicali vor trebui specializați în îngrijiri paliative, 100 alți profesioniști din echipele multidisciplinare (psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc.). Pentru îngrijirea paliativă de bază, pe lângă instruirea a 30% din medicii de familie existenți, se va include un stagiu practic de 3-4 luni de îngrijiri paliative în rezidențiatul de medicină de familie și oncologie. O evaluare continuă a nevoilor de resurse umane va fi realizată în conformitate cu normativele naționale și obiectivele propuse și raporturile pentru îngrijirea paliativă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

REZUMATUL PRINCIPALELOR MĂSURI ALE PLANULUI DE SERVICII MEDICALE DIN RSV

Servicii

Măsuri

Asistența medicală primară

Se prevede ca numărul de MF să crească cu 3% - 5%.

Astfel, un număr de 43 până la 72 de medici de familie suplimentari vor fi atrași în regiune. Se vor extinde competențele / obligațiile medicilor de familie pentru îngrijirea gravidelor, copiilor și bolnavilor cronici și mecanisme îmbunătățite de plată / stimulare a medicilor. Infrastructura cabinetelor medicală va fi îmbunătățită prin investitiții din

viitorul Program operational sănătate / integrare cu centre de asistență medicală comunitară.

Echipe de asistență medicală comunitară

Până în 2022 vor fi create minimum 15 - 20 de echipe integrate. Numărul furnizorilor de servicii de asistență medicală comunitară (medici, asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari) va fi

ajustat în consecință. Se vor aborda cu prioritate comunele fără

medici de familie, alte localități rurale cu acces redus la servicii medicale.

Sectorul spitalicesc

Strategia de reconfigurare își propune să raționalizeze numărul de paturi, să evite duplicarea serviciilor nejustificate și să reducă numărul internărilor în regim de spitalizare continuă.

Rețeaua de spitale va fi formată din:

1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, ce va avea si un centru de servicii oncologice pentru întreaga regiune și are si rol de spital județean pentru județul Dolj;

4 spitale județene de urgență;

spitale de specialitate;

spitale municipale / orășenești;

spitale publice aparținând ministerelor și insituțiilor cu rețea sanitară proprie;

unități pentru îngrijiri pe termen lung și paliație.

Procesul de raționalizare și optimizare a serviciilor va cuprinde:

Reconfigurare servicii pentru a răspunde rolului spitalului în cadrul rețelei, conversia unui număr de paturi de spitalizare continuă (acuți) în servicii de spitalizare de zi, creșterea capacitățiii de servicii ambulatorii, integrate, creșterea eficienței și eficacității serviciilor;

In funcție de nivelul spitalului, se vor dezvolta capacitățile serviciilor pentru a răspunde rolului specific al spitalelor (de ex

- spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, spital local etc.), în concordanță cu analiza nevoilor specifice ale populației ;

Dezvoltare complementară a serviciilor (mai ales în cazul spitalelor aflate la distanțe mici, accesibile)

Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației și criterii de sustenabilitate;

Focalizare pe creșterea calității și siguranței pacientului, a introducerii de proceduri administrative și protocoale clinice standardizate

Adaptarea condițiilor de furnizare a asistenței medicale necesare populației în condițiile pandemice (SARS CoV 2 sau alte epidemii / pandemii);

Măsurile de reorganizare a serviciilor au în vedere pregătire

medicală continuă, conversia personalului, preluarea personalului în noile structuri.

Centre de ambulatoriu specializate

O pti mizarea / dezvoltarea ambulatoriului va avea în vedere criterii de prioritizare (județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, localitățile în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice, necesitatea de a acorda servicii în specialitățile clinice cu mare adresabilitate și care înregistrează un deficit ridicat în zona administrativ-teritorială respectivă, în conformitate cu spectrul nevoilor de sănătate ale populației arondate precum și din zonele învecinate acesteia;

Disponibilitatea personalului cu pregătire profesională corespunzătoare, care să asigure funcționarea adecvată a

noilor centre ambulatorii este esentială și face parte din criteriile de prioritizare ale programului de investiții.

Asistență paliativă, recuperare și îngrijire pe termen lung

Numărul total de paturi pentru îngrijirile pe termen lung va fi crescut atât în instituții specializate, cât și în departamente specifice din spitale de îngrijiri acute. Se vor dezvolta servicii specializate pentru

diverse patologii pentru adulți și copii. Consolidarea serviciilor de recuperare și îngrijiri pe termen lung va fi corelată, după caz, cu raționalizarea serviciilor de îngrijire acută din regiune.

Nr estimat de paturi de îngrijire pe termen lung / recuperare / cronici/ varstnici pană in 2027: 3324

Subspecialitati ce vor fi dezvoltate: Reabilitare/recuperare cardiac, Reabilitare/recuperare neurologică (inclusiv după accident vascular cerebral); Reabilitare/recuperare locomotorie; Alte specialități etc.

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată prin servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice, atât în domeniul îngrijirii paliative de bază, cât și al îngrijirilor paliative specializate.

paturi paliative: înființarea graduala în sistemul public și / sau finanțarea paturilor existente în sistem privat fără profit (125 paturi) care vor acoperi 30% din nevoia actuală;

servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;

echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24, până la 40 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă și 10 echipe mobile de spital;

OMS 253/2018 – educație și formare (174 medici, 368 de asistenți medicali, 100 profesioniști din echipele multidisciplinare- psihologi, kinetoterapeuți, preoți, asistenți sociali etc; instruirea a 30% din medicii de familie existenți

Se va urmări dezvoltarea serviciilor conform normativelor stabilite.

Condiții pentru susținerea măsurilor din planul de servicii

Pentru

implementarea

măsurilor

propuse

este

necesară

revizuirea

și

adaptarea mecanismelor de finanțare și a tarifelor pentru asistența medicală ambulatorie, serviciile acordate în spitalizarea de zi, a celor de spitalizare continuă precum și pentru îngrijiri medicale și paliative la domiciliu. Va fi necesară și actualizarea mecanismelor de plată pentru medicii de familie, în condițiile extinderii competențelor acestora. Se vor emite reglementări legale care vor reflecta aceste actualizări. Scopul principal este a se utiliza pentru rambursare costurile reale ale serviciilor, în acest fel asigurându- se un echilibru financiar la nivelul sistemului de sănătate. Alte reglementări vor fi emise de Ministerul Sănătății, pentru a sprijini implementarea schimbărilor referitoare la condiții de internare a pacienților, trasee clinice, organizarea rețelelor de spitale, îmbunătățirea calității și siguranței.

În condițiile în care, prin planul de srvicii propus, au fost identificate nevoi de creștere a alocării financiare pentru sistemul de sănătate și faptul că, bugetul FNUASS se stabilește anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește alocarea pe tipuri de asistență medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop.

Anexele nr. 1-3, 4A, 4B, 5-11 fac parte integrantă din prezentul Plan General Regional de Servicii Sanitare.

ANEXE

Anexa 1

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2019 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise

Nr. medici la 31.12.2016

Număr asigurati înscrisi la 31.12.2016

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

161

36.148

2.897

39.045

2

500 - 1000

661

472.947

79.421

552.368

3

1001 - 1500

2.592

2.739.672

537.284

3.276.956

4

1501 - 2000

3.512

5.077.472

1.007.938

6.085.410

5

2001 - 2200

1.103

1.909.737

399.443

2.309.180

6

2201 - 2500

1.425

2.732.218

587.080

3.319.298

7

2501 - 3000

1.130

2.533.751

520.584

3.054.335

8

3001 - 3500

367

976.416

196.632

1.173.048

9

3501 - 4000

108

330.071

70.759

400.830

10

4000 - 4500

70

251.490

63.208

314.698

11

peste 4500

Total

11.129

17.059.922

3.465.246

20.525.168

Urban

6.867

10.803.784

1.988.909

12.792.693

Rural

4.262

6.256.138

1.476.337

7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise

Nr. medici la 31.12.2017

Număr asigurati înscrisi la 31.12.2017

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de

familie la 31.12.2017

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

149

35.934

2.719

38.653

2

500 - 1000

609

431.617

76.390

508.007

3

1001 - 1500

2.568

2.728.900

545.343

3.274.243

4

1501 - 2000

3.412

4.894.424

1.033.287

5.927.711

5

2001 - 2200

1.094

1.868.053

417.317

2.285.370

6

2201 - 2500

1.397

2.664.089

599.955

3.264.044

7

2501 - 3000

1.137

2.524.458

544.987

3.069.445

8

3001 - 3500

418

1.097.388

235.843

1.333.231

9

3501 - 4000

122

372.939

81.259

454.198

10

4000 - 4500

69

240.582

67.132

307.714

11

peste 4500

7

30.427

5.742

36.169

Total din care:

10.982

16.888.811

3.609.974

20.498.785

Urban

6.484

10.236.624

2.035.406

12.272.030

Rural

4.498

6.652.187

1.574.568

8.226.755

În anul 2018

Nr. crt .

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise

Nr. medici la 31.12.2018

Număr asigurati înscrisi

la 31.12.2018

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise

la 31.12.2018

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie

la 31.12.2018

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

153

38,889

2,640

41,529

2

500 - 1000

606

441,101

80,117

521,218

3

1001 - 1500

2,544

2,688,599

557,991

3,246,590

4

1501 - 2000

3,332

4,766,273

1,054,820

5,821,093

5

2001 - 2200

1,067

1,817,277

437,835

2,255,112

6

2201 - 2500

1,309

2,489,380

577,481

3,066,861

7

2501 - 3000

1,190

2,630,352

598,064

3,228,416

8

3001 - 3500

431

1,132,615

254,738

1,387,353

9

3501 - 4000

131

391,165

91,153

482,318

10

4000 - 4500

77

263,108

75,095

338,203

11

peste 4500

12

52,099

11,346

63,445

Total

10,852

16,710,858

3,741,280

20,452,138

Urban

6,577

10,485,520

2,143,858

12,629,378

Rural

4,275

6,225,338

1,597,422

7,822,760

În anul 201

9

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, înscrise

Nr. medici la 31.12.2019

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2019

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2019

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2019

0

1

2

3

4

5

1

sub 500

127

35.902

7.698

43.600

2

500 - 1000

570

389.186

91.025

480.211

3

1001 - 1500

2.401

2.510.851

548.593

3.059.444

4

1501 - 2000

3.207

4.562.411

1.025.177

5.587.588

5

2001 - 2200

1.040

1.756.050

417.147

2.173.197

6

2201 - 2500

1.364

2.565.961

608.060

3.174.021

7

2501 - 3000

1.204

2.650.061

608.670

3.258.731

8

3001-3500

491

1.275.546

297.861

1.573.407

9

3501-4000

153

455.087

107.875

562.962

10

4000-4500

86

300.245

85.463

385.708

11

peste 4500

16

63.830

15.315

79.145

Total

10.659

16.565.130

3.812.884

20.378.014

Urban

6.657

10.629.777

2.226.068

12.855.845

Rural

4.002

5.935.353

1.586.816

7.522.169

Anexa 2

69

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în 2019

Nr. crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Asistenta Primara

Specialități clinice Ambulatoriu

a)

Paraclinice : laborator / radiologie, imagistica și medicină nucleară/ anatomie patologica

b)

Paraclinice : ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie

c)

Paraclinice : ecografii - medici specialitati clinice

d)

Paraclinice : radiografie dentara retroalveolară și panoramică

- medici dentisti

Medicină fizică și de

Reabilitare in Ambulatoriu

Acupunctură

Medicina dentara

Spitale

Consultatii de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat

INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU

Medicamente Ambulatoriu

Dispozitive medicale

Sanatorii și Preventorii

TOTAL

Îngrijiri medicale la domiciliu

Îngrijiri Paliative la domiciliu

Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu

1

ALBA

189

28

16

2

2

0

10

0

52

12

2

8

0

0

63

69

0

453

2

ARAD

244

85

29

8

9

1

11

0

161

14

3

4

0

0

100

72

0

741

3

ARGEȘ

341

63

32

18

3

2

14

0

68

23

4

6

0

0

86

78

0

738

4

BACAU

263

51

32

0

0

1

10

0

52

27

3

6

0

0

68

79

3

595

5

BIHOR

333

62

30

3

9

1

27

2

306

21

1

2

1

0

151

63

0

1,012

6

BISTRITA

133

12

10

1

2

3

5

0

37

5

1

5

0

0

73

68

1

356

7

BOTOSANI

155

9

13

5

1

1

5

0

43

4

0

0

0

0

62

64

1

363

8

BRASOV

313

95

26

1

6

2

9

0

52

27

3

3

1

0

83

76

1

698

9

BRAILA

144

26

14

5

5

1

5

0

22

5

0

3

0

0

42

76

0

348

10

BUZĂU

190

50

26

9

9

0

7

0

35

16

2

2

0

0

48

72

0

466

11

CARAȘ

146

54

10

1

6

1

9

0

28

6

2

0

0

0

36

65

0

364

12

CALARASI

111

54

19

0

1

1

8

0

16

7

1

6

0

0

40

77

0

341

13

CLUJ

336

139

64

9

18

11

14

1

153

28

10

12

0

0

125

67

0

987

14

CONSTANTA

373

202

47

6

0

0

26

1

142

34

7

1

0

0

111

75

4

1,029

15

COVASNA

98

18

10

0

1

0

8

0

17

4

0

1

0

0

34

67

0

258

16

DÂMBOVITA

211

26

18

0

3

1

9

0

68

4

1

12

0

0

86

83

0

522

17

DOLJ

403

148

46

4

35

1

26

1

146

44

2

7

0

0

134

78

0

1,075

18

GALAȚI

234

34

21

6

2

0

8

0

89

11

1

10

0

0

40

78

0

534

19

GIURGIU

104

24

14

2

3

1

1

0

26

4

0

0

0

0

51

0

0

230

20

GORJ

185

45

22

9

6

0

11

0

40

9

0

2

0

0

49

71

0

449

21

HARGHITA

145

26

10

2

6

2

4

0

44

6

2

2

0

0

62

57

0

368

22

HUNEDOARA

218

25

22

0

6

0

10

0

23

13

1

0

0

0

58

73

2

451

23

IALOMITA

107

28

19

1

3

1

6

0

32

4

3

2

0

0

49

73

0

328

24

IASI

401

173

53

0

6

10

31

0

231

36

0

24

0

0

129

56

1

1,151

25

ILFOV

150

47

16

0

6

0

9

0

26

8

2

8

0

0

82

77

0

431

26

MARAMURES

213

43

24

5

4

8

6

1

100

17

5

13

0

1

85

64

0

589

27

MEHEDINTI

132

25

12

5

2

0

9

0

24

6

1

2

0

0

46

68

0

332

28

MURES

284

112

33

18

21

6

16

1

120

18

6

7

0

0

89

62

0

793

29

NEAMT

228

54

23

1

2

1

7

0

95

12

1

5

0

0

57

71

0

557

30

OLT

232

33

28

5

2

0

9

0

23

7

1

4

0

0

73

81

0

498

31

PRAHOVA

347

100

40

0

7

2

22

0

67

31

2

7

0

0

86

86

2

799

32

SATU-MARE

138

34

19

0

0

0

4

0

70

7

0

4

0

0

66

59

0

401

33

SĂLAJ

105

13

8

1

0

0

3

0

61

6

0

2

0

0

45

64

0

308

34

SIBIU

238

48

23

0

0

0

5

0

119

13

3

5

0

0

58

74

0

586

35

SUCEAVA

273

112

25

0

2

2

10

0

57

16

2

3

0

0

136

67

0

705

36

TELEORMAN

160

78

21

2

0

0

8

0

34

7

0

0

0

0

54

77

0

441

37

TIMIȘ

405

222

41

9

15

0

23

1

164

26

3

5

0

0

135

67

0

1,116

38

TULCEA

83

36

10

0

0

0

4

0

22

4

2

0

0

0

24

66

0

251

39

VASLUI

156

37

20

1

3

0

7

0

46

6

2

4

0

0

55

63

0

400

40

VÂLCEA

202

33

14

0

0

0

22

0

51

11

1

4

0

0

52

70

1

461

41

VRANCEA

137

44

20

1

0

0

2

0

37

8

1

3

0

0

68

63

0

384

42

BUCURESTI

850

592

149

28

92

2

84

7

160

86

9

29

0

0

350

91

0

2,529

43

AOPSNAJ

240

93

214

27

28

4

40

1

40

24

1

14

0

0

494

85

2

1,307

TOTAL

9,95

3,233

1,343

195

326

66

564

16

3,199

677

91

237

2

1

3,835

2,992

18

26,745

70

Anexa 3

Situația detaliată pe specialități privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, în anul 2018

DOLJ

GORJ

MEHEDINȚI

OLT

VÂLCEA

Nr. crt.

Specialitatea/atestat de studii complementare

Nr. total

consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total

consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

C0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

c14

c15

c16

1

ALERGOLOGIE SI IMUNOLOGIE CLINICA

5.584

3.050

-

1.834

2.429

-

481

297

-

827

1.546

-

3.958

3.824

-

2

ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

3

BOLI INFECTIOASE

6.671

5.029

-

963

-

-

3.133

-

-

1.058

-

-

118

-

-

4

CARDIOLOGIE

80.604

65.332

-

7.521

5.905

-

7.837

6.702

-

18.833

14.966

-

11.182

11.711

-

5

CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

6

CHIRURGIE CARDIOVASCULARA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

7

CHIRURGIE GENERALA

26.046

18.328

-

5.952

3.174

-

6.056

1.594

-

11.560

4.803

-

7.806

6.469

-

8

CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA

2.446

431

-

278

317

-

-

-

-

403

87

-

-

-

-

9

CHIRURGIE PEDIATRICA

3.439

2.160

-

338

233

-

1.952

494

-

1.460

125

-

518

201

-

10

CHIRURGIE PLASTICA, ESTETICA SI

2.790

3.139

-

753

727

-

140

-

-

3.017

706

-

-

-

-

11

CHIRUGIE TORACICĂ

982

-

-

-

-

-

78

-

-

44

-

-

-

-

-

12

CHIRURGIE VASCULARA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2.086

58

-

13

DERMATOVENEROLOGIE

48.003

33.392

-

6.584

944

-

5.923

1.430

-

18.090

5.077

-

7.077

3.209

-

14

DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI

METABOLICE

90.447

33.641

1.229

32.551

1.239

851

23.752

4.826

1.636

33.443

2.627

935

21.189

-

-

15

ENDOCRINOLOGIE

47.979

11.204

-

13.875

990

-

8.846

-

-

5.791

1.573

-

3.550

-

-

16

GASTROENTEROLOGIE

16.711

3.112

-

5.186

-

-

-

-

-

2.151

-

-

2.088

4

-

17

GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

18

GENETICA MEDICALĂ

700

660

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

19

GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

832

1.944

-

111

50

-

-

-

-

681

232

-

1.899

1.279

-

20

HEMATOLOGIE

5.655

-

-

231

-

-

424

-

-

977

-

-

1

-

-

21

MEDICINA INTERNA

85.794

71.090

-

13.363

5.624

-

11.405

3.869

-

28.210

9.437

-

9.890

3.505

-

22

NEFROLOGIE

4.873

23

-

1.319

77

-

1.223

-

2

5.584

-

364

839

-

-

23

NEFROLOGIE PEDIATRICA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

24

NEUNATOLOGIE

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

25

NEUROCHIRURGIE

1.836

-

-

-

-

-

374

-

-

-

-

-

1.021

-

-

26

NEUROLOGIE

63.680

37.077

2.594

27.019

7.006

393

12.759

2.584

549

29.155

4.628

124

27.597

3.743

690

27

NEUROLOGIE PEDIATRICA

4.727

1.767

650

-

-

-

1.350

-

-

-

-

-

-

-

-

28

ONCOLOGIE MEDICALA

31.813

1.402

2

4.183

43

-

10.207

-

684

10.114

-

-

9.837

-

-

29

ONCO- HEMATOLOGIE PEDIATRICA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

30

OBSTETRICA- GINECOLOGIE

35.927

15.065

-

7.841

3.150

-

3.534

2.180

-

12.323

5.426

-

5.708

1.328

-

31

OFTALMOLOGIE

103.329

81.663

-

17.238

17.638

-

9.217

9.473

-

30.344

10.409

-

19.138

15.501

-

32

OTORINOLARINGOLOGIE

54.642

39.776

9

25.516

11.246

339

3.955

1.401

-

16.023

8.021

-

16.758

13.781

-

33

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

23.913

9.697

256

10.077

3.349

-

6.733

885

-

12.597

3.978

588

9.790

3.277

554

34

ORTOPEDIE PEDIATRICA

2.075

343

-

-

-

-

291

111

-

687

51

-

1

458

-

35

PEDIATRIE

21.882

9.057

-

22.099

7

-

4.226

227

-

18.397

714

-

19.814

1.855

-

36

PNEUMOLOGIE

15.310

21.211

-

4.831

5.926

-

7.093

7.243

-

9.456

9.624

-

16.072

9.079

-

37

PNEUMOLOGIE PEDIATRICA

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

38

PSIHIATRIE

75.176

38.602

554

15.348

3.006

1.100

10.295

2.844

290

39.378

6.937

3.273

15.054

3.628

-

39

PSIHIATRIE PEDIATRICA

3.682

1.914

1.979

3.608

-

1.508

-

-

-

2.445

1.372

1.927

-

-

-

40

RADIOTERAPIE

499

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

41

REUMATOLOGIE

13.768

8.642

904

-

-

-

-

-

-

2.064

51

374

995

1.994

-

42

UROLOGIE

9.521

311

-

6.224

781

-

5.705

126

-

5.968

236

-

3.662

987

-

43

CHIRURGIE SI ORTOPEDIE PEDIATRICA

-

-

-

1.797

697

-

38

13

-

1.330

21

-

44

Ingrijiri paliative

8

-

-

-

-

-

45

Planing familial

236.640

74.558

4.191

147.027

-

46.299

-

3.161

321.080

92.626

7.585

218.978

85.912

1.244

TOTAL

891.344

519.062

8.177

71

72

Anexa 4a

Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform Anexei nr. 17 la ord.MS/CNAS 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018

Nr. crt.

CAS

La recomandarea Medicului de Familie

La recomandarea Medicului de Specialitate

TOTAL

Nr. investigatii efectuate

%

Nr. investigatii efectuate

%

Nr. investigatii efectuate

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

1

ALBA

639,014

84.25%

119,448

15.75%

758,462

2

ARAD

970,305

80.60%

233,473

19.40%

1,203,778

3

ARGES

1,007,651

89.31%

120,550

10.69%

1,128,201

4

BACAU

850,733

85.05%

149,512

14.95%

1,000,245

5

BIHOR

422,122

70.98%

172,577

29.02%

594,699

6

BISTRITA

220,973

71.26%

89,128

28.74%

310,101

7

BOTOSANI

387,432

76.27%

120,566

23.73%

507,998

8

BRASOV

1,218,167

83.50%

240,797

16.50%

1,458,964

9

BRAILA

355,275

90.67%

36,566

9.33%

391,841

10

BUZAU

363,929

84.04%

69,115

15.96%

433,044

11

CARAS

349,988

84.77%

62,893

15.23%

412,881

12

CALARASI

371,494

82.31%

79,823

17.69%

451,317

13

CLUJ

718,059

61.64%

446,826

38.36%

1,164,885

14

CONSTANTA

1,333,907

86.41%

209,806

13.59%

1,543,713

15

COVASNA

141,682

80.90%

33,455

19.10%

175,137

16

DAMBOVITA

550,320

84.76%

98,932

15.24%

649,252

17

DOLJ

691,981

67.11%

339,072

32.89%

1,031,053

18

GALATI

639,200

84.25%

119,496

15.75%

758,696

19

GIURGIU

171,725

88.51%

22,293

11.49%

194,018

20

GORJ

435,118

76.43%

134,198

23.57%

569,316

21

HARGHITA

316,848

70.11%

135,074

29.89%

451,922

22

HUNEDOARA

533,621

80.54%

128,905

19.46%

662,526

23

IALOMITA

521,829

85.32%

89,781

14.68%

611,610

24

IASI

1,010,098

63.18%

588,741

36.82%

1,598,839

25

ILFOV

403,385

73.78%

143,378

26.22%

546,763

26

MARAMURES

728,902

68.30%

338,282

31.70%

1,067,184

27

MEHEDINTI

428,282

89.03%

52,749

10.97%

481,031

28

MURES

681,985

60.77%

440,243

39.23%

1,122,228

29

NEAMT

505,958

89.83%

57,286

10.17%

563,244

30

OLT

474,487

78.57%

129,404

21.43%

603,891

31

PRAHOVA

985,619

72.66%

370,834

27.34%

1,356,453

32

SATU MARE

405,325

81.93%

89,403

18.07%

494,728

33

SALAJ

251,304

80.93%

59,220

19.07%

310,524

34

SIBIU

664,813

88.18%

89,125

11.82%

753,938

35

SUCEAVA

580,988

77.03%

173,277

22.97%

754,265

36

TELEORMAN

499,074

84.37%

92,432

15.63%

591,506

37

TIMIS

1,417,759

77.43%

413,241

22.57%

1,831,000

38

TULCEA

205,451

86.52%

31,997

13.48%

237,448

39

VASLUI

591,567

89.43%

69,952

10.57%

661,519

40

VALCEA

438,879

90.48%

46,203

9.52%

485,082

41

VRANCEA

355,580

85.45%

60,570

14.55%

416,150

42

BUCURESTI

6,972,994

51.93%

6,454,767

48.07%

13,427,761

43

OPSNAJ

2,151,241

71.95%

838,802

28.05%

2,990,043

TOTAL

32,965,064

70.50%

13,792,192

29.50%

46,757,256

73

74

Anexa 4b

Situația pe județe a serviciilor medicale paraclinice decontate în anul 2018

din care:

Nr. crt.

CAS

Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE

investigatii medicale paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

1

ALBA

758,462

734,484

23,185

736

57

2

ARAD

1,203,778

1,169,361

32,998

1,109

310

3

ARGES

1,128,201

1,075,925

51,023

1,052

201

4

BACAU

1,000,245

948,913

50,202

879

251

5

BIHOR

594,699

543,741

49,898

1,002

58

6

BISTRITA

310,101

297,621

11,929

486

65

7

BOTOSANI

507,998

482,629

24,719

457

193

8

BRASOV

1,458,964

1,395,787

59,106

3,733

338

9

BRAILA

391,841

364,822

26,862

147

10

10

BUZAU

433,044

395,308

37,554

164

18

11

CARAS

412,881

403,183

9,308

388

2

12

CALARASI

451,317

421,037

30,067

203

10

13

CLUJ

1,164,885

1,079,565

82,885

1,767

668

14

CONSTANTA

1,543,713

1,499,165

41,232

3,119

197

15

COVASNA

175,137

165,824

9,171

133

9

16

DAMBOVITA

649,252

621,948

26,476

778

50

17

DOLJ

1,031,053

1,002,009

27,676

1,077

291

18

GALATI

758,696

730,811

26,724

1,009

152

19

GIURGIU

194,018

187,004

6,849

146

19

20

GORJ

569,316

525,921

41,111

472

1,812

21

HARGHITA

451,922

404,130

47,229

530

33

22

HUNEDOARA

744,364

686,746

55,492

1,831

295

23

IALOMITA

611,610

599,073

12,454

73

10

24

IASI

1,598,839

1,528,118

67,601

2,755

365

25

ILFOV

546,763

539,165

7,271

307

20

26

MARAMURES

1,067,184

1,019,341

46,809

1,011

23

27

MEHEDINTI

481,031

468,779

9,411

2,010

831

28

MURES

1,122,228

1,071,320

50,080

719

109

29

NEAMT

563,244

545,121

17,643

315

165

30

OLT

603,891

584,844

18,693

330

24

31

PRAHOVA

1,356,453

1,304,558

49,485

2,275

135

32

SATU MARE

494,728

452,909

41,173

571

75

33

SALAJ

313,231

295,985

16,956

257

33

75

Nr. crt.

CAS

Număr investigatii medicale paraclinice DECONTATE

investigatii medicale

paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale

paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale

paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale

paraclinice- medicină nucleară

34

SIBIU

753,938

708,571

44,868

416

83

35

SUCEAVA

754,265

718,876

33,027

2,325

37

36

TELEORMAN

591,506

581,214

10,017

249

26

37

TIMIS

1,831,000

1,747,400

75,473

6,837

1,290

38

TULCEA

237,448

227,199

10,214

34

1

39

VASLUI

661,519

633,206

27,472

788

53

40

VALCEA

485,082

461,847

22,558

651

26

41

VRANCEA

416,150

405,645

9,621

663

221

42

BUCURESTI

13,427,761

13,091,610

312,247

21,687

2,217

43

OPSNAJ

2,990,043

2,880,514

105,756

3,283

490

TOTAL

46,841,801

45,001,229

1,760,525

68,774

11,273

din care:

76

Anexa 5

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică la nivel national, în perioada 2015-2019

-mii lei-

Programele naționale de sănătate publică

Total buget 2015

Total buget 2016

Total buget 2017

Credite bugetare 2018

Credite bugetare 2019

I. Programul național de boli transmisibile, din care:

477.258

520.754

620.084

597.593

701.059

Programul național de vaccinare

128.073

140.647

286.176

266.367

338.857

Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare

4.151

3.469

2.073

2.617

2.803

Programul național de supraveghere și control al infecției HIV

323.871

349.939

308.157

303.076

327.998

Programul național de supraveghere și control al tuberculozei

20.258

22.192

19.875

24.410

30.345

Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico- rezistenței

905

4.507

3.803

1.123

1.056

II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă

1.763

1.671

1.561

1.667

1.724

III. Programul național de securitate transfuzională

127.980

111.506

108.942

100.287

118.047

IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care:

141.497

120.224

84.885

87.978

95.164

Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin

10.580

6.214

4.612

6.985

7.768

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică

1.488

1.757

1.811

1.757

1.743

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

109.754

86.249

54.711

57.890

61.435

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale

15.661

20.094

17.385

16.106

16.393

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer

2.081

4.354

4.732

3.939

5.209

Programul național de boli endocrine

1.016

657

659

363

132

Programul național de evaluare a statusului vitaminei D

-

-

-

-

1.511

Programul național de tratament pentru boli rare

700

686

700

700

700

Programul național de management al registrelor naționale

217

213

275

238

273

V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate

1.734

1.651

1.412

1.407

1.325

VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului

28.321

28.667

19.916

21.246

25.614

Total buget programe naționale de sănătate publică

778.553

784.473

836.800

810.178

942.933

MS - acțiuni centralizate

10

0

0

TOTAL BUGET

778.553

784.473

836.810

810.178

942.933

Anexa 6

77

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate la nivel național, în perioada 2015-2019

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015

2016

2017

2018

2019

1

Program național de boli cardiovasculare

101,846,130.00

119,996,010.00

128,972,830

158,624,000.00

174,237,000.00

2

Programul national de oncologie

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)

1,484,151,290.00

2,060,823,710.00

1,409,944,930

1,574,211,000.00

1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni

oncologice prin PET-CT

14,708,000.00

17,604,000.00

35,514,000

31,336,000.00

41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucție

mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare

1,124,430.00

512,480.00

512,000

339,000.00

409,000.00

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie

moleculară la copii și adulți;

1,502,360.00

1,617,000.00

2,184,840

2,948,000.00

3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi

(adulți și copii)

80,512,460.00

131,768,790.00

171,900,520

191,808,000.00

240,181,000.00

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și

adulți.

119,000

33,000.00

20,000.00

Total program

1,581,998,540.00

2,212,325,980.00

1,620,175,290.00

1,800,675,000.00

2,271,136,500.00

3

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive

implantabile (implant cohlear, proteze auditive)

22,479,350.00

20,738,960.00

18,739,000

19,083,640.00

27,972,620.00

4

Programul national de diabet zaharat

894,819,220.00

941,800,350.00

1,089,739,020

1,267,950,170.00

1,546,432,250.00

5

Program național de tratament al bolilor

106,610,000.00

124,531,720

133,157,670

170,928,000.00

156,928,000.00

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sănătate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate

Denumirea subprogramului national de sănătate

Credite de angajament aprobate (LEI)

2015

2016

2017

2018

2019

neurologice

6

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei

72,550,400.00

79,408,750.00

202,288,840

159,046,000.00

164,741,000.00

7

Program național de diagnostic și tratament

pentru boli rare

117,834,320.00

123,936,230.00

201,539,000

272,440,000.00

432,804,270.00

8

Program național de sănătate mintală

1,611,670.00

1,760,860.00

1,761,000

1,953,000.00

1,944,120.00

9

Programul national de endocrinology

7,627,690.00

6,501,410.00

2,601,000

2,372,000.00

2,219,000.00

10

Programul national de ortopedie

68,438,930.00

85,628,220.00

80,544,710

88,634,000.00

102,304,000.00

11

Programul national de transplant de organe,

tesuturi si celule umane

69,693,240.00

53,622,950.00

53,623,000

53,801,000.00

51,821,000.00

12

Programul national de supleere a functiei renale

la bolnavii cu insuficienta renala cronica

883,772,940.00

929,756,000.00

1,033,642,590

1,022,801,000.00

1,131,898,000.00

13

Program national de

terapie intensiva a insuficientei hepatice

694,210.00

263,740

633,000

517,000.00

177,000.00

14

Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță

Subprogramul de radiologie intervențională

18,605,380.00

20,563,300.00

14,192,000

16,407,000.00

13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la

tratamentul medicamentos

10,784,200.00

11,286,900.00

8,226,830

4,471,870.00

2,754,240.00

Subprogramul de tratament al

hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

198,240.00

432,820.00

433,000

389,000.00

236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

869,400.00

700,000.00

700,000

825,320.00

1,075,000.00

Total program

30,457,220.00

32,983,020.00

23,551,830.00

22,093,190.00

17,438,240.00

Total programe

3,960,433,860.00

4,733,254,200.00

4,590,968,780.00

5,040,918,000.00

6,082,053,000.00

78

Anexa 7

Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

NR.

JUDEȚ

LOCALITATE

POPULAȚIE

1

Dolj

Măceșu de Jos

1272

2

Mehedinți

Balta

1037

3

Mehedinți

Cireșu

491

4

Mehedinți

Godeanu

582

5

Mehedinți

Dumbrava

1392

6

Mehedinți

Vlădaia

1630

7

Olt

Vișina Nouă

1732

8

Vâlcea

Ghioroiu

1556

9

Vâlcea

Runcu

935

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf

80

Anexa 8

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire județ

Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale

COD SIRUTA

Popul ație

Urban / Rural

Grad de marginaliza re

Comunități care doresc să beneficieze de suport

Specialiști (urmează a fi recrutați)

Finanțare pentru construire/renovare CCI/cabinet medical

Asistent social sau tehnicia n in asistent a sociala

Asistent medical comunitar

Consilier școlar

Si mediator scolar

Toti asistentii medicali comunitari sunt recrutati.

Urmeaza sa fie recrutati si mediatori sanitari in localitatile care au comunitati de romi.

1

GORJ

Rosia

de

Amaradia

1as.soc

4

1 consilier scolar

1 mediator scolar

2

Albeni

3

1 consilier

scolar

3

DOLJ

Cosoveni

1as.soc

1

1 consilier scolar

1 mediator scolar

La Dolj UAT Salcuta nu a semnat inca protocolul de implementare a

proiectului

4

Catane

1

1 consilier scolar

1 mediator scolar

5

MEHEDINTI

Gruia

1

2

1 consilier scolar

1 mediator scolar

6

Poroina Mare

1

1

1 consilier scolar

1 mediator scolar

7

VÂLCEA

Racovita

1

8

Vaideieni

1

1

1 consilier scolar

1 mediator scolar

9

OLT

Dobrețu

1

10

Giuvărăști

1

1

11

Stoenești

1

1

1

12

13

81

82

Anexa 9

Nr. medici

Situația privind numărul de medici și de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare în RSV

Nr. crt.

1

Listă specialități/ competențe/atestate

Alergologie și imunologie clinică

DOLJ

GORJ

MEHEDINȚI

OLT

VÂLCEA

5

Nr. norme

Nr. medici

Nr. norme

Nr. medici

Nr. norme

Nr. medici

Nr. norme

Nr. medici

Nr. norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

5,00

5,00

3

3,00

2,00

1

3,00

1,00

1

15,00

1,00

2

2,00

2,00

2

Anestezie și terapie intensivă

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

-

-

0

0,00

0,00

0

0,00

0,00

3

Boli infecțioase

9

7,00

5,50

4

3,00

1,00

3

3,00

1,00

9

13,00

1,70

0

0,00

0,00

4

Cardiologie

61

42,00

40,00

8

9,00

5,00

8

8,00

3,00

14

27,00

12,40

15

8,00

8,00

5

Cardiologie pediatrică

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

-

-

0

14,00

0,00

0

0,00

0,00

6

Chirurgie cardiovasculară

0

2,00

0,00

0

1,00

0,00

0

1,00

0

0

9,00

0,00

0

0,00

0,00

7

Chirurgie generală

65

20,00

19,00

22

15,00

10,00

22

8,00

4,00

22

33,00

11,50

9

5,00

5,00

8

Chirurgie orală și maxilo- facială

5

2,00

1,00

2

4,00

1,00

0

2,00

0

3

14,00

0,20

0

0,00

0,00

9

Chirurgie pediatrică

9

7,00

7,00

0

1,00

0,00

1

2,00

0,50

4

15,00

0,80

1

1,00

0,50

10

Chirurgie plastică,

estetică și microchirurgie reconstructivă

7

4,00

4,00

1

2,00

1,00

0

1,00

0

6

16,00

0,90

0

0,00

0,00

11

Chirurgie toracică

4

2,00

2,00

0

1,00

0,00

0

1,00

0

0

10,00

0,00

0

0,00

0,00

12

Chirurgie vasculară

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

2,00

0

0

4,00

0,00

2

1,00

1,00

13

Dermatovenerologie

36

30,00

30,00

4

5,00

2,00

5

5,00

1,00

13

26,00

7,30

5

4,00

4,00

14

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

36

32,00

30,00

8

12,00

6,00

7

8,00

6,50

14

30,00

13,00

4

4,00

4,00

15

Endocrinologie

31

25,00

25,00

8

10,00

6,00

2

4,00

1,00

4

19,00

3,00

5

4,00

4,00

16

Gastroenterologie

25

14,00

13,00

4

4,00

2,00

0

1,00

0

4

14,00

0,80

7

6,00

6,00

17

Gastroenterologie pediatrică

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

-

-

0

10,00

0,00

0

0,00

0,00

18

Genetică medicală

6

4,00

3,00

0

1,00

0,00

0

1,00

0

4,00

0,00

0

0,00

0,00

19

Geriatrie și gerontologie

2

2,00

1,00

0

1,00

0,00

0

-

-

1

9,00

0,20

5

4,00

4,00

20

Hematologie

10

5,00

5,00

1

1,00

1,00

3

3,00

1,50

2

17,00

0,10

2

1,00

0,50

21

Medicină internă

113

68,00

63,00

29

19,00

14,00

15

10,00

6,00

22

35,00

15,00

22

11,00

11,00

22

Nefrologie

13

4,00

4,00

3

4,00

2,00

2

5,00

1,00

7

20,00

3,80

2

1,00

0,50

23

Nefrologie pediatrică

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

-

-

0

10,00

0,00

0

0,00

0,00

24

Neonatologie

0

0,00

0,00

0

1,00

0,00

0

2,00

0

0

6,00

0,00

0

0,00

0,00

25

Neurochirurgie

5

3,00

3,00

0

1,00

0,00

0

1,00

0

0

6,00

0,00

1

1,00

0,50

26

Neurologie

43

36,00

34,00

21

18,00

15,00

10

8,00

5,00

18

26,00

9,30

18

10,00

10,00

27

Neurologie pediatrică

2

4,00

2,00

1

3,00

0,50

1

3,00

1,00

0

12,00