Regulamentul din 9 ianuarie 2004
privind realizarea monitoringului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase
prezumat în vigoare
Articolul 1
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament servește la realizarea monitoringului substanțelor prioritare/prioritar periculoase în apa, sedimente și biocenoza ecosistemelor acvatice.
Substantele prioritare/prioritar periculoase, în sensul prezentului regulament, cuprind:
- substantele periculoase prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament;
- substantele prioritare/prioritar periculoase prevăzute în anexa nr. 3 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ;
- alte substanțe toxice sintetice și nesintetice relevante prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
Articolul 2
Rețeaua de monitoring
Rețeaua de monitoring pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase este împărțită în 3 categorii de secțiuni de monitoring:
a) secțiuni de monitoring care descriu starea chimica a apelor într-un subbazin hidrografic; acestea includ de obicei și secțiunile de monitoring transfrontiera stabilite de acorduri internaționale;
b) secțiuni de monitoring care evidențiază presiunea antropica (F) față de substanțe chimice din una sau mai multe surse punctiforme sau difuze de poluare dintr-un subbazin;
c) secțiuni de monitoring care nu prezintă poluare chimica semnificativă și care sunt stabilite fie ca secțiuni de referința (B) pentru starea ecologica "foarte buna" sau "buna", fie ca secțiuni reprezentative (R) ale presiunilor structurale.
Subsistemele de monitoring, care includ noi subsisteme și redefinesc subsistemele existente, sunt reprezentate de:
- subsistemul râuri;
- subsistemul lacuri;
- subsistemul ape tranzitorii;
- subsistemul ape costiere;
- subsistemul ape subterane;
- subsistemul ape uzate.
Tipurile de monitoring sunt:
a) monitoringul de supraveghere - evalueaza starea tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a programelor de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorită impactului activităților antropice;
b) monitoringul operational - stabilește starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate pentru mediul acvatic, evalueaza schimbările în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, datorate aplicării programului de măsuri; se realizează pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu;
c) monitoringul de investigare - stabilește cauzele depasirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de calitate (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit), precum și pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.
Articolul 3
Monitoringul de supraveghere
Criteriile minime pentru selecția secțiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de:
- punctele unde debitul cursului de apa este semnificativ (mai mult de 25 mc/sec.) în cadrul districtului bazinului hidrografic considerat ca un întreg, inclusiv punctele de pe marile râuri ale căror bazine hidrografice sunt mai mari de 2.500 kmp (suprafețele locuite, situate la peste 2.000 m înălțime, care aduc impact antropic nesemnificativ, se vor scădea din suprafața bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic în cadrul districtului bazinului hidrografic (inclusiv marile lacuri naturale și lacuri artificiale);
- secțiunile semnificative pentru schimbul de informații ale apelor de suprafața care traverseaza frontiera de stat, secțiunile de monitoring deja identificate pentru schimbul de informații și alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluantilor care sunt transferati peste granite și care sunt transferati în mediul marin;
- secțiunile de monitoring pentru apele transfrontiera, care sunt cel puțin secțiunile subbazinelor mai mari de 2.500 kmp, existente în cadrul rețelei de monitoring sistematic; în cazul apelor transfrontiera cu bazin mai mare de 2.500 kmp sau debit mai mare de 25 mc/sec., se va alege o secțiune la fiecare 2.500 kmp; în cazul subbazinelor mai mici de aceasta valoare se vor alege secțiunile decisive pentru calitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal; în subbazinele în care se cunoaște că nu exista o poluare chimica semnificativă, numărul secțiunilor poate fi micșorat cu 10%;
- secțiunile stabilite în cadrul rețelei transnationale de monitoring (TNMN), cu atenție deosebită la posibile secțiuni suplimentare de monitorizare pe râurile Olt și Arges.
Selecția elementelor de calitate pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase monitorizate:
a) Elementele de calitate monitorizate din cadrul substanțelor periculoase vor fi:
- substantele prioritare evacuate în fiecare bazin sau subbazin (lista specifică fiecărui bazin stabilită pe baza screeningului cantitativ al evacuarilor industriale și al ghidului de indicatori specifici fiecărui domeniu industrial, realizate în 2003);
- alte substanțe prioritare/prioritar periculoase evacuate în cantități semnificative în bazin sau subbazin (din surse punctiforme sau difuze).
Acele secțiuni unde monitoringul anterior a evidențiat o încadrare în obiectivele de calitate și nu s-a înregistrat nici o creștere a activității antropice vor fi supuse unui nou monitoring de supraveghere la fiecare 12 ani, perioada de realizare a doua planuri de management. Primul monitoring de supraveghere se finalizează în anul 2005.
Toate substantele prioritare/prioritar periculoase stabilite mai sus se monitorizează și pentru sedimente și biocenoza (anexele nr. 1 și 3 la prezentul regulament).
b) Selecția elementelor de calitate va ține seama de doua cazuri speciale:
- substantele din anexa nr. 1 la prezentul regulament, prevăzute și în anexa nr. 3 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 , se vor monitoriza pentru a verifica respectarea prevederii privind "concentratiile constante" pentru sediment și biocenoza; acest obiectiv, precum și procedura de monitoring trebuie stabilite și realizate chiar dacă aceste substanțe nu mai sunt evacuate și deci nu mai sunt considerate substanțe relevante. Aceste substanțe vor fi obligatoriu incluse în monitoringul de supraveghere, alături de celelalte substanțe din anexa nr. 2 la prezentul regulament, pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor privind raportarea acestor substanțe;
- substantele prioritare - aceasta lista poate conține și substanțe care nu sunt relevante pentru România (anexa nr. 6 la prezentul regulament); obligațiile viitoare de raportare vor include și aceste substanțe în monitoringul de supraveghere, pentru a se putea realiza orice raportare viitoare necesară.
c) Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de un an, cu frecvente minime diferite pentru fiecare element de calitate, astfel:
- substanțe prioritare - frecventa lunară;
- alți poluanti toxici sintetici și nesintetici - la fiecare 3 luni.
d) Pentru conformarea cu frecventa de monitoring solicitată, prelevarea probelor se realizează cel puțin o dată pe luna la toate secțiunile de monitoring de supraveghere.
e) Pentru asigurarea semnificatiei statistice și a comparabilitatii rezultatelor furnizate de monitoringul de supraveghere, se recomanda prelevarea și analizarea lunară și a celorlalți poluanti toxici sintetici și nesintetici (precizati în anexele nr. 2, 3 și 6 la prezentul regulament).
f) Revizuirea listei de poluanti relevanti, inclusiv cei din anexa nr. 1 la prezentul regulament și din lista de substanțe prioritare, se va face după realizarea primului monitoring de supraveghere la toate secțiunile din monitoringul de supraveghere (secțiunile de tip "R" precizate în anexa nr. 4 la prezentul regulament).
Articolul 4
Monitoringul operational
Criteriile pentru selecția secțiunilor monitoringului operational
Secțiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza criteriului evaluării de impact, realizat în concordanta cu rezultatele monitoringului de supraveghere, astfel:
- secțiuni pe apele de suprafața, unde exista risc de la presiuni semnificative ale surselor punctiforme. Acolo unde o apa de suprafața este supusă diferitelor presiuni punctiforme, stabilirea secțiunii va ține seama de însumarea acestor presiuni;
- secțiuni pe apele de suprafața, unde exista risc reprezentativ de la presiuni semnificative ale surselor difuze;
- secțiuni pe apele de suprafața, în care sunt evacuate substanțe prioritare.
a) Elementele de calitate pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase din monitoringul operational vor cuprinde:
- toate substantele prioritare evacuate în subbazin;
- alți poluanti toxici sintetici și nesintetici evacuati în cantități semnificative.
b) Criteriile pentru stabilirea elementelor de calitate din monitoringul operational trebuie să ia în considerare evaluarea impactului, inventarul emisiilor și combinarea cu monitoringul de supraveghere, pe baza rețelei de secțiuni prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul regulament. Monitoringul operational al unei substanțe într-o anumită secțiune de monitoring se va stabili dacă:
- încărcarea totală a substanței poluatoare din sursa punctiforma localizata în cadrul subbazinului din care face parte secțiunea de monitoring, ponderată cu valoarea medie anuală a debitului, depășește valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare;
- secțiunea de monitoring este supusă unei presiuni semnificative din surse punctiforme și se poate presupune din informațiile disponibile ca respectiva substanța contribuie substanțial la aceasta presiune;
- informațiile provenite din monitoringul de supraveghere, pentru o secțiune dintr-un subbazin supusă unei presiuni semnificative a acelei substanțe provenite din evacuare din surse punctiforme sau din surse difuze, evidențiază o valoare medie aritmetica a concentratiei mai mare decât obiectivul de calitate sau factorul de evaluare stabilit. În mod convențional, se considera ca secțiunile de referința pentru "starea buna" sunt considerate nepoluate;
- în cazul emisiilor difuze se folosesc informațiile combinate referitoare la valorile obiectivelor de calitate adecvate și la inventarul emisiilor. Evaluarea se realizează pe baza informațiilor relevante care se referă atât la cantitățile maxime permise, cat și la cantitatea reală disponibilă a emisiei.
c) Frecventa monitoringului operational la fiecare secțiune se va fixa în asa fel încât sa furnizeze suficiente date pentru evaluarea stării elementelor de calitate relevante. Frecventa minima obligatorie pentru râuri și lacuri este:
- în cazul substanțelor prioritare - lunar;
- în cazul altor poluanti toxici sintetici și nesintetici - la fiecare 3 luni, cu excepția primului an de aplicare a monitoringului operational, când frecventa este lunară.
d) Monitoringul operational acoperă toată perioada unui plan de management și servește drept baza pentru pregătirea planului de măsuri inclus în planul de management bazinal.
Frecventa monitoringului operational poate fi redusă dacă pot fi justificate intervale mai mari pe bază de studii, de cunoaștere tehnica și decizie locală a experților. Pentru primul ciclu de monitoring operational se sugereaza reducerea frecvenței la o perioadă de un an în cazurile în care emisiile sunt supuse variatiilor sezoniere și aceasta situație este confirmată de rezultatele monitoringului de supraveghere. Dacă se constata atingerea obiectivelor de calitate și nu se cunoaște nici o presiune semnificativă suplimentară din surse punctiforme sau difuze, monitoringul operational poate fi întrerupt după un an și, dacă condițiile se păstrează identice, se reia monitoringul operational în cadrul urmatorului ciclu de plan de management, respectiv după 6 ani.
Prelucrarea datelor de monitoring se realizează pe baza debitelor medii anuale care se vor calcula eliminand din sirul de date valorile maxime. Dacă valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare este sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita de detectie a metodei.
Articolul 5
Monitoringul de investigatie
Monitoringul de investigatie pentru substantele prioritare/prioritar periculoase este definit de:
- cazurile de depasire a obiectivelor de calitate cu cauza necunoscută care trebuie identificata;
- cazurile în care monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge și nu a fost stabilit încă monitoringul de supraveghere și operational pentru evaluarea cauzelor de nerealizare a respectivelor obiective;
- evaluarea mărimii și impactului unei poluari accidentale;
- furnizarea de informații care să servească la stabilirea unor programe de măsuri pentru atingerea obiectivelor de calitate.
Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumită perioada de timp și pot diferi substanțial de la caz la caz.
Lista preliminară de substanțe relevante este stabilită în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
Articolul 6
Organizarea rețelei de laboratoare pentru monitoringul substanțelor periculoase
Toate analizele pentru monitorizarea substanțelor periculoase, pentru monitoringul de supraveghere și operational, pentru toate subsistemele de monitoring: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, ape uzate, precum și pentru toate mediile de investigare: apa, sedimente, biocenoza se realizează de către laboratoarele naționale și de către laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" în cadrul activității de monitorizare a substanțelor prioritare/prioritar periculoase în resursele de apa.
Activitatea laboratoarelor Administrației Naționale "Apele Române" se ierarhizeaza ținându-se cont de numărul, complexitatea și frecventa analizelor efectuate, astfel:
1. Laboratoarele locale, reprezentate de laboratoarele sistemelor de gospodărire a apelor (SGA), vor analiza:
- elementele fizico-chimice generale ale apei;
- elementele biologice ale apei;
- elementele chimice și biologice ale sedimentelor;
- parametrii bacteriologici ai apei;
- evacuarile de ape uzate cu conținut de metale grele, în zonele în care exista astfel de evacuari.
2. Laboratoarele bazinale, reprezentate de laboratoarele direcțiilor de apa, vor realiza aceleași tipuri de analize pentru ape și sedimente ca și laboratoarele locale, pentru secțiunile localizate numai în județul unde se afla sediul direcției de apa. În plus se vor executa analize de: ihtiofauna, metale grele, produse petroliere și alți poluanti toxici sintetici și nesintetici specifici, în funcție de presiunile existente, precum și celelalte analize referitoare la sedimente, care nu se fac de către laboratoarele locale.
3. Laboratoarele bazinale speciale vor executa, în plus față de laboratoarele bazinale, analize de substanțe prioritare/prioritar periculoase din apa, sedimente și biocenoza la nivelul unui grup de bazine hidrografice și vor fi stabilite prin decizia conducerii Administrației Naționale "Apele Române". Pentru secțiunile din rețeaua TNMN din tronsonul românesc al Dunării, analizele se vor efectua în cadrul Laboratorului Național pentru Ape și direcțiilor apelor Jiu și Dobrogea-Litoral.
Dotarea standard cu echipamente de prelevare și analiza a parametrilor de calitate a apelor în funcție de tipul laboratorului este cea precizată în metodele standard de măsurare și analiza.
Toate laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" vor fi acreditate în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 7
Modul de prezentare a datelor
Pentru modernizarea și dezvoltarea monitoringului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase, datele se vor prezenta pe subsisteme, sub forma de tabel și sub forma unor harti GIS.
Pentru realizarea hartilor în format GIS (scara 1:200.000), se vor defini fisiere-format, numite "shape", corespunzătoare straturilor informationale referitoare la secțiunile de monitorizare.
Secțiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secțiunile pentru monitoringul de supraveghere și operational sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament.
Modul de prezentare a datelor pentru fiecare subsistem și atributele atașate hartilor GIS sunt prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament.
Pentru subsistemul ape uzate se va realiza un strat de informații/GIS, cu denumirea "MonitorAU" (caracterizat de atributele prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 8).
În completarea tabelelor de atribute se va realiza și un tabel în MS Excel pentru fiecare secțiune din fiecare subsistem și mediu de investigare (precizat în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 9).
Anexa 1 -------
la regulament
-------------
Obiective de calitate pentru substantele periculoase
Substanța
Obiectiv de calitate pentru apă (μg/l)
Obiectiv de calitate pentru sediment (mg/kg)
Obiectiv de calitate pentru biocenoză (mg/kg)
Cadmiu
11)
Constant4)
Constant2)
DDT
0,0253)
Constant4)
Constant5)
1,2-diclor-etan
1
Drinuri (aldrin, dieldrin, endrin, isodrin)
0,016)
Constant4)
Constant5)
Hezaclorbenzen
0,001
Constant4)
Constant5)
Hexaclorbutadienă
0,5
Hexaclorciclohexan
0,057)
Constant4)
Constant5)
Pentaclorfenol
0,1
Constant4)
Constant5)
Mercur
0,1
Constant4)
Constant9) 0,3 mg/kg8)
Tetracloretenă
10
Tetraclormetan
12
Triclorbenzen
0,410)
Constant4)
Constant5)
Tricloretenă
10
Triclormetan
12
---------------
*1) nu include evacuarile directe, altfel 5 μg/l
*2) moluste (pe cat posibil Mytilus edulis) și pești
*3) pentru izomerul 4,4'- DDT valoarea este 0,01 μg/l
*4) optional se verifica concentrația "constant" la biocenoza
*5) concentrație "constant" în peste și/sau moluste și melci.
*6) pentru endrin și isodrin, valoarea este de 0,005 μg/l.
*7) nu include evacuarile directe, altfel valoarea este de 0,1 μg/l: nu se precizează izomerul.
*8) Se exprima în greutate umeda, la peste.
*9) Pentru moluste și pești (optional pentru sedimente)
*10) Se aplica la numărul total al celor 3 triclorbenzeni, altfel pentru 1,2,4 - triclorbenzen valoarea este de 0,1 μg/l
Anexa 2 -------
la regulament
-------------
Lista preliminară de substanțe prioritare/prioritar
periculoase nerelevante pentru apele din România
Nr.
Substanța
1
Fluoruri
2
Benzidină
3
Clorură de benzil
4
Bisfenol A
5
Clordan
6
Acid cloroacetic
7
Compuși dibutil stanici
8
Metoxiclor
9
Mevinfos
10
Dimetoat
11
Fosalon
12
Sec-butilazin
13
Seleniu
14
Argint
15
Sulfuri
16
Compuși tetrabutilstanici
17
Isoproturon
18
Compuși trifenil stanici
Anexa 3 -------
la regulament
-------------
LISTA PRELIMINARĂ
de substanțe prioritare/prioritar periculoase relevante
1. Lista de substanțe din anexa nr. 7 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ;
2. lista de substanțe din inventarul calitativ al emisiilor din anul 2002, prevăzută în anexa nr. 6 la regulament;
3. lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din anexa nr. 3 la programul prevăzut la pct. 1, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 ;
4. alte substanțe prezente în apele de suprafața în Sistemul Național de Supraveghere a Calității Apelor, începând cu anul 1995.
Substantele din aceste liste sunt considerate relevante fie din datele de emisie (relevanta bazată pe emisie), fie din datele de concentratii în mediu (relevanta bazată pe calitate), astfel:
1. Evaluarea relevantei bazate pe emisie (factorul de evaluare bazat pe concentratiile emisiilor) pentru:
- produsele pentru protecția plantelor: sunt selectate dacă utilizarea lor anuală depășește valoarea limita de prag de 10 t/an pentru erbicide și fungicide sau 1 t/an pentru insecticide și dacă utilizarea acestor substanțe, în cel mai defavorabil scenariu, conduce la un impact semnificativ asupra calității apei, respectiv prin depășirea valorii PNEC (concentrația prognozata ca fiind fără efect asupra mediului acvatic);
- alți poluanti: se selecteaza dintre substantele declarate de către unitățile industriale ca fiind utilizate, produse, stocate, comercializate în cadrul prevederilor
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 501/2003
privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului inițial al surselor de poluare pentru mediul acvatic și apele subterane.
2. Evaluarea relevantei bazate pe calitate (factorul de evaluare bazat pe concentratiile din mediu) se realizează pe baza:
- datelor de concentratii ale substanțelor în apele de suprafața (din ultimii 5 ani);
- datelor despre valoarea PNEC din evaluarile de risc efectuate sau din COMMPS - Schema combinata de stabilire a priorității pe baza monitorizarii și a modelarii - pentru substantele prioritare;
- celei mai mici valori din bazele de date cu obiectivele de calitate naționale sau internaționale, dacă nu exista date PNEC sau COMMPS.
Evaluarea relevantei se va micșora cu un factor de reducere egal cu 10 pentru stațiile de monitorizare de pe Dunăre.
Dacă pentru o substanța anume factorul de relevanta calculat reprezintă o valoare mai mica decât limita de detectie a respectivei metode analitice, atunci respectiva limita de detectie se considera factor de relevanta.
Factorul de evaluare se compara cu datele de monitoring astfel:
- pentru fiecare statie de monitoring se calculează valoarea mediei aritmetice a tuturor datelor de monitoring individuale, ținându-se cont de faptul ca valorile individuale situate între limita de detectie analitica și limita de determinare cantitativă se iau ca jumătatea valorii limitei de determinare cantitativă, iar valorile individuale aflate sub limita de detectie se iau ca valoare "zero";
- valoarea concentratiei medii astfel calculată se compara cu factorul de evaluare a unei secțiuni de monitoring și, dacă este mai mare decât respectivul factor de evaluare, substanța este declarata substanța relevanta.
Substantele individuale la care nu se poate calcula relevanta în modul descris mai sus sunt evaluate pe baza studiilor de toxicologie acvatica globală, executate de laboratoarele naționale de referința pentru analize de toxicologie acvatica, prezavute în
Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 370/2003
privind activitățile și sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu.
Anexa 4 -------
la regulament
-------------
I. STAȚIILE DE MONITORIZARE A CALITĂȚII APEI RÂURILOR DIN
ROMÂNIA
Nr. crt tot.
Nr. crt. b.h.
Cursul de apă
Stația (secțiunea) de control
Tipul stației
1
2
3
4
5
I. Bazinul hidrografic TISA
1
1
Tisa
Valea Vișeului
R
2
2
Vișeu
Poiana Borșa
B
3
3
Tisa
Teceu Mic
R
4
4
Tur
Turulung
R
II. Bazinul hidrografic SOMEȘ
5
1
Someșul Mare
Valea Mare (am. Rodna)
B
6
2
Bistrița
Colibița (aval acumulare)
B
7
3
Bistrița
Sărata (aval Bistrița)
R
8
4
Someșul Mare
Beclean
R
9
5
Someșul Mic
Cluj
R
10
6
Someșul Mic
Salatiu
R
11
7
Someș
Rastoci
R
12
8
Sasar
Baia Mare
R
13
9
Lapus
Busag
R
14
10
Someș
Cicârlau
R
15
11
Someș
Oar (frontieră)
F
16
12
Crasna
Berveni
R
III. Bazinul hidrografic CRIȘURI
17
1
Grișul Alb
Criscior
B
18
2
Grișul Alb
Vărsând
R
19
3
Grișul Negru
amonte Vascau
B
20
4
Grișul Negru
Zerind
R
21
5
Grișul Repede
aval Alesd
R
22
6
Grișul Repede
Cheresig
F
23
7
Barcau
Parhida
R
IV. Bazinul hidrografic MUREȘ-ARANCA
24
1
Mureș
Izvoru Mureș
B
25
2
Mureș
Ungheni
R
26
3
Arieș
amonte Baia de Arieș
R
27
4
Arieș
Gligorești
R
28
5
Târnava Mare
amonte acumulare Zetea
B
29
6
Târnava Mare
amonte Blaj
R
30
7
Târnava Mică
Balauseri
R
31
8
Târnava Mică
Petrisat
R
32
9
Târnave
Mihalț
R
33
10
Mureș
Alba lulia
R
34
11
Sebeș
Gâlceag
B
35
12
Sebeș
Oarda (am. confl. Mureș)
R
36
13
Strei
Petreni
R
37
14
Cerna
Sântuhalm
R
38
15
Mureș
Branisca
R
39
16
Mureș
Nădlac
F
V. Bazinul hidrografic BEGA-TIMIȘ
40
1
Bega
Luncani
B
41
2
Bega
Otelec
R
42
3
Bega Veche
Genei
F
43
4
Timiș
amonte Caransebeș
R
44
5
Timiș
Grăniceri
R
45
6
Bârzava
Moniom
R
46
7
Bârzava
Partos
R
47
8
Caraș
Varadia
R
VI. Bazinul hidrografic JIU
48
1
Jiul de Vest
Câmpu lui Neag
B
49
2
Jiul de Est
amonte Cimpa (Răscoala)
B
50
3
Jiu
am. confl. Sadu
R
51
4
Jiu
Podari
R
52
5
Jiu
Zaval
F
VII. Bazinul hidrografic OLT
53
1
Olt
amonte Balan
B
54
2
Olt
Ilieni
R
55
3
Râul Negru
Chichis
R
56
4
Ghimbasel
amonte Râșnov
B
57
5
Ghimbasel
aval Bod (am. confl. Olt)
R
58
6
Bârsa
am. confl. Olt
R
59
7
Olt
Feldioara
R
60
8
Olt
Cârta (Arpas)
R
61
9
Cibin
Mohu (amonte Sibiu)
R
62
10
Cibin
aval Talmaciu
R
63
11
Olt
Câineni
R
64
12
Lotru
Gura Lotrioarei
B
65
13
Olt
Drăgășani
R
66
14
Olteț
Falcoiu
R
67
15
Olt
Izbiceni
F
VIII. Bazinul hidrografic VEDEA
68
1
Vedea
Buzești
R
69
2
Vedea
am. confl. Dunăre
F
IX. Bazinul hidrografic ARGEȘ
70
1
Argeș
Capatâneni
B
71
2
Râul Doamnei
Bahna Rusului
B
72
3
Râul Doamnei
Ciumești
R
73
4
Argeș
Gătească
R
74
5
Argeș
Malu Spart
R
75
6
Dâmbovnic
Uesti
R
76
7
Neajlov
Comana
R
77
8
Sabar
Vidra
R
78
9
Dâmbovița
Podu Dâmbovișei
B
79
10
Dâmbovița
Dragomirești
R
80
11
Dâmbovița
Budești
R
81
12
Argeș
Clătești
F
X. Bazinul hidrografic IALOMIȚA
82
1
Ialomița
Moroieni
B
83
2
Prahova
Prahova (Tinosu)
R
84
3
Teleajen
Moara Domnească
R
85
4
Prahova
Adâncata
R
86
5
Ialomița
Cosereni
R
87
6
Ialomița
Tandarei
F
XI. Bazinul hidrografic SIRET
88
1
Siret
pod Siret
F
89
2
Suceava
Brodina
B
90
3
Suceava
Liteni
R
91
4
Siret
Lespezi
R
92
5
Siret
Dragești
R
93
6
Bistrița
Cârlibaba
B
94
7
Bistrița
Frunzeni
R
95
8
Bistrița
amonte lac agrement Bacău
R
96
9
Siret
Galbeni (Racatau)
R
97
10
Trotuș
Ghimeș-Faget
R
98
11
Trotuș
Adjud
R
99
12
Siret
Cosmești
R
100
13
Bârlad
Bacești
R
101
14
Bârlad
amonte Vaslui
R
102
15
Vasluiet
av. Vaslui (Muntenii de Jos)
R
103
16
Bârlad
amonte Bârlad
R
104
17
Bârlad
Umbrarești
R
105
18
Putna
Botârlau
R
106
19
Râmnicu Sărat
Maicanești
R
107
20
Buzău
Vama Buzăului
B
108
21
Buzău
amonte municipiul Buzău
R
109
22
Buzău
Racovița
R
110
23
Siret
Sendreni
F
XII. Bazinul hidrografic Prut
111
1
Prut
Darabani
F
112
2
Baseu
Ștefănești
R
113
3
Sitna
amonte Leorda
B
114
4
Sitna
Todireni
R
115
5
Jijia
Victoria
R
116
6
Bahlui
Holboca
R
117
7
Jijia
Chiperești
R
118
8
Prut
Drânceni
R
119
9
Prut
Sivita
F
XIII. Bazinul hidrografic Dunăre
120
1
Dunăre
Baziaș
F
121
2
Dunăre
Pristol - Novo Selo
R
122
3
Dunăre
amonte Oltenița
R
123
4
Dunăre
Chiciu - Silistra
R
124
5
Dunăre
Grindu - Reni
F
125
6
Dunăre
Periprava - Vâlcov
R
126
7
Dunăre
amonte Sulina
R
Legenda
-------
B - referința
R - reprezentative
F - flux
II. SECȚIUNILE MONITORIZATE PENTRU
CALITATEA
APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA
Nr. crt. tot.
Nr. crt. b.h.
Natura lacului
Cursul de apă
Lacul
Tipul
0
1
2
3
4
5
Bazinul Hidrografic SOMEȘ-TISA
1
1
Artificial
Râul Tur
Călinești-Oaș
R
2
2
Artificial
Râul Bistrița
Colibița
B
3
3
Artificial
Râul Firiza
Strâmtori
R
4
4
Artificial
Râul Crasna
Vâlșoț
R
Bazinul Hidrografic MUREȘ
5
1
Artificial
Râul Cusmed
Bezid
R
6
2
Artificial
Râul Cerna
Teliuc (Cinciș)
R
7
3
Artificial
Râul Mare
Hațeg
R
Bazinul hidrografic BECA-TIMIȘ
8
1
Artificial
Râul Gladna
Surduc
R
9
2
Artificial
Râul Barzava
Secu
R
Bazinul Hidrografic NERA-CERNA
10
1
Artificial
Râul Cerna
Valea lui Iovan
B
Bazinul Hidrografic Olt
11
1
Artificial
Râul Frumoasa
Frumoasa
R
12
2
Artificial
Râul Tarlung
Săcele
R
13
3
Artificial
Râul Cibin
Gura Râului
R
14
4
Artificial
Râul Lotru
Vidra
B
Bazinul Hidrografic Argeș-Vedea
15
1
Artificial
Râul Argeș
Vidraru
B
16
2
Artificial
Râul Argeș
Budeasa
R
17
3
Artificial
Râul Argeș
Golești
R
18
4
Artificial
Râul Ilfovat
Grădinari
R
19
5
Artificial
Râul Dâmbovița
Văcărești
R
Bazinul Hidrografic Ialomița
20
1
Natural
Râul Ialomița
Snagov
R
21
2
Natural
Râul Ialomița
Căldărușani
R
22
3
Artificial
Râul Ialomița
Pucioasa
R
23
4
Artificial
Râul Doftana
Paltinu
B
24
5
Artificial
Râul Ialomița
Dridu
R
25
6
Artificial
Râul Teleajen
Maneciu
R
Bazinul Hidrografic Siret
26
1
Artificial
Râul Siret
Rogojești
R
27
2
Artificial
Râul Siret
Bucecea
R
28
3
Artificial
Râul Siret
Galbeni
R
29
4
Artificial
Râul Dragomirna
Dragomirna
R
30
5
Artificial
Râul Bistrița
Izvorul Muntelui
B
31
6
Artificial
Râul Uz
Poiana Uzului
R
32
7
Artificial
Râul Stavnic (Durduc)
Căzănești
R
33
8
Artificial
Râul Racova
Pușcași
R
34
9
Artificial
Râul Vasluiet
Solești
R
35
10
Artificial
Râul Simila
Râpa Albastră
R
36
11
Artificial
Râul Tutova
Cuibul Vulturilor
R
37
12
Artificial
Râul Buzău
Siriu
R
Bazinul Hidrografic Prut
38
1
Artificial
Râul Prut
Stânca Costești
R
39
2
Artificial
Râul Bașeu
Negreni
R
40
3
Artificial
Râul Podrriga
Mileanca
R
41
4
Artificial
Râul Sitna
Drăcșani
R
42
5
Artificial
Râul Miletin
Hălceni
R
43
6
Artificial
Râul Bahlui
Tansa
R
Bazinul Hidrografic Dunare
44
1
Natural
Fluviul Dunărea
Razelm
R
45
2
Natural
Fluviul Dunărea
Sinoe
R
46
3
Artificial
Râul Mostiștea
Frăsinet
R
47
4
Artificial
Râul Mostiștea
Iezer
R
Bazinul Hidrografic Litoral
48
1
Natural
Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre
Tașaul
R
49
2
Natural
Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre
Siutghiol
R
50
3
Natural
Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre
Nuntași
R
Legenda:
B - referința
R - reprezentative
Anexa 5 -------
la regulament
------------
Tabelul 1 - Secțiuni de monitorizare a apelor de suprafața
Atribut
Domeniu/ Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
Forma
FORMA
Geometrie (puncte)
Nume
NUME
Nume folosit local
Serie
100
Obligatoriu
Codul corp apă
BDY_CD
Codul unic al corpului de apă care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: codificarea Râuri/Lacuri/Ape tranzitorii
Cod European
EU_CD
Codul unic al secțiunii la nivel european
Serie
24
Obligatoriu.
Vezi ghid-gis.
Cod Stat membru
MS_CD
Cod unic al secțiunii la nivel de stat
Serie
22
Obligatoriu.
Vezi ghid-gis.
Localizare
LOCALIZARE
Denumire receptor/poziția
Serie
50
Obligatoriu
Se precizează:
Nume receptor/poziția
Direcție de Apă
D_A
Nume Direcție de Apă
Text
15
Obligatoriu
Ex: Someș-Tisa
Subsistem
SUBSISTEM
Domeniul monitorizat
Serie
3
Obligatoriu
Se precizează:
R - râuri
L - lacuri
AT - ape tranzitorii
AC - ape costiere
Mediu de investigație
MEDINVEST
Mediul de investigare
Serie
1
Obligatoriu Se precizează:
A - apă
S - sedimente
B - biocenoză
Tip secțiune
TIP_SECT
Text
2
Obligatoriu Se precizează:
E = existent
P = propus
EP = secțiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA
Directive/ Convenții
DIR_CONV
Serie
20
Obligatoriu Se precizează:
- Nr. Directivei (ex: 75/440/EEC)
- Numele convenției (ex: CD - Convenția Dunării, CMN - Convenția Mării Negre)
- EUROWATERNET
Data completării
INS_CAND
Momentul introduceri datelor
Data
YYYY MM DD
Obligatoriu
Completat de
INS_CINE
Acronimul operatorului
Serie
15
Obligatoriu
Adâncime
ADÂNCIME
Adâncimea în metri
Număr
4
Obligatoriu, numai pentru lacuri
Drinking
DE BĂUT
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Investigație
INVEST
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Operațional
OPERAT
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Habitat
HABITAT
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Supraveghere
SUPRAVEG
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Referință
REFERINȚA
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Tabelul 2 - Secțiuni de monitorizare a corpurilor de apa
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
SW Cod Stație
SWSTN_CD
Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-GIS: stații de monitoring de suprafață
RW Cod Corp
RWBODY_CD
Codul corpului de apă de sprafață - râu - care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-GIS:
Tabelul 3 - Secțiuni de monitorizare a lacurilor
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
SW Stație Cod
SWSTN_CD
Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring
LW Cod Corp
LWBODY_CD
Codul corpului de apă de suprafață - lac - care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă de lac
Tabelul 4 - Secțiuni de monitorizare a apelor de tranzitie
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
SW Cod Stație
SWSTN_CD
Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafața
Scrie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Surface Monitoring Station
TW Cod Corp
TWBODY_CD
Codul corpului de apă de suprafață - tranzitorie - care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Apă de Tranziție
Tabelul 5 - Secțiuni de monitorizare a apelor costiere
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
SW Cod Stație
SWSTN_CD
Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring
TW Cod Corp
TWBODY_CD
Codul corpului de apă de suprafață - apă costieră - care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: ape de coastă
Tabelul 6 - Secțiuni de monitorizare a apelor subterane
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
Shape
FORMAT
Geometrie (puncte)
Nume
NUME
Nume folosit local
Serie
100
Obligatoriu
Cod European
EU_CD
Codul unic al secțiunii la nivel european
Serie
24
Obligatoriu Vezi ghid-gis.
Cod Stat membru
MS_CD
Cod unic al secțiunii la nivel de stat
Serie
22
Obligatoriu Vezi ghid-gis.
Localizare
LOCALIZARE
denumirea stratului acvifer
Serie
25
Obligatoriu Ex: Frățești
Direcție de Apă
D_A
Nume Direcție de Apă
Serie
15
Obligatoriu Ex: Someș-Tisa
Subsistem
SUBSISTEM
Domeniul monitorizat
Serie
3
Obligatoriu Se precizează: AS-Ape subterane
Tip secțiune
TIP_SECT
Serie
2
Obligatoriu
Se precizează:
E = existent
P = propus
EP = secțiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA
Directive/ Convenții
DIR_CONV
Serie
20
Obligatoriu Se precizează:
- Nr. Directivei (ex: 80/68/EEC)
- Numele convenției (ex: CD - Convenția Dunării)
- EUROWATERNET
Dată completare
INS_CAND
Momentul introduceri datelor
Data
YYYYMMDD
Obligatoriu
Completat de
INS_CINE
Acronimul operatorului
Serie
15
Obligatoriu
Nivel
NIVEL
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Operațional
OPERAT
Tip secțiune
Serie
1
Obligatoriu (Y, N)
Supraveghere
SUPRAVEG
Tip secțiune
Serie 1
Obligatoriu (Y, N)
Adâncime
ADÂNCIME
Adâncime în metri
Număr 4
Obligatoriu
Tabelul 7 - Secțiuni de monitorizare a apelor subterane
Atribut
Domeniu/Nume
Definiție
Tip
Lungime
Restricții
GW Cod Stație
GWSTN_CD
Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring
GW Cod Corp
GWBODY_CD
Codul corpului de apă subterană care se monitorizează
Serie
24
Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă subterană
NOTĂ: Atributele boldate sunt cerințe pentru sistemul de raportare la UE,
exprimate în limbajul corespunzător.
Tabel 8 - Secțiuni de monitorizare a apelor uzate
Tip date
Nume atribut
Lungime câmp
Semnificație/Observație
FID
Identificator GIS (apare implicit)
Entitate
Punct
Entitate punct
Indicator numeric
ID
Numărul de ordine al înregistrării în tabela de atribute (după receptor - în ordine alfabetică)
Denumire evacuare
NUME
Text, 50 caractere
Numele secțiunii/evacuării (Ex.: Electronică, colector 2)
Cod European
EU_CD
Text, 24 caractere
Codul unic al secțiunii la nivel european Vezi ghid-gis
Cod stat membru
MS_CD
Text, 22 caractere
Codul unic al secțiunii la nivel de stat Vezi ghid-gis
Nume agent economic
UTILIZATOR
Text, 50 caractere
Se precizează numele utilizatorului de apă (Ex. S.C. ELECTRONICA S.A.)
Localitate
LOCALIT
Text, 30 caractere
Se precizează, numele localității (Ex.: București)
Județ
JUDEȚ
Text, 20 caractere
Se precizează numele județului (Ex.: Giurgiu)
Direcție de Ape
D_A
Text, 20 caractere
Se precizează denumirea Direcției de Apă
Subsistem
SUBSISTEM
Text, 2 caractere
Se precizează: AU - Ape uzate
Receptor/râu- lac
RECEPTOR
Text, 20 caractere
Numele receptorului în care se evacuează apa uzată (ex.: Siret)
Cod corp de apă receptor
WBODY_CD
Text, 24 caractere
Codul corpului de apă în care se evacuează Vezi ghid-gis
Identificator cadastral
ID_CADASTR
Text, 20 caractere
Debit evacuat/ autorizat
DEBIT_E_A
Text, 15 caractere
Unitatea de măsură utilizată este l/s (Ex.: 48/50)
Tip secțiune
TIP_SECT
Text, 2 caractere
Se precizează: E = existent P = propus EP = secțiune propusă, dar deja monitorizată
NOTĂ: Se vor folosi datele din formatul EVACUARI, după cum urmează;
NAME corespunde Denumire evacuare
UTILIZATOR corespunde cu Nume agent ec.
LOCALIT corespunde cu Localitate
D_A corespunde cu B.II.
RECEPTOR corespunde cu Curs de apa-evacuare
ID CADASTR corespunde cu Identificator cadastral
Tabelul 9 - Secțiuni de monitorizare și parametrii de calitate ai apelor
Nr. crt.
Name
Subsistem
Mediu de investigare
Parametrii/Indicatorii analizați
Frecvența
Pentru completarea tabelului nr. 9 se recomanda următoarele simboluri:
Name: Numele secțiunii (a se completa identic cu tabelele prezentate anterior)
Subsistem;
R - râuri
L - lacuri
AT - ape tranzitorii
AC - ape costiere
AS - ape subterane
AU - ape uzate
Mediul de investigare:
A - apa
S - sedimente,
MS - materii în suspensie
B - biocenoza
Parametrii/indicatorii analizati - se va preciza pachetele standard de analize, precum și alte substanțe caracteristice în secțiune funcție de presiunile existente:
B-biologici (ex.: B: Fitoplancton: abundenta, diversitate, biomasa)
Ba-bacteriologici (ex. Ba: coliformi totali, coliformi fecali)
HM-hidromorfologici (ex.: HM: debit, nivel, viteza)
FC - fizico-chimici generali (ex.: FC: pH, temperatura, azot total)
PS-poluanti specifici bazinului hidrografic (ex.: PS: fenoli, cianuri, nichel)
SP-substanțe prioritare/prioritar periculoase (ex.: SP: atrazin, plumb, diuron)
Frecventa de monitoring (ex.: 12/an; 1/an; 1/3 ani)
Anexa 6 -------
la regulament
-------------
Substanțe relevante din inventarul emisiilor din 2002
SUBSTANȚĂ
%
prezente în inventarul emisiilor
Triclorbenzeni
7,46
Benzeni și derivați
65,67
Difenil eter
7,46
2 etilhexil diftalat
19
PAH
42
naftalină
45
antracen
19
Ftalați și derivați
73
triazine
10
1,2,4 triclorbenzen
15
Nonil fenoli
3
Ni și compuși
1,5
Furan și derivați
33
1,2-dicloretan
6
difenili
27
1,3,5 trioxan
3
Nonil - amide
1,5
triclormetan
5
fenoli
39
Gama-HCH (lindan)
9
Alfa HCH, Beta HCH
4,5
Amine și derivați
13
diclorbenzen
13
dioxani
6
caprolactam
7,5
naftodifuran
3
acetamidă
6
carbonitril
1,5
2-etilanilină
4,5
3-ciano-4-metil
9
1,3 dibromo - propan
4,5
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.