Decizia nr. 142/2004

Secretarul general al Senatului a trimis Curții Constituționale, prin Adresa nr. 989 din 12 martie 2004, sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, prin care se solicită ca, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. c) din Constituție, republicată, să se pronunțe asupra constituționalității unor dispoziții din Regulamentul Senatului, aprobat prin

Hotărârea Senatului nr. 16/1993 , astfel cum a fost modificat și completat prin

hotărârile Senatului nr. 5/2001

și nr. 20/2003.

Sesizarea este semnată și de doamna senator Maria Petre în calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, grup a cărui organizare nu este recunoscută de Senat.

Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 126C/2004 al Curții Constituționale.

Prin această sesizare se solicită Curții să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor Regulamentului Senatului, în special asupra prevederilor

art. 15 și 16, regulament aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16/1993 , modificat și completat prin

hotărârile Senatului nr. 5/2001

și nr. 20/2003. În sesizare, se susține că aceste prevederi regulamentare nu au fost modificate de Senat, deși asupra neconstituționalității acestora Curtea Constituțională s-a pronunțat prin deciziile nr. 44/1993 și nr. 46/1994.

În temeiul dispozițiilor

art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, sesizarea a fost comunicată președintelui Senatului, pentru a trimite punctul de vedere al Biroului permanent.

Președintele Senatului a comunicat, la data de 23 martie 2004, în locul punctului de vedere al Biroului permanent al Senatului, punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând sesizarea, raportul judecătorului-raportor, prevederile Constituției, precum și dispozițiile din

Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. c) din Constituția republicată și ale

art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională exercită controlul de constituționalitate asupra regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unor subiecte expres și limitativ determinate, și anume a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.

Analizând sesizarea, din perspectiva dispozițiilor menționate, Curtea constată următoarele:

Așa cum rezultă din sesizarea supusă examinării, aceasta este semnată de președintele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și de cel al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, grup a cărui organizare nu este recunoscută de Senat. Întrucât Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu este constituit regulamentar, Curtea constată că nu este legitim dreptul său de sesizare a Curții Constituționale pentru declanșarea controlului de constituționalitate.

Astfel fiind, Curtea reține că are calitatea de autor al sesizării numai Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Față de împrejurarea că sesizarea este semnată de președintele grupului parlamentar în numele grupului, neexistând semnăturile tuturor membrilor acestui grup, Curtea urmează să clarifice regularitatea sesizării sale în lumina dispozițiilor cuprinse în Constituție, republicată, și în Regulamentul Senatului. În funcție de aceasta, Curtea va putea sau nu să abordeze pe fond sesizarea.

Potrivit dispozițiilor constituționale evocate, sesizarea Curții în vederea declanșării controlului de constituționalitate a regulamentelor Parlamentului se poate face de către președinții celor două Camere ale Parlamentului, un grup parlamentar sau de către un anumit număr de deputați sau de senatori. În prezența acestor dispoziții imperative, președintele grupului nu poate ca, prin reprezentare, să se substituie grupului parlamentar în relația cu instanța de jurisdicție constituțională, deoarece Constituția nu cuprinde nici o dispoziție referitoare la exercitarea atribuțiilor grupului parlamentar de către președintele acestuia. De altfel, în temeiul art. 64 alin. (3) din Constituție, republicată, Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, reglementează organizarea grupurilor parlamentare, stabilind competența președintelui grupului. La art. 18 alin. (1) lit. i) din Regulamentul Senatului, republicat, sunt prevăzute atribuțiile sale de reprezentare, după cum urmează: "reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului." Or, chiar și într-o normă de rang inferior Legii fundamentale, cum este aceasta, atribuțiile de reprezentare ale președintelui grupului parlamentar sunt circumstanțiate la sfera relațiilor interne ale Senatului. Din interpretarea sistematică a prevederilor Regulamentului Senatului, republicat, rezultă că numai Președintele Senatului are drept de reprezentare în relațiile cu instanța constituțională [art. 35 alin. (1) lit. f) și i) din Regulament], în toate celelalte cazuri fiind nevoie de semnăturile celor care sunt îndreptățiți să sesizeze Curtea.

În consecință, Curtea reține că nu poate da curs sesizării, pe fond, deoarece aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituție, republicată, referitoare la sesizarea Curții Constituționale de către un grup parlamentar.

Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispozițiile art. 64 alin. (3), ale art. 146 lit. c) din Constituție, republicată, precum și prevederile art. 13 alin. (1) lit. A.b), ale art. 21 și ale

art. 22 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Constată că sesizarea privind constatarea neconstituționalității prevederilor art. 15 și 16 din Regulamentul Senatului, republicat, înaintată Curții de președintele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, în numele grupului, nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 146 lit. c) din Constituție, republicată.

Decizia se comunică Președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și obligatorie.

Dezbaterea a avut loc la data de 24 martie 2004 și la aceasta au participat: Nicolae Popa, președinte, Costică Bulai, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Șerban Viorel Stănoiu, Lucian Stângu și Ioan Vida, judecători.