Standard · Ministerul Educației și Cercetării

Standard din 28 mai 2020

pentru calificarea profesională de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor, lutier, pentru care se asigură pregătirea prin învățământul profesional, inclusiv dual

prezumat în vigoare

Data actului
28 mai 2020
Emitent
Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 484 bis din 9 iunie 2020
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 163.934 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ordinul nr. 4.408 din 28 mai 2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis din 9 iunie 2020.

Anexa nr. 1 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020

STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

Calificarea profesională:

LUTIER

Nivel 3

Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn

2020

GRUPUL DE LUCRU :

Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș

Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I

Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I

SC HORA SA Reghin

ing. Man Dorin, director tehnnic

Gliga Companies SA Reghin

ing. Marc Rodica, șef serviciu proiectare

CNDIPT

Coordonare și consultanță metodologică

RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate curriculum

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Titlul calificării: LUTIER

Descrierea

succintă

a

calificării:

Calificarea

Lutier

asigură

absolventului

competențele necesare realizării operațiilor de debitare a materialului lemnos (tivire-spintecare-retezare- secționare-decupare), de prelucrare a reperelor din lemn masiv și panouri (îndreptare, rindeluire, tăiere la lungime, burghiere, cepuire, frezare, strunjire), șlefuire, finisare, asamblare și ambalare a instrumentelor muzicale cu coarde și arcuș: viori, viole, violoncel și contrabas și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitare, mandoline, harpe) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (naiuri), de asigurare a calității operațiilor, de organizare a locului de muncă, de respectare a normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului înconjurător.

Ocupațiile COR* (Clasificarea Ocupațiilor din România) ce pot fi practicate, inclusiv codurile din COR:

731212 lutier

731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 752201 tâmplar universal

752203 tâmplar manual/artizanal

*NOTĂ: Lista ocupațiilor COR care pot fi practicate este dată cu titlu de exemplu. Absolvenții care dobîndesc această calificare pot practica și alte ocupații din domeniu, de același nivel sau de nivel inferior, în funcție de decizia angajatorului.

Lista unităților de rezultate ale învățării:

Unități de rezultate ale învățării tehnice generale

Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului

Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn

Debitarea materialului lemnos

Unități de rezultate ale învățării tehnice specializate

Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

Prelucrarea materialului lemnos

Asamblarea componentelor confecționate

Finisarea instrumentelor muzicale

Competențele cheie, vizate de calificarea descrisă prin standardul de pregătire profesională, specifice celor 8 domenii de competențe cheie descrise prin Legea educației naționale nr.1/2011 și corelate cu Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sunt integrate în unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sau specializate, așa cum sunt prezentate în rezultatele învățării descrise în continuare, pentru fiecare unitate de rezultate ale învățării. Acestea sunt evidențiate cu caractere italice.

Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3

Oportunități la finalizarea programului de formare: angajarea pe piața muncii sau continuarea studiilor într-o calificare de nivel superior.

TABEL DE CORELARE A UNITĂȚILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII (URI) CU UNITĂȚILE DE COMPETENȚĂ/COMPETENȚE SPECIFICE OCUPAȚIILOR CARE POT FI PRACTICATE

URI – Calificarea IPT: LUTIER

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional/ propuse de angajator

1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

3. Debitarea materialului lemnos

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”

1. Croirea materialului lemnos

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual”

1. Croirea materialului lemnos

4. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

5. Prelucrarea materialului lemnos

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”

6. Asamblarea componentelor confecționate

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”

Prelucrarea materialului lemnos

Prelucrarea mecanică a semifabricatelor din lemn masiv

Prelucrarea mecanică a panourilor din placaj

Asamblarea componentelor confecționate

Ambalarea corpurilor de mobilier

Confecționarea ambalajelor pentru

corpurile de mobilier

7. Finisarea instrumentelor muzicale

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”

1. Finisarea instrumentelor muzicale

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”

1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor

Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual”

1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor

UNITĂȚILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII CORESPUNZĂTOARE COMPETENȚELOR IDENTIFICATE PENTRU OCUPAȚIA/ OCUPAȚIILE VIZATE ȘI STANDARDELE DE EVALUARE ASOCIATE ACESTORA

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 1:

UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

-secțiuni principale prin trunchi

1.1.2. Defectele lemnului:

1.1.3. Materii prime:

1.1.4. Adezivi utilizați în industria lemnului

- proprietățile și caracteristicile tehnice ale

adezivilor

Structura și identificarea macroscopică a lemnului:

caracterele structurii macroscopice și caracteristicile fizice ale lemnului

identificarea macroscopică a speciilor lemnoase

defecte de formă a trunchiului

defecte de structură

noduri

crăpături

găuri și galerii de insecte

colorații anormale și alterații

cherestea de rășinoase și foioase

materiale compozite: PAL, PFL,MDF, OSB, panouri înnobilate, placaj, panel

furnire

Reprezentarea secțiunilor principale prin trunchi cu notarea caracterelor structurii macroscopice

Recunoașterea speciilor pe baza caracterelor structurii macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului

Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat

Alegerea sortimentelor de materii prime pentru realizarea unui produs finit dat

Recunoașterea adezivilor în funcție de caracteristicile și proprietățile acestora

Realizarea unei asamblări de elemente date, prin utilizarea unui adeziv specific

Recunoașterea unor materiale abrazive în funcție de natura suportului

Utilizarea materialelor abrazive în funcție de suprafața de șlefuit dată

Identificarea

Conștientizarea importanței recunoașterii speciilor lemnoase pentru calificarea vizată

Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte

Respectarea cerințelor calitative în alegerea sortimentelor de materii prime

Executarea operației de asamblare sub supraveghere cu grad de autonomie în execuție

Respectarea rugozotății impuse de tehnologia de finisare pentru suprafața șlefuită

Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare pentru un produs finit dat

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecție a mediului la utilizarea materiilor prime și materialelor tehnologice

- tipuri de adezivi utilizați în industria lemnului

1.1.5. Materiale abrazive:

1.1.6. Materiale tehnologice de finisare:

1.1.7. Norme de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor, protecție a mediului, la utilizarea materiilor prime și a materialelor din industria lemnului

materialelor tehnologice pentru finisarea suprafețelor lemnoase

clasificarea și simbolizarea materialelor abrazive

materiale abrazive utilizate pentru: lemn masiv, suprafețe furniruite, pelicule de finisare

materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării

materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului

Stabilirea materialelor tehnologice de finisare pentru un produs finit dat

Utilzarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE

Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților desfășurate

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru

Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru

Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1-cunoștințe, 2-abilități, 3- atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe multilingvistice:

Utilizarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți

Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru

Competențe antreprenoriale

Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte

Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare, pentru un produs finit dat

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Echipamente: lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, pensule, role, perii

Materii prime: cherestea, placaj, panel, furnir, MDF, OSB, panouri: furniruite, melaminate, emailate, texturate, epruvete din lemn de diferite specii, chei de identificare, mostre cu defecte de formă, structură, cu noduri, cu găuri și galerii de insecte, cu colorații anormale și alterații

Materiale: adezivi, materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare, lacuri vopsele, emailuri

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

35%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de

realizare

30%

Alegerea epruvetelor materiilor prime și

materialelor necesare realizării sarcinilor de lucru

40%

Respectarea normelor de securitate și

sănătate în muncă, pază și stingerea incendiilor și protecția mediului

30%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

50%

Identificarea speciilor lemnoase pe baza caracterelor macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului

20%

Măsurarea corectă a defectelor de formă a

trunchiului

20%

Alegerea adezivului adecvat tipului de

asamblare și realizarea acesteia

20%

Utilizarea corectă a sortimentelor de materiale abrazive

20%

Alegerea corectă a materialelor de finisare

pentru produsul dat

20%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Argumentarea alegerii materiilor prime și

materialelor utilizate

50%

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor

tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru

50%

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 2:

APLICAREA

NORMELOR

GENERALE

DE

REPREZENTARE

ÎN

DESEN

A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

-măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor

-trasarea liniilor cu ajutorul instrumentelor de trasat

Instrumente pentru măsurat și trasat

Norme generale de reprezentare în desenul tehnic:

formate utilizate în desenul tehnic

linii folosite în desenul tehnic

scări de reprezentare

indicatorul și tabelul de componență

Semne și reprezentări convenționale în industria lemnului:

semne convenționale pentru materii prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn

semne convenționale pentru accesorii metalice

semne convenționale pentru reprezentarea tapițeriei

Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn:

reprezentarea vederilor

reprezentarea secțiunilor

Întocmirea schiței și a desenului la scară:

executarea schiței

executarea desenului la scară

cotarea în desenul tehnic

Reprezentarea asamblărilor, a complexelor și a subansamblurilor specifice produselor finite din lemn:

îmbinări, înnădiri, încheieturi

Utilizarea instrumentelor de lucru la reprezentarea în desen:

Alegerea formatului și a scării de reprezentare în funcție de dimensiunile corpului de reprezentat

Trasarea chenarului și a indicatorului

Utilizarea semnelor convenționale pentru reprezentarea materiilor prime și materialelor din industria lemnului pentru un produs simplu din lemn, dat

Amplasarea vederilor și a secțiunilor pe formatul foii de desen, pentru un produs dat

Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară

Reprezentarea schiței și a desenului la scară, pentru o îmbinare dată

Reprezentarea în desen a unui reper complex/ subansamblu dat

Reprezentarea în desen a

Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat

Conștientizarea importanței utilizării semnelor convenționale în reprezentarea produselor finite din lemn

Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn

Respectarea normelor și condițiilor tehnice specifice realizării desenului la scară pentru produsele simple din lemn

2.1.7.Realizarea schiței și a desenului la scară pentru

produse din lemn:

rame, taburet, măsuțe, instrumente muzicale etc.

unui produs simplu din lemn, dat

2.2.10. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic

reprezentarea în desen a complexelor

reprezentarea în desen a subansamblurilor

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”APLICAREA NORMELOR

GENERALE

DE

REPREZENTARE

ÎN

DESEN

A

PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor

Utilizarea

semnelor

convenționale

pentru

reprezentarea

materiilor

prime, materialelor și utilajelor din industria lemnului

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți

Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară

Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn

Competențe cetățenești

Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Instrumente:

planșetă, liniar, compas, raportor, echer, metru, creion, radieră

Mostre de materii prime:

lemn masiv, PAL,PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri

Produse simple din lemn:

rame, instrumente muzicale

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

35%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de

realizare

30%

Alegerea corectă a instrumentelor de măsurat și trasat necesare realizării sarcinilor de lucru

40%

Alegerea scării de reprezentare și a

formatului de hârtie.

30%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

50%

Utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de desen

20%

Trasarea chenarului, a indicatorului și a tabelului de componență

20%

Respectarea etapelor în realizarea schiței pentru o îmbinare dată

20%

Realizarea corectă a desenului la scară pentru un produs simplu de mobilier

40%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desen a produselor din lemn

60%

Utilizarea terminologiei de specialitate în argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desenul tehnic

40%

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 3: DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

3.2.13. Măsurarea dimensiunilor reperelor

Instalații de uscare artificială a cherestelei

tipuri de instalații de uscare

construcția și funcționarea instalației de uscare a cherestelei

Procesul uscării artificiale a cherestelei

pregătirea materialului lemnos pentru uscare

regimuri de uscare a cherestelei

defecte de uscare a cherestelei

Operații de debitare

operații de debitare a reperelor cu contur liniar

operații de debitare a reperelor cu contur curbiliniu și poligonal

adaosuri de prelucrare

metode de debitare

Utilaje folosite la debitarea lemnului masiv

utilaje pentru debitarea lemnului masiv

scule pentru debitarea lemnului masiv

Descrierea construcției și a modului de funcționare a instalațiilor de uscare a cherestelei

Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării artificiale

Alimentarea instalației de uscare

Verificarea parametrilor regimului de uscare

Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora

Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare

Stabilirea metodelor de debitare a lemnului masiv și a operațiilor în succesiunea lor, pentru un reper dat

Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare pentru un reper dat

Organizarea locului de muncă

Verificarea și reglarea utilejelor necesare debitării reperului dat

3.2.11 .Montarea uneltei tăietoare corespunzătoare operației de debitare

3.2.12 .Debitarea materialului lemnos pentru obținerea unor repere, pe baza unei fișe tehnologice date

Alimentarea instalațiilor de uscare a cherestelei sub supraveghere cu grad de autonomie restrâns

Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Asumarea inițiativei pentru pregătirea utilajelor și efectuarea operațiilor de debitare

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de debitare a materialului lemnos

Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate

Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi

obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică

3.3.9.

Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normelor de protecție a mediului la debitarea lemnului masiv

Indicatorii economici la debitarea lemnului masiv

Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la debitarea lemnului masiv

Calcularea indicatorilor economice pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare a cherestelei și debitarea materialului lemnos

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei și debitarea lemnului masiv

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare

Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică

Calcularea indicatorilor economici pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți

Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate

Competențe cetățenești

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului la debitarea reperelor din lemn masiv

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Competențe antreprenoriale:

Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim de debitare

Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Material lemnos:

rășinoase (brad molid, pin larice); foioase (fag, stejar, paltin, nuc, tei); diverse specii (plop, mesteacăn, arin, salcâm)

Camere de uscare artificială a cherestelei

Mașini-unelte pentru debitarea materialului lemnos:

ferăstraie circulare de spintecat simple, multiple

ferăstraie circulare de retezat simple, pendulă

ferăstraie panglică

Scule/ unelte utilizate pentru debitarea materialului lemnos:

discuri tăietoare, pânze dințate

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

35%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de

lucru și identificarea posibilelor căi de realizare

30%

Alegerea materialului lemnos, utilajelor, sculelor/ uneltelor necesare efectuării operațiilor de debitare

40%

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor, și protecția mediului

30%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

50%

Pregătirea materialului lemnos și alimentarea instalațiilor de uscare

30%

Realizarea operațiilor de debitare utilizând corespunzător utilajele

50%

Verificarea dimensiunilor și calității reperelor obținute

20%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei

50%

Descrierea tehnologiei și a utilajelor folosite la debitarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de

specialitate.

50%

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 4:

PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

(șabloane)

dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale

Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) :

caracteristici;

proprietăți;

sortimente

Procesul uscării naturale a cherestelei

stivuirea materialului lemnos pentru uscare

condiții de uscare a cherestelei

defecte de uscare a cherestelei

Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate

Alegerea materialului lemnos în funcție de documentația specifică pieselor care compun instrumentul muzical

Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării naturale

Verificarea umidității materialului lemnos

Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora

Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare

Alegerea/selectarea instrumentelor specifice pentru realizarea operațiilor de măsurare, trasare, verificare

Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică

Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse

4.2.9

.Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație

Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare

Asumarea inițiativei pentru efectuarea operațiilor de stivuire

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare

Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate

Asumarea inițiativei în stabilirea

Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în

4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe

uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv

muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și a normelor de protecție a mediului

4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice

4.3.8.

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea, verificarea reperelor)

Interpretarea abaterilor dimensionale, de formă și poziție înscrise pe desenul de execuție al reperelor componente ale instrumentelor muzicale.

Aplicarea cerințelor de organizare ergonomică a locului de muncă

Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.

Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

4.2.14. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică

Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:

Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate

Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare

Competențe cetățenești:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Competențe antreprenoriale:

Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți

specifice:

acustică,

umiditate,

textură,

densitate,

elasticitate,

duritate, durabilitate, culoare etc.

Depozite de cherestea pentru uscarea naturală

Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos

Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Nr.

crt.

Criterii de realizare și

ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

35%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare

30%

Alegerea materialului lemnos utilizat la

fabricarea instrumentelor muzicale

40%

Organizarea ergonomică a locului de

muncă

30%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

50%

Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate

25%

Realizarea operațiilor de stivuire, măsurare, trasare și verificare, utilizând

corespunzător instrumentele specifice

40%

Verificarea dimensiunilor și calității

pieselor de cherestea.

20%

Aplicarea normelor de securitate și sănătate

în muncă, paza și stingerea incendiilor, și

15%

protecția mediului

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea

lemnului masiv

50%

Argumentarea importanței aplicării corecte a operațiilor specifice pregătirii materialului lemnos în vederea prelucrării

50%

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale :

îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit

frezare, mașini de frezat

copiere, mașini de copiat

burghiere și scobire, mașini de burghiat

cepuirea, mașini de cepuit

strunjire, strunguri pentru lemn

șlefuire, mașini de șlefuit

Defecte de prelucrare mecanică a reperelor:

defecte de prelucrare mecanică

modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică

Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului:

ferăstrăul de traforaj, rindele speciale, dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare, sfredele

Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite

Organizarea locului de muncă

Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date

Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică

Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date

5.2.7 .Identificarea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor.

Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor

Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite

Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice

Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingere a incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea manuală și mecanică a reperelor

5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos

Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date

Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică

Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice

Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos.

5.2.15

.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate

Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate

în

cadrul

unității

de

rezultate

ale

învățării

tehnice

specializate ”PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice

Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:

Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice

Competențe cetățenești:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

Competențe antreprenoriale:

Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Competențe digitale:

Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale

Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit

Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos:

mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit

Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice

Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate

Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele

Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

20%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare

20%

Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date

30%

Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date

30%

Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos

20%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

65%

Execută operațiile de prelucrare mecanică a

materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă.

75%

Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice

25%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Argumentarea pentru mașinile și SDV- urile alese și pentru operațiile tehnologice executate

40%

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a

operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor

60%

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

aparentă

/elementelor în vederea asamblării

Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării:

metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale

tipuri de instrumente muzicale de realizat: instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai).

Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul:

procedee de asamblare

tipuri de asamblări

scule și materiale adecvate

Operații de fixare a elementelor:

montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față- spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice

proceduri, unelte și tehnici de asamblare

proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare

Identificarea operațiilor de pregătire a reperelor

Organizarea locului de muncă

Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate

Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată

Alegerea materialelor necesare operației de asamblare.

Remedierea defectelor de asamblare a componentelor

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile de asamblare sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații

Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare

6.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate

dispozitive și materiale necesare

defecte de asamblare

Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la asamblarea elementelor confecționate.

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a componentelor confecționate

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:

Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații

Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate

Competențe cetățenești:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești)

Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini

Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit

Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

25%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare

20%

Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor

30%

Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat

30%

Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea

incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor

20%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

60%

Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații.

75%

Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a

mediului.

25%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Argumentarea pentru alegerea accesoriilor la asamblarea produsului

40%

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a produselor

60%

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora

Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE

Rezultatele învățării:

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

7.1.1.Procedee de finisare:

-materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice

-materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice

finisarea transparentă:

finisarea opacă

Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate:

desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului

materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți

Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare:

manual, prin pensulare

prin pulverizare

defecte la aplicarea materialelor de finisare

Instalații de finisare

instalația de pulverizare

instalația de aplicare prin imersie

Alegerea materialelor specifice pentru finisarea opacă și finisarea transparentă

Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat

Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat

Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice

Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat

Alegerea instalației de finisare în funcție de tehnologia stabilită pentru produsul dat

Organizarea locului de muncă

Verificarea instalației de finisare

Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție

Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate

finisarea produsului dat

7.3.8.

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la finisare

Uscarea peliculelor de finisare:

uscare naturală: caracteristici, aplicabilitate, condiții

uscare artificială: caracteristici, aplicabilitate, condiții

Operații de prelucrare a peliculelor de finisare

operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite

defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare

Criterii de calitate

instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi

pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri

instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate

Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale

Finisarea produsului dat la instalația de aplicare a materialelor de finisare, aleasă

Verificarea calității operației de aplicare a materialelor de finisare

Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare

Stabilirea operațiilor necesare prelucrării peliculei uscate pentru produsul dat

Realizarea prelucrării peliculei pentru produsul dat

Controlul calității operațiilor de șlefuire și lustruire

Argumentarea influenței calității peliculei asupra apectului estetic al produsului

Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la finisarea instrumentelor muzicale

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la

Notă:

În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.

Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE”:

Competențe de alfabetizare:

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:

Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare

Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:

Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică

Competențe cetățenești:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Competențe antreprenoriale:

Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat

Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate

Competențe de sensibilizare și expresie culturală:

Argumentarea influenței calității peliculei asupra aspectului estetic al produsului

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):

Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei

Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru

Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit

Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală

Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:

Nr. crt.

Criterii de realizare și ponderea acestora

Indicatori de realizare și ponderea acestora

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

20%

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de

realizare

20%

Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătirev necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat

25%

Alegerea instalației de finisare în funcție de

tehnologia stabilită pentru un produs dat

35%

Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la finisarea produselor

20%

2.

Realizarea sarcinii de lucru

65%

Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice

25%

Finisarea produsului din lemn dat, manual sau

la instalația de aplicare a materialelor de finisare aleasă

50%

Prelucrarea peliculei de finisare pentru

produsul dat, utilizând materialele tehnologice corespunzătoare.

25%

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

15%

Argumentarea alegerii tehnologiei de finisare

30%

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea operațiilor de finisare și a materialelor folosite

70%

REZULTATE

ALE

ÎNVĂȚĂRII

SPECIFICE

ALTOR

DISCIPLINE (MATEMATICĂ, LIMBĂ MATERNĂ, ȘTIINȚE ETC.) NECESARE PENTRU DOBÂNDIREA CALIFICĂRII PROFESIONALE ”LUTIER”

Matematică:

Efectuarea de calcule aritmetice, procente, unități de măsură

Elemente de calcul geometric cu formule matematice

Fizică:

Proprietăți fizice ale corpurilor

Proprietăți mecanice ale materialelor

Biologie:

Structura plantelor lemnoase

Celula vegetală

Educație tehnologică:

Noțiuni generale privind materiile prime și materialele utilizate în industria lemnului

Cunoștințe elementare privind reprezentările grafice

Limba și literatura română:

Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată

Receptarea mesajului scris din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC

Anexa nr. 2 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020

CURRICULUM

pentru

clasa a XI-a ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

Calificarea profesională LUTIER

Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

2020

GRUPUL DE LUCRU :

Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș

Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I

Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I

COORDONARE - CNDIPT:

RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate / Expert curriculum

NOTĂ DE PREZENTARE

Acest curriculum se aplică în domeniul de pregătire profesională FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, pentru calificarea profesională:

LUTIER

Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menționate.

Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3 Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învățării –

tehnice specializate (URÎ)

Denumire modul

URÎ 4.

Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

MODUL I:

Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

URÎ 5.

Prelucrarea materialului lemnos

MODUL II:

Prelucrarea materialului lemnos

URÎ 6.

Asamblarea componentelor confecționate

MODUL III:

Asamblarea componentelor confecționate

URÎ 7.

Finisarea instrumentelor muzicale

MODUL IV:

Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi

Calificarea: LUTIER

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Clasa a XI-a Învățământ profesional

Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Pregătire practică 1

Modul I. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

Total ore/an:

126

din care:

Laborator tehnologic

54

Instruire practică

72

Modul II. Prelucrarea materialului lemnos

Total ore/an:

252

din care:

Laborator tehnologic

108

Instruire practică

144

Modul III. Asamblarea elementelor confecționate

Total ore/an:

126

din care:

Laborator tehnologic

54

Instruire practică

72

Modul IV. Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi

Total ore/an:

126

din care:

Laborator tehnologic

54

Instruire practică

72

Total ore/an = 21 ore/săpt. x 30 săptămâni = 630 ore/an Stagiu de pregătire practică 2

- Curriculum în dezvoltare locală

Modul V. *

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _

Total ore/an:

300

Total ore /an = 10 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 300 ore/an

TOTAL GENERAL: 930 ore/an

Notă:

Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învățământ cât și la operatorul economic/instituția publică parteneră

Stagiul de pregătire practică se desfășoară la operatorul economic/instituția publică parteneră. Condițiile în care stagiul de practică se desfășoară în unitatea de învățământ, sunt stabilite prin metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional.

*

Denumirea și conținutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar.

MODUL DE PARCURGERE A MODULELOR

Săptămâna

Modulul

1

Modul I:

Pregătirea materialului lemnos

Total ore/an : 126, din care:

Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)

Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)

2

3

4

5

6

7

Modul II:

Prelucrarea materialului lemnos

Total ore/an : 252, din care:

Lab. tehnol. 108 (12 săpt x 9 ore/săpt)

Instr. pract. 144 (12 săpt x 12 ore/săpt)

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

Modul III:

Asamblarea elementelor confecționate

Total ore/an : 126, din care:

Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)

Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)

20

21

22

23

24

25

Modul IV:

Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi

Total ore/an : 126, din care:

Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)

Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)

26

27

28

29

30

31

Modul V:

Stagiu de pregătire practică

Total ore/an : 300 (10 săpt x 30 ore/săpt)

32

33

34

35

36

37

38

39

40

MODUL I: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul

„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”,

componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională

Lutier

din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional.

Modulul are alocat un numărul de

126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :

54 ore/an

– laborator tehnologic

72 ore/an

– instruire practică

Modulul

„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”

este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,

Lutier

, din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn

sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

STRUCTURĂ MODUL

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

URÎ 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII

Rezultate ale învățării codificate conform SPP

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Conținuturile învățării

4.1.1.Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) :

4.2.1.

4.3.1.

Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat):

4.1.2.Procesul uscării naturale a cherestelei

4.2.2.

4.2.3.

4.2.4.

4.2.5.

4.2.9.

4.2.10.

4.3.2.

4.3.3.

Procesul uscării naturale a cherestelei

4.1.3.Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

4.2.6.

4.2.7.

4.2.8.

4.2.9.

4.2.10.

4.3.3.

4.3.4.

4.3.5.

4.3.6.

Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

-

operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

specii lemnoase indigene: molid, brad, pin, paltin de câmp, mesteacăn, platan, plop, tei etc.

specii lemnoase exotice: palisandru, abanos, amarat, pernambuc etc.

caracteristici și calități ale lemnului de rezonanță;

defectele lemnului de rezonanță;

sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

stivuirea materialului lemnos pentru uscare

condiții de uscare a cherestelei

defecte de uscare a cherestelei

4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe

4.2.8 .

4.2.9.

4.2.10.

4.3.6.

Dimensiuni, abateri, toleranțe

- noțiunea de interschimbabilitate

-abateri și toleranțe, factorul de toleranță, abateri fundamentale, notarea dimensiunilor tolerate, clase de toleranțe recomandate

-ajustaje, sisteme de ajustaje, alegerea sistemului de ajustaj, cotarea ajustajelor, ajustaje recomandate

4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice

4.2.9.

4.2.10.

4.3.8.

Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice

- condiții ergonomice:

-folosirea corpului in timpul lucrului,

-amenajarea locului de muncă,

-conceperea uneltelor și a utilajelor

4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI

è i protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea,

verificarea reperelor)

4.2.2 .

4.2.3.

4.2.6.

4.2.7.

4.3.7.

Norme de securitate

è i sănătate în muncă, PSI și protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării

operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)

LISTA

MINIMĂ

DE

RESURSE

MATERIALE

(ECHIPAMENTE,

UNELTE

ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,

ECONOMICE,

JURIDICE

ETC.)

NECESARE

DOBÂNDIRII

REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):

Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc.

Sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

Depozite de cherestea pentru uscarea naturală

Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos

Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane

SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile modulului

„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”

trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.

Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.

Modulul

„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”

are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.

Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să

studieze Standardul de Pregătire Profesională.

Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.

Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.

Aceste activități de învățare vizează:

aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;

îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția

Panel,

metoda

cvintetului,

jocul

de

rol,

explozia

stelară,

metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;

folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;

însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda

proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

Elaborarea de referate interdisciplinare;

Activități de documentare;

Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);

Problematizarea;

Demonstrația;

Investigația științifică;

Învățarea prin descoperire;

Activități practice;

Studii de caz;

Jocuri de rol;

Simulări;

Elaborarea de proiecte;

Activități bazate pe comunicare și relaționare;

Activități de lucru în grup/ în echipă.

Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:

stivuirea materialului lemnos pentru uscare

identificarea speciilor lemnoase folosite la fabricarea instrumentelor muzicale

recunoașterea defectelor lemnului de rezonanță

executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

executarea unor operații de trasare cu instrumente specifice (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)

amenajarea locului de munca

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.

Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare

“ METODA MOZAICULUI ”

pentru tema

“ Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv”,

care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

4.1.3.

Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

Abilități:

Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică

Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse

Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație

Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv

Conținuturi:

Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)

Tema: Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

Metoda mozaicului

face parte dintre metodele de învățare prin colaborare și presupune formarea unor grupuri cooperative în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.

Principalele avantaje ale utilizării metodei mozaicului constau în participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare.

De asemenea, metoda conduce la formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare, a spiritului de echipă, deprinderii de ascultare activă, dezvoltarea gândirii critice și creative.

Prin aplicarea acestei metode elevii își vor însuși operațiile de pregătire a furnirelor în vederea furniruirii.

Profesorul explică elevilor în ce constă metoda mozaicului.

Se folosește material didactic adecvat format din:

mostre de diferite specii lemnoase de rezonanță, debitate longitudinal-radial;

instrumente de măsurare (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) ;

instrumente de trasare (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul);

instrumente de verificare a pieselor trasate (șabloane)

fișe de documentare (fișe conspect).

Etapele metodei sunt :

Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru

Profesorul împarte tema de studiu în 4 subteme:

subtema 1: sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos;

subtema 2: măsurarea materialului lemnos;

subtema 3: trasarea materialului lemnos;

subtema 4: verificarea pieselor trasate;

Profesorul solicită elevilor să numere până la 4 și distribuie fiecărui elev materialul – fișă de documentare (fișă conspect), ce conține subtema corespunzătoare numărului său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1 etc.).

Li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora.

Fiecare grup de 4 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.

Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

se vor forma grupuri de experți din elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat;

experții studiază și aprofundează materialul distribuit împreună, identifică modalități eficiente de „predare” a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.

Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării

se reconstituie grupurile cooperative;

fiecare expert „predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;

fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în diferite probleme.

Evaluarea

profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat;

evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi etc.

FIȘA DE DOCUMENTARE 1

Sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos

Sortarea materialului lemnos se face în funcție de:

orientarea fibrelor, în raport cu câmpul energiei sonore (longitudinal, radial, tangențial)

gradul de umiditate

densitatea și proprietățile elastice ale lemnului Sortarea materialului lemnos are ca scop:

controlul calității lemnului;

eliminarea materialului lemnos cu defecte;

Condițiile de calitate ale lemnului de rezonanță, corespunzătoare construcției instrumentelor muzicale, sunt următoarele:

inelele anuale să prezinte o mare regularitate

structură simplă

zona lemnului târziu să fie constantă și să cuprindă maxim 1/5 – 1/4 din lățimea inelului anual

densitatea să fie mică (între 400 și 500 kg/m 3

lățimea inelelor anuale să aibe valorile indicate

să fie ușor de despicat perfect radial

să nu prezinte defecte de structură, diferențe de culoare, torsionare etc. Defectele lemnului care îl fac inutilizabil ca material de rezonanță:

lemnul putred, moale, de culoare galbenă-deschis, uneori roșcată

putregaiul tare, de culoare roșcat-brună

lemnul umed cu putregai tare expus la soare, iși schimbă culoarea

albăstreala, care provine din uscarea în proaste condiții a materialului

lemnul roșu, lemnul cu flori, lemnul cu pungi de rășină

fibra ondulată, formată din creșterea în formă de valuri a inelelor anuale

despicarea necorespunzătoare, când debitarea s-a făcut oblic față de inelele anuale.

FIȘA DE DOCUMENTARE 2

Măsurarea materialului lemnos

Operații de măsurare

Scopul operației de măsurare: determinarea dimensiunilor la care trebuie prelucrată piesa În acest scop se folosesc următoarele instrumente de măsurat:

metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric

FIȘA DE DOCUMENTARE 3

Trasarea materialului lemnos

Trasarea este operația de însemnare a dimensiunilor de pe desenul unei piese pe materialul de prelucrat, folosind instrumente de trasat:

-

compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul

Compasul din lemn

Compasul pentru găuri

Compasul pentru grosimi

Echerul de 90°

Dreptarul

Echerul mobil

Zgârieciul

Însemnătorul

FIȘA DE DOCUMENTARE 4

Verificarea materialului lemnos

Verificarea poziției orizontale și verticale ale reperelor se face folosind nivela și firul cu plumb. Instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)

Nivela sau bolobocul

– se compune dintr-o piesă paralelipipedică din lemn de stejar, în care se montează unul sau două tuburi de sticlă,puțin arcuite, umplute cu alcool și ermetic închise, iar în interiorul tuburilor ramâne o mică bulă de aer.

Nivela este în poziție orizontală când bula se găsește între cele două semne.

Firul cu plumb - este format dintr-o bucată de metal cu vârful conic, legat cu sfoară.

Pentru controlul verticalității, se dă drumul greutății care va arăta datorită gravitației poziția verticală.

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.

Evaluarea

continuă/

formativă

este

implicită

demersului

didactic,

permițând

atât profesorului, cât și

elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.

Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.

În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.

Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.

Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.

În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice, care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

4.1.3. Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

Abilități:

Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică

Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse

Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație

Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv

Atitudini:

Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare

Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate

Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale

Conținuturi:

Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)

Probă de evaluare

Tema:

Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

Enunțul temei pentru proba de evaluare:

Selectează, din piesele de lemn puse la dispoziție, pe cele 3 executate din paltin. Verifică dacă dimensiunile (lungime, lățime, grosime) celor trei piese sunt conforme cu specificațiile din desen și completează tabelul de mai jos.

Sarcini de lucru:

identificarea celor trei piese din lemn de paltin și numerotarea lor

executarea operației de măsurare a lungimii celor 3 piese selectate

executarea operației de măsurare a lățimii și grosimii celor 3 piese selectate

verificarea dimensiunilor celor 3 piese selectate, compararea cu specificațiile din desenul prezentat

completarea tabelului

formularea concluziilor referitoare la rezultatele măsurătorilor

Nr. crt.

Lungime măsurată (mm)

Lățime măsurată (mm)

Grosime măsurată (mm)

Rezultat / Concluzii

1

2

3

Timp de lucru: 30 min

Fișa de observare a probei practice

Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică

DA

PARȚIAL

NU

MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE

PLANIFICĂ SARCINILE DE LUCRU

Identifică cele trei piese din lemn de paltin

Alege instrumentele folosite pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv

Poziționează piesele în vederea măsurării

EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU

Execută operația de măsurare a lungimii, folosind metrul, ruleta

Execută operația de măsurare a lățimii și grosimii pieselor, folosind șublerul.

Verifică dimensiunile fiecărei piese și constată conformitatea/ neconformitatea acesteia, având în vedere încadrarea în câmpul de toleranță și completează tabelul dat.

COMPORTAMENT / ATITUDINI

Respectă normele de sănătate și securitate în muncă

Întreține curățenia la locul de muncă

Se încadrează în timp

Prezintă modul de executare a operației de măsurare și verificare.

Fișa de evaluare a probei practice

Nr. crt.

Criterii de evaluare proba practică

Indicatori de realizare proba practică

Punctaj maxim pe

indicator

Punctaj acordat

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de

realizare

10

Alegerea materialului lemnos utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale

15

Organizarea ergonomică a locului de muncă

10

2.

Realizarea sarcinii de lucru

Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate

15

Realizarea operațiilor de măsurare și verificare, utilizând corespunzător instrumentele specifice

15

Verificarea dimensiunilor și calității pieselor de cherestea.

10

Aplicarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos

10

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

Descrierea operațiilor și a instrumentelor folosite la măsurarea, trasarea, verificarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de

specialitate.

7

Promovarea, justificarea și argumentarea sarcinii de lucru realizate.

8

Punctaj final

100

BIBLIOGRAFIE

Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -

„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.

Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993.

Maria Pentilescu, Elvira Georgescu - Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002

N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică - București,1983

MODUL II: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul

„Prelucrarea materialului lemnos”,

componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională

Lutier

din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional.

Modulul are alocat un numărul de

252 ore/an , conform planului de învățământ, din care :

108 ore/an

– laborator tehnologic

144 ore/an

– instruire practică

Modulul

„Prelucrarea materialului lemnos”

este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,

Lutier

, din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn

sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

STRUCTURĂ MODUL

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

URÎ 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS

Rezultate ale învățării codificate conform SPP

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Conținuturile învățării

5.1.1.Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale

5.2.1

5.2.2.

5.2.3.

5.2.4.

5.2.5.

5.2.6.

5.2.12.

5.2.14.

5.2.15.

5.2.16.

5.3.1.

5.3.2.

5.3.3.

5.3.4.

5.3.5.

5.3.6.

Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale

-Clasificarea instrumentelor muzicale cu coarde

-Elemente componente ale instrumentelor muzicale cu coarda

-Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale :

îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit

frezare, mașini de frezat

copiere, mașini de copiat

burghiere și scobire, mașini de burghiat

cepuirea, mașini de cepuit

strunjire, strunguri pentru lemn

șlefuire, mașini de șlefuit

pentru față și spate:

spintecarea semifabricatului în două părți simetrice

rindeluirea pe fața interioară și cant

îmbinarea pe lățime prin încleierea, pe canturile rindeluite a celor două părți

uscarea

trasarea conturului feței sau spatelui cu ajutorul unui șablon

tăierea conturului cu ajutorul ferăstrăului panglică

tivirea grosimii marginii cu ajutorul ferăstrăului circular orizontal

executarea bombamentului feței și spatelui, cu ajutorul mașinii de frezat prin copiere

pentru rama cutiei (pereții laterali)

Eclisele

debitarea din semifabricate, de lamele în grosimi corespunzătoare cu ajutorul discurilor circulare conice

rindeluirea la grosime sau șlefuirea, la mașina de șlefuit cu bandă verticală

curbarea în șabloane

șlefuirea de finisare

Contraeclisele

debitarea radială din semifabricate, în grosimi și lățimi corespunzătoare la lungimi egale cu ale eclisei

Debitarea butucilor și colțarelor

pentru gâturi

trasarea formei gâtului

decuparea la ferăstrăul panglică

Tastiera, cordarul, călușul, popicul, nasturele, se execută prin debitare, rindeluire, frezare, strunjire, sculptare, decupare etc

5.1.2.Defecte de prelucrare mecanică a reperelor

5.2.7 .

5.2.8.

5.2.13.

5.2.14 .

5.2.15.

5.3.5.

5.3.6.

Defecte de prelucrare mecanică a reperelor:

defecte de prelucrare mecanică

cauze care duc la apariția defectelor

modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică

5.1.3.Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului

5.2.9.

5.2.10.

5.2.11 .

5.2.12.

5.2.13.

5.2.14 .

5.2.15.

5.3.3.

5.3.4.

5.3.5.

5.3.6.

Operații, unelte și dispozitive folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului:

ferăstrăul de traforaj,

rindele speciale,

dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare,

trusa de dălți pentru sculptură

sfredele

Operații la prelucrarea manuală a lemnului:

- decuparea răsuflătorilor acustice și a călușului, ferăstrăul de traforaj

-rindeluirea exteriorului și interiorului feței și spatelui, rindele speciale (rindea-degetar)

-sculptarea melcului, trusa de dălți pentru sculptură

-practicarea găurilor pentru chei și executarea locașurilor pentru coarde, sfredele

-curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit

-încleierea componentelor cu ajutorul dispozitivelor de strângere

5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos

5.2.4.

5.2.5.

5.2.6.

5.2.11

5.2.14

5.2.16

5.3.7.

Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la uscarea naturală și prelucrarea materialului lemnos

LISTA

MINIMĂ

DE

RESURSE

MATERIALE

(ECHIPAMENTE,

UNELTE

ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,

ECONOMICE,

JURIDICE

ETC.)

NECESARE

DOBÂNDIRII

REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):

Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale

Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit

Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos:

mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit

Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice

Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate

Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele

Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri

SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile modulului

„Prelucrarea materialului lemnos”

trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.

Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.

Modulul

„Prelucrarea materialului lemnos”

are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării

Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.

Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ

è i creativ.

Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învă ì ării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.

Aceste activități de învățare vizează:

aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;

îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția

Panel,

metoda

cvintetului,

jocul

de

rol,

explozia

stelară,

metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;

folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;

însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

Elaborarea de referate interdisciplinare;

Activități de documentare;

Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);

Problematizarea;

Demonstrația;

Investigația științifică;

Învățarea prin descoperire;

Activități practice;

Studii de caz;

Jocuri de rol;

Simulări;

Elaborarea de proiecte;

Activități bazate pe comunicare și relaționare;

Activități de lucru în grup/ în echipă.

Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:

Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite;

Organizarea locului de muncă;

Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date;

Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică;

Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică;

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date: rindeluire, retezare la lungime finală, cepuire și scobire, frezare, frezare prin copiere, strunjire, șlefuire;

Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor;

Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite;

Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date;

Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date;

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.

Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare „ ȘTIU - VREAU SĂ ȘTIU - AM ÎNVĂȚAT ”, pentru tema “ Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale

Abilități:

Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite

Organizarea locului de muncă

Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date

Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică

Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date

5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică

5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate

5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)

Atitudini:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice

Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic

Tema: Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale

Această metodă valorifică cunoștințele deja însușite ca bază în acumularea celor noi; consolidează cunoștințele și le extinde prin formularea de întrebări sau exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect; stimulează gândirea critică și sintetică, colaborarea și comunicarea.

Etapele metodei:

Profesorul împarte clasa pe grupe și anunță tema. Elevii sunt rugați să facă o listă cu tot ceea ce știu despre tema aleasă; în timp ce elevii alcătuiesc lista, profesorul face la tablă un tabel cu următoarele coloane:

știu, vreau să știu, am învățat

ȘTIU

VREAU SĂ ȘTIU

AM ÎNVĂȚAT

speciile lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale

din ce specie se execută fiecare parte componentă a instrumentelor muzicale ?

caracteristicile lemnului de rezonanță

de ce numai anumite elemente componente ale instrumentelor muzicale trebuie executate din lemn

de rezonanță?

procesul de uscare naturală a lemnului și evitarea producerii defectelor de uscare

cum (operații tehnologice) și cu ce ( unelte, scule, mașini, utilaje) se execută elementele componente ale instrumentelor muzicale

Se lucrează pe grupe , fiecare grupă va nota câte o idee în prima coloană, cu privire la tema enunțată. Coloana din mijloc va fi completată cu întrebări, care pot fi produse în urma dezacordului privind unele detalii sau de curiozitate a elevilor.

Se lecturează fișa de documentare.

În urma lecturii, vor fi aduse completări în primele doua coloane, după caz, și se va scrie în coloana a treia ceea ce elevul a învățat nou din activitatea desfășurată. Coloana ”Am învățat” este cea mai importantă, fiind coloana, care completată, justifică utilizarea metodei didactice.

Exemplu de fișă de documentare:

FIȘĂ DE DOCUMENTARE:

Frezarea, mașini de frezat Mașina de frezat cu ax vertical

– batiu

– masa de lucru principală

– masa mobilă

– motor electric

– ax portsculă

– freza

– arborele mașinii

– rigla de ghidaj

– braț

– coloană

– masa anexă

Reglarea mașinii se face prin următoarele operații:

– bară

– angrenaj roată dințată- cremalieră

– roată de mână

– roată de mână

– sanie

– ghidaje

– mecanism șurub – piuliță

– suport

– roată dințată

21, 22 – sectoare dințate

23 - cremalieră

Mișcarea I – mișcarea principală de tăiere a sculei tăietoare Mișcarea II – reglarea poziției riglei de ghidaj

Mișcarea III – reglarea pe verticală a brațului Mișcarea IV – deplasarea mesei anexe pe orizontală

Mișcarea V – reglarea înclinării axului sub un unghi de până la 45° Mișcarea VI – reglarea poziției pe verticală a sculei tăietoare (freza) Mișcarea VII – reglarea poziției pe orizontală a mesei principale

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.

Evaluarea

continuă/

formativă

este

implicită

demersului

didactic,

permițând

atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor,

să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.

Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.

În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.

Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.

Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.

În continuare,

se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice , care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

5.1.1. Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale

Abilități:

Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite

Organizarea locului de muncă

Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date

Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică

Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date

5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică

5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate

5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)

Atitudini:

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice

Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme

Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic

Probă practică de evaluare

Tema: Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale

Enunțul probei practice:

Execută rindeluirea unei piese de cherestea pe două fețe paralele la grosimea de 20 mm și profilarea canturilor în falț pe toată lungimea piesei (dimensiunile falțului: lățimea=8 mm, adâncimea=5 mm).

SARCINI DE LUCRU :

Organizarea locului de muncă

Alegerea și fixarea sculelor

Poziționarea corectă a piesei de cherestea în vederea prelucrării

Reglarea mașinii de rindeluit pe patru fețe

Verificarea existenței și funcționării dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii

Executarea operației de rindeluire – profilare

Verificarea grosimii piesei după rindeluire, folosind șublerul

Verificarea dimensiunii falțului, folosind verificatorul șablon

Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă

Timp de lucru: 60 min

Fișa de observare a probei practice

Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică

DA

PARȚIAL

NU

MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE

PREGĂTEȘTE LOCUL DE MUNCĂ/PLANIFICAREA SARCINILOR

Alege și fixează sculele corespunzătoare operației de rindeluire- profilare

Poziționează corect piesa de cherestea în vederea prelucrării

Reglează mașina de rindeluit pe patru fețe

Verifică existența și funcționarea dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii

EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU

Execută operația de rindeluire - profilare

Verifică grosimea piesei după rindeluire, folosind șublerul.

Verifică dimensiunile falțului, folosind verificatorul șablon.

COMPORTAMENT / ATITUDINI

Respectă normele de sănătate și securitate în muncă

Întreține curățenia la locul de muncă

Se încadrează în timp

Prezintă modul de executare a operației de rindeluire-profilare

Fișa de evaluare a probei practice

Nr. crt.

Criterii de evaluare proba practică

Indicatori de realizare proba practică

Punctaj maxim pe indicator

Punctaj acordat

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

Analizarea sarcinii de lucru și identificarea modului de realizare

4

Alegerea mașinii și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date

6

Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date

6

Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos

4

2.

Realizarea sarcinii de lucru

Execută operațiile de prelucrare mecanică a materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă.

50

Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice

15

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

Argumentarea alegerii mașinilor, SDV-urilor și operațiile tehnologice executate

6

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor

9

Punctaj final

100

BIBLIOGRAFIE

Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -

„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.

Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993.

Maria Pentilescu, Elvira Georgescu- Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București,2002

N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică- București,1983

Profesori: Grînea Ruxandra Sorela, Ionescu Elena, Grigorescu Andrei, Popescu Minodora, Munteanu Alunița, Butnariu Liliana, Constantinescu Georgeta, Hrimiuc Corina - Auxiliar curricular ”Tehnologia altor produse din lemn”, Domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificarea Tehnician proiectant produse finite din lemn, clasa a XII-a, 2008.

MODUL III: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul

„Asamblarea componentelor confecționate

”,

parte a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională

Lutier

din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional.

Modulul are alocat un numărul de

126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :

54 ore/an

– laborator tehnologic

72 ore/an

– instruire practică

Modulul

„

Asamblarea componentelor confecționate

”

este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,

Lutier

, din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn

sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

STRUCTURĂ MODUL

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

URÎ 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE

Rezultate ale învățării codificate conform SPP

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Conținuturile învățării

6.1.1. Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării

6.2.1.

6.2.2.

6.2.3.

6.2.9.

6.3.1.

6.3.2.

Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării:

metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale

tipuri de instrumente muzicale de realizat : instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai).

6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul

6.2.1.

6.2.2.

6.2.3.

6.2.7.

6.2.8.

6.2.9.

6.3.3.

6.3.4.

6.3.5.

6.3.6.

Asamblarea elementelor confecționate : cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul:

procedee de asamblare

tipuri de asamblări

scule și materiale adecvate

6.1.3. Operații de fixare a elementelor:

6.2.4.

6.2.5.

6.2.6.

6.2.7.

6.3.4.

6.3.5.

6.3.6.

Operații de fixare a elementelor:

-

montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii

6.2.8.

6.2.9.

pe gât, aplicarea gradațiilor metalice

proceduri, unelte și tehnici de asamblare

proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare aparentă

dispozitive și materiale necesare

defecte de asamblare

6.1.4. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate

6.2.7.

6.2.8.

6.2.9.

6.3.7.

Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate

LISTA

MINIMĂ

DE

RESURSE

MATERIALE

(ECHIPAMENTE,

UNELTE

ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,

ECONOMICE,

JURIDICE

ETC.)

NECESARE

DOBÂNDIRII

REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):

Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale

Unelte, dispozitive și materiale necesare pentru asamblarea elementelor componente

Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești)

Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini

Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit

Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe

Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri

Echipament de lucru și protecție: sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice

Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane

SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile modulului

„Asamblarea componentelor confecționate”

trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.

Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.

Modulul

„Asamblarea componentelor confecționate”

are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.

Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul

trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.

Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.

Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.

Aceste activități de învățare vizează:

aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;

îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția

Panel,

metoda

cvintetului,

jocul

de

rol,

explozia

stelară,

metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;

folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;

însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

Elaborarea de referate interdisciplinare;

Activități de documentare;

Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);

Problematizarea;

Demonstrația;

Investigația științifică;

Învățarea prin descoperire;

Activități practice;

Studii de caz;

Jocuri de rol;

Simulări;

Elaborarea de proiecte;

Activități bazate pe comunicare și relaționare;

Activități de lucru în grup/ în echipă.

Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:

pregătirea reperelor componente ale instrumentelor muzicale

alegerea elementelor componente specifice instrumentului muzical confecționat

alegerea SDV-urilor în funcție de operațiile de asamblare necesare pentru repere date

executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată

alegerea materialelor necesare operației de asamblare

identificarea defectelor de asamblare

remedierea defectelor de asamblare

executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)

operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea asamblării

amenajarea locului de munca

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.

Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare

„ ORGANIZATORUL

GRAFIC ”,

pentru

tema

“ Asamblarea

componentelor confecționate ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

6.1.2.

Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate

Abilități:

Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată

Alegerea materialelor necesare operației de asamblare.

Remedierea defectelor de asamblare a componentelor

Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate

Atitudini:

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații

Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare

Tema: Asamblarea elementelor confecționate Tipul lecției: Fixare și sistematizare a cunoștințelor

Utilizarea organizatorilor grafici este o modalitate eficientă de a-i face pe elevi să se gândească, să vizualizeze și să-și aranjeze cunoștințele. Studiile arată că atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoștințelor lor, are loc o creștere a activității creierului (Gerlic & Jausovec, 1999). Fie că elevii creează o hartă conceptuală, o diagramă de proces sau o simplă schiță, ei trebuie să apeleze la capacitățile de analiză pentru a clarifica relațiile, a-și organiza gândurile și a formula planuri sau pașii procesului. Procesul de creare a reprezentărilor îi ajută pe elevi să rețină informațiile și le dezvoltă abilitatea de a transmite și a face schimb de idei în activitățile care se desfășoară prin colaborare Principiul metodei constă în plasarea centrală a conceptului, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.

Etapele

metodei:

Prezentarea de către profesor, a obiectivelor operaționale propuse

Profesorul împarte bilete colorate elevilor. Astfel se vor forma 5 echipe: “ Echipa albastră ”, “ Echipa galbenă ”, “ Echipa roz ” “ Echipa verde ” și “ Echipa roșie ”.

Reprezentantul fiecărei echipe va extrage dintr-un coș un bilețel pe care este scrisă câte o operație de montare a elementelor (montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice).

În continuare, profesorul face precizări privind modul de rezolvare a sarcinii de lucru: fiecare echipă va realiza un

organizator grafic pe o foaie de flip chart

prin care va sintetiza toate informațiile legate de operația de asamblare a elementelor confecționate.

Elevii se documentează, identifică informațiile necesare și vor realiza organizatorul grafic.

După expirarea timpului alocat, fiecare echipă își prezintă produsul final. Ceilalți elevi, din celelalte echipe vor analiza cele expuse de echipa respectivă și vor face completări/aprecieri.

Elevii primesc feed-back din partea profesorului.

Elevii vor anexa la portofoliu organizatorii grafici realizați.

Exemplu de organizator grafic:

Pregătirea elementelor componente

Fazele de montare

Scopul operației

Asamblarea elementelor confecționate

Scule, dispozitive și materiale folosite

Defecte de montare

Norme de securitate

Verificarea montării

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea

continuă/

formativă

este

implicită

demersului

didactic,

permițând

atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.

Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.

Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.

În continuare,

se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, activitate practică,

care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate

Abilități:

6.2.4.Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată

6.2.5.Alegerea materialelor necesare operației de asamblare. 6.2.6.Remedierea defectelor de asamblare a componentelor

6.2.8.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

6.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate

Atitudini:

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție

Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită

Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații

Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate

Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare

Data……………………………….Elev...............................................

FIȘĂ DE LUCRU:

Tipuri de instrumente muzicale cu corzi

Numiți instrumentele muzicale din figurile următoare;

Enumerați fazele asamblării acestora.

1)

2)

3)

4)

5)

6)

Timp de lucru: 15 min

Răspunsuri Fișă de lucru :

Caracteristicile acustice ale instrumentelor muzicale cu corzi. a)

Viori

Violoncel

Mandolină

Vioară

Contrabas

Chitară

b)

-formarea ramei cutiei; -curățirea; -încleierea spatelui și a feței cu ajutorul dispozitivelor de strângere; -uscarea; -curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit; -frezarea ulucului pentru fileu și ornamentații; -aplicarea fileului și ornamentațiilor prin încleiere; -încleierea gâtului; -găurirea butucului inferior și montarea nasturelui pt. cordar; -introducerea popicului; -finisarea, prin șlefuire manuală.

Probă practică de evaluare

Tema:

Asamblarea elementelor confecționate

Enunțul temei pentru proba de evaluare:

Realizează subansamblul ”gâtul viorii”, conform desenului de mai jos, prin asamblarea elementelor componente.

Sarcini de lucru:

Selectarea elementelor componente, conform desenului;

Alegerea uneltelor, dispozitivelor și a materialelor necesare operației de asamblare;

Executarea operației de asamblare a subansamblului ”gâtul viorii”

Aplicarea materialului de încleiere

Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare

Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea

Respectarea duratelor de timp specifice fiecărei etape de asamblare

Remedierea eventualelor defecte de asamblare a elementelor componente (verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv)

Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă

Timp de lucru: 120 min

Fișa de observare a probei practice

Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică

DA

PARȚIAL

NU

MODUL DE REALIZARE A SUBANSAMBLULUI

PLANIFICĂ SARCINA DE LUCRU

Selectează elementele componente, conform desenului

Selectează uneltele, dispozitivele de lucru și materialele necesare executării subansamblului ”gâtul viorii”

REALIZEAZĂ ”GÂTUL VIORII”, RESPECTÂND TEHNOLOGIA SPECIFICĂ DE ASAMBLARE

Aplică materialul de încleiere

Respectă durata ”fazei deschise”

Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare

Respectarea timpului de presare

Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea

Verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv

COMPORTAMENT / ATITUDINI

Respectă normele de sănătate și securitate în muncă

Întreține curățenia la locul de muncă

Se încadrează în timp

Prezintă sarcinile de lucru, utilizând terminologia de specialitate

Fișa de evaluare a probei practice

Nr. crt.

Criterii de evaluare proba practică

Indicatori de realizare

Punctaj maxim pe indicator

Punctaj acordat

1.

Primirea și planificarea sarcinii de lucru

Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare

6

Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor

7

Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat

7

Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor

5

2.

Realizarea sarcinii de lucru

Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații.

45

Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului.

15

3.

Prezentarea și promovarea sarcinii realizate

Argumentarea alegerii procedeelor de asamblare la realizarea subansamblului

6

Utilizarea terminologiei de specialitate în

descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a componentelor

9

Punctaj final

100

BIBLIOGRAFIE

Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -

„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.

Florescu, I., Nicoară, D.

-

Tehnologii moderne în fabricarea mobilei,

Editura Tehnică, București

Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. -

Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 –

București –CNDIPT 2004-2007.

Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. –

Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ profesional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018

MODUL IV: TEHNOLOGIA FINISĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE CU CORZI NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Modulul “ Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”,

componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională

Lutier

din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional.

Modulul are alocat un numărul de

126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :

54 ore/an

– laborator tehnologic

72 ore/an

– instruire practică

Modulul

„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”

este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,

Lutier

, din domeniul de pregătire profesională

Fabricarea produselor din lemn

sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.

STRUCTURĂ MODUL

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

URÎ 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE

Rezultate ale învățării codificate conform SPP

Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Conținuturile învățării

7.1.1.Procedee de finisare

7.2.1.

7.2.2.

7.2.13

7.2.14

7.3.1.

Procedee de finisare:

finisarea transparentă:

materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice

finisarea opacă

materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice

7.1.2.Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate

7.2.3.

7.2.4.

7.2.13

7.2.14.

7.2.18.

7.3.2

7.3.5.

7.3.7.

Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate:

desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului

materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți

7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare

7.2.5.

7.2.13

7.2.14.

7.2.18.

7.3.1.

7.3.2.

7.3.3.

7.3.4.

Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare:

manual, prin pensulare

prin pulverizare

defecte la aplicarea materialelor de finisare

7.1.4. Instalații de

7.2.3.

7.3.1.

Instalații de finisare

finisare

7.2.4.

7.2.5.

7.2.6.

7.2.7.

7.3.2.

7.3.4.

7.3.5.

7.3.6.

7.3.7.

instalația de pulverizare

instalația de aplicare prin imersie

7.1.5. Uscarea peliculelor de finisare

7.2.8.

7.2.11.

7.3.3.

7.3.4.

7.3.5.

Uscarea peliculelor de finisare:

uscare naturală a peliculei

uscare artificială a peliculei

7.1.6. Operații de prelucrare a peliculelor de finisare

7.2.9.

7.2.10.

7.2.12.

7.2.13

7.2.14.

7.2.17.

7.2.18.

7.3.3.

7.3.6.

Operații de prelucrare a peliculelor de finisare

operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite

defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare

7.1.7. Criterii de calitate

7.2.11.

7.2.12.

7.2.13.

7.2.14.

7.2.15.

7.3.7.

Criterii de calitate

instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi

pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri

instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate

7.1.8. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi

7.2.16.

7.2.17.

7.2.18.

7.3.8.

Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi

LISTA

MINIMĂ

DE

RESURSE

MATERIALE

(ECHIPAMENTE,

UNELTE

ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,

ECONOMICE,

JURIDICE

ETC.)

NECESARE

DOBÂNDIRII

REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):

Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei

Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru

Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit

Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală

SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile modulului

„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”

trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.

Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.

Modulul

„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”

are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării.

Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.

Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.

Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.

Aceste activități de învățare vizează:

aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;

îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția

Panel,

metoda

cvintetului,

jocul

de

rol,

explozia

stelară,

metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;

folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;

însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).

Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:

Elaborarea de referate interdisciplinare;

Activități de documentare;

Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);

Problematizarea;

Demonstrația;

Investigația științifică;

Învățarea prin descoperire;

Activități practice;

Studii de caz;

Jocuri de rol;

Simulări;

Elaborarea de proiecte;

Activități bazate pe comunicare și relaționare;

Activități de lucru în grup/ în echipă.

Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:

Efectuarea operațiilor de pregătire necesare (desprăfuire, decolorare, albire, colorare, umplerea porilor) pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice

Aplicarea lacurilor prin pulverizare;

Executarea operațiilor de prelucrare a peliculei de finisare;

Remedierea defectelor de șlefuire și lustruire a peliculelor de finisare.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.

Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare “ LECȚIA VIZITĂ ” cu aplicabilitate și a “ ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE ” pentru tema

“Pulverizarea ” ,

care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare

Abilități:

7.2.2.Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat 7.2.3.Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat

7.2.5.Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat

7.2.17.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

7.2.18.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat

Atitudini:

Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile tehnologice sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție

Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Lecție -vizită

Profesorul realizează împreună cu elevii o vizită de documentare în cadrul unei firme de fabricare a instrumentelor muzicale.

Această activitate didactică, organizată și proiectată sub forma unei deplasări de studiu, are ca obiectiv instructiv – cognitiv principal lărgirea și aprofundarea cunoștințelor acumulate, legarea lor de practică.

Vizita didactică presupune pregătirea temeinică a modului de desfășurare, stabilirea unor sarcini, acțiuni care să mențină atenția participanților pe toată durata desfășurării și să se finalizeze cu concluzii.

Etapele lecției vizită sunt:

pregătirea vizitei;

desfășurarea vizitei;

valorificarea rezulatelor obținute: în timpul vizitei, la terminarea vizitei obiectivului, la școală. Caracterul aplicativ și activ-participativ al metodei se bazează pe învățarea prin descoperire, prin care elevul învață lucruri noi, sub îndrumarea cadrului didactic.

Observarea permite elevilor percepția directă a fenomemelor, detectarea și extragerea informațiilor noi prin eforturi proprii.

Pe parcursul lecției vizită elevii vor avea ca sarcină concretă de învățare observarea unei faze a procesului tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale, respectiv finisarea, care se desfășoară în unitatea productivă.

Captarea atenției și informarea elevului cu privire la procesul urmărit

Profesorul captează atenția elevilor prin prezentarea unor componente ale instrumentelor muzicale finisate prin procedeul pulverizării, apoi explică elevilor acest procedeu, care urmează a fi urmărit.

Dirijarea învățării prin descoperire și obținerea performanței

Elevii se grupează câte doi, fiecare pereche primește câte o fișă de documentare pentru a se familiariza cu metoda de finisare a reperelor prin pulverizare. Urmăresc apoi, în condiții reale de muncă, succesiunea operațiilor finisării, metoda aplicării materialelor de finisare prin pulverizare, având în vedere noțiunile cuprinse în fișa de documentare.

Elevii vor învăța să-și înregistreze observațiile. Acestea vor conține câteva puncte importante, ca de exemplu: data, tema lecției/ titlul procesului tehnologic urmărit, materiile prime, materialele și utilajele folosite, ipotezele de lucru (dacă au fost date anticipat), secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit/investigat, rezultatele, observațiile, concluziile proprii.

În timpul observării procedeului finisării prin pulverizare elevii pot adresa întrebări profesorului.

Asigurarea feed-back-ului și evaluarea performanței

Profesorul va confirma corectitudinea datelor

și observațiilor făcute și va urmări performanța elevilor, urmând să obțină feed-back-ul la clasă în urma unei verificări orale și/sau scrise.

FIȘĂ DE COLECTARE A DATELOR

Numele elevului:

Data:

Tema / Titlul procesului tehnologic urmărit :

1.

Materii prime (repere)

2.

Materiale tehnologice

3.

Instalații și aparate folosite

4.

Secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit

Observații, concluzii proprii :

FIȘĂ DE DOCUMENTARE

Modulul: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale

Obiectivele lecției

identificarea metodelor de finisare a mobilei;

explicarea principiului metodei de aplicarea a lacului prin pulverizare;

prezentarea cabinei de pulverizare;

Definiția metodei de pulverizare

Aplicarea lacului

prin pulverizare constă în transformarea lacului în particule sub acțiunea de destindere a aerului comprimat.

Procedee de pulverizare

pulverizare

pneumatică

;

pulverizare hidraulică;

pulverizare în câmp electrostatic;

Noțiuni noi:

- pulverizare; aparat de pulverizat; cabină de pulverizare;

Aparate și dispozitive pentru pulverizare

aparat de pulverizat (pulverizator);

cabină de pulverizare;

Important! Condiții la aplicarea lacurilor prin pulverizare

Poziția și dirijarea pulverizatorului:

poziția pulverizatorului perpendicular pe suprafața de finisare;

distanța de la aparat la suprafața de finisat de ~ 250 mm;

deplasarea pulverizatorului se face paralel cu supeafața de finisat;

aplicarea de pelicule uniforme, prin deplasarea aparatului cu viteză constantă în benzi paralele, care se suprapun pe 1/3 din lățime;

pentru pulverizarea suprafețelor plane orizontale și verticale forma jetului de lac este elipsă

cu axa orizontală, respectiv verticală;

Lacul se poate aplica la temperatura obișnuită sau încălzit

Condiții pentru a obține pelicule de calitate

vâscozitatea lacului va fi de 20...25 s (cupa STAS Ø 4 mm);

se vor folosi duze cu diametrul de 0,5. 1,8 (2,5) mm;

presiunea aerului va fi (2,5. 3)105 Pa;

primul strat se va aplica paralel cu axa piesei, iar următorul perpendicular față de primul;

Debitul de aer proaspăt introdus în cabina de pulverizare trebuie să fie egal cu debitul de aer evacuat, încărcat cu vapori de solvent

Tema: Tehnologia

de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare

Construcție

1- conductă

– canal

– declanșator

– supapă

– arc

6,7 – canale de admisie aer

– cap inelar

– orificii de evacuare aer 10 – conductă de alimentare lac

– rezervor

- tija

– orificiu central pentru admisia lacului 14 – capac

Aparatul de pulverizat

Metoda de aplicare a lacului

pulverizare pneumatică cu aer comprimat cu o presiune de (2,5...3)10 5

Pa;

a – schema de funcționare

Repere care se finisează

repere cu suprafețe reduse;

canturi drepte sau profilate;

repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame;

b – formarea jetului de lac

Principiul de funcționare

transformarea lacului în particule fine dispersate în aer;

alimentarea cu lac:

rezervor de 0,5-1 l;

instalație centrală;

Avantajele aplicării lacului încălzit

reducerea timpului de uscare;

reducerea numărului de straturi de lac;

mărirea aderenței peliculei;

îmbunătățirea calității finisării (pelicule uniforme);

Scopul utilizării cabinei

Filtrarea aerului pentru:

împiedicarea ridicării gazelor (substanțelor toxice- solvenți, care se degajă în timpul finisării) la nivelul inhalației de către muncitor;

eliminarea ceții care se formează în scopul evitării pericolului de incendiu și explozie

Cabina de pulverizare

Părți componente

– rezervor de apă

– cameră de stropire

– hidrofiltru

– filtru uscat (separator de picături)

– hotă de absorbție a aerului proaspăt

– conductă de evacuare a aerului 7 – ventilator centrifugal

– motor electric

– rezervor

– paravane

– pereți laterali

– copertină

– masa

– piese de pulverizat

– hotă de captare

– ventilator

– calorifer

Purificarea aerului cu

filtru uscat

filtru umed (perdea de apă)

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.

Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.

Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.

În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.

Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.

Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.

În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare,

test de evaluare, care vizează următoarele rezultate ale învățării:

Cunoștințe:

7.1.3.

Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare

Abilități:

7.2.1 .Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătire necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat

7.2.17. Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate

7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat

Atitudini:

Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat

Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă

Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă

Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție

TEST DE EVALUARE

Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare SUBIECT I (20 puncte)

Pentru fiecare cerință de mai jos, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

Distanța la care trebuie ținut aparatul de pulverizat față de suprafața de finisare este de:

~ 100 mm;

< 150 mm;

> 200 mm;

~ 250 mm.

Metoda de aplicare a lacului cu aparatul de pulverizat este pulverizarea:

în câmp electrostatic;

hidraulică;

mecanică;

pneumatică.

Prin metoda pulverizării se finisează:

canturile reperelor drepte și profilate;

pereții laterali pentru dulapurile de haine;

scheletele de fotolii;

suprafețele plane ale reperelor.

Cabina de pulverizare servește pentru:

facilitarea operației de finisare;

filtrarea aerului de particulele de lac;

îmbunătățirea calității finisării;

mărirea productivității la finisare.

Poziția corectă a aparatului de pulverizat este:

înclinat la 30 °;

înclinat la 45 °

paralel cu suprafața de pulverizat;

perpendicular pe suprafața de pulverizat.

2.

Citiți cu atenție enunțurile ( a, b, c, d, e ) și notați în dreptul fiecăruia litera

A , dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera

F , dacă apreciați că enunțul este fals.

Aplicarea soluțiilor de lac încălzite conduce la obținerea unei aderențe mai bune a peliculei și reducerea duratei de uscare.

Aparatul de pulverizat trebuie ținut în poziție perpendiculară pe suprafața de finisat.

La cabina de pulverizare, filtrul uscat este format dintr-o perdea continuă de apă.

Vâscozitatea lacului se măsoară cu cupa STAS Ø 4 mm.

Duzele aparatului de pulverizat au diametre de 0,5. 1,8 (2,5) mm.

SUBIECTUL II (30 puncte)

Imaginea următoare reprezintă formarea jetului la aparatul de pulverizat.

Rezolvați următoarele cerințe:

Precizați tipul procedeului pulverizării, definiția și suprafețele pentru finisarea cărora este folosit;

Precizați și definiți alte două procedee de finisare pe care le cunoașteți;

Identificați elementele notate cu cifre.

SUBIECTUL III (40 puncte)

Studiați cu atenție imaginea de mai jos și rezolvați următoarele cerințe:

Identificați instalația din imagine.

Precizați rolul instalației din imagine;

Denumiți reperele notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17.

BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE

Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte

10 puncte

1 - d; 2 - a; 3 - b; 4 - a; 5- a.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte

2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte .

10 puncte

a - A; b - F; c - F; d - A; e – A.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte

2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte .

Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte

14p

Pulverizare pneumatică – constă în transformarea lacului în particule, sub acțiunea de destindere a aerului comprimat. Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor și emailurilor pe suprafețe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc.

Pentru răspuns corect și complet se acordă

14 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă

7 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,

0 puncte.

10p

Pulverizarea în câmp electrostatic

este procedeul prin care particulele de lac sunt dirijate spre piesă sub acțiunea unui câmp electrostatic.

Aplicarea lacurilor prin imersie

constă în cufundarea pieselor din lemn într-o baie de lac, în scopul depunerii pe acestea a unei pelicule uniforme și continue.

Aplicarea lacurilor prin turnare

reprezintă procedeul care se realizează cu ajutorul mașinilor de turnat lac.

Pentru oricare două răspunsuri corecte, se acordă câte

5 puncte (5px2=10p) ; pentru răspuns incomplet, se acordă

3 puncte;

pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte .

6p

9 – orificii de evacuare; 12 – tijă; 13 – orificiul central al duzei pentru lac.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte

2 puncte (2px3=6p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte

Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte

2p

Cabina de pulverizare

Pentru fiecare răspuns corect se acordă

2 puncte;

pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte.

8p

Cabina de pulverizare are rolul de a împiedica gazele să se ridice de la nivelul instalației către muncitor, precum și de a elimina ceața și realiza purificarea aerului de particule de lac.

Pentru răspuns corect și complet se acordă

8 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă

4 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,

0 puncte.

30p

1 – rezervor de apă; 2 – cameră de stropire; 3 – hidrofiltru; 4 – filtru uscat (separator de picături); 5 – hotă de absorbție a aerului proaspăt; 6 – conductă de evacuare a aerului; 8 – motor electric; 9 – rezervor; 10 – paravane; 11 – pereți laterali; 13 – masa; 14 – piese de pulverizat; 15 – hotă de captare; 16 – ventilator; 17 – calorifer

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte

2 puncte (2px15=30p);

pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,

0 puncte.

BIBLIOGRAFIE

Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -

„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.

Florescu, I., Nicoară, D.

-

Tehnologii moderne în fabricarea mobilei,

Editura Tehnică, București

Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. -

Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 –

București –CNDIPT 2004-2007.

Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. –

Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ professional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018

Conținut de

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.