Standard din 28 mai 2020
pentru calificarea profesională de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor, lutier, pentru care se asigură pregătirea prin învățământul profesional, inclusiv dual
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ordinul nr. 4.408 din 28 mai 2020 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis din 9 iunie 2020.
Anexa nr. 1 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ
Calificarea profesională:
LUTIER
Nivel 3
Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn
2020
GRUPUL DE LUCRU :
Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș
Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I
Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I
SC HORA SA Reghin
ing. Man Dorin, director tehnnic
Gliga Companies SA Reghin
ing. Marc Rodica, șef serviciu proiectare
CNDIPT
Coordonare și consultanță metodologică
RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate curriculum
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Titlul calificării: LUTIER
Descrierea
succintă
a
calificării:
Calificarea
Lutier
asigură
absolventului
competențele necesare realizării operațiilor de debitare a materialului lemnos (tivire-spintecare-retezare- secționare-decupare), de prelucrare a reperelor din lemn masiv și panouri (îndreptare, rindeluire, tăiere la lungime, burghiere, cepuire, frezare, strunjire), șlefuire, finisare, asamblare și ambalare a instrumentelor muzicale cu coarde și arcuș: viori, viole, violoncel și contrabas și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitare, mandoline, harpe) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (naiuri), de asigurare a calității operațiilor, de organizare a locului de muncă, de respectare a normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului înconjurător.
Ocupațiile COR* (Clasificarea Ocupațiilor din România) ce pot fi practicate, inclusiv codurile din COR:
731212 lutier
731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 752201 tâmplar universal
752203 tâmplar manual/artizanal
*NOTĂ: Lista ocupațiilor COR care pot fi practicate este dată cu titlu de exemplu. Absolvenții care dobîndesc această calificare pot practica și alte ocupații din domeniu, de același nivel sau de nivel inferior, în funcție de decizia angajatorului.
Lista unităților de rezultate ale învățării:
Unități de rezultate ale învățării tehnice generale
Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului
Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn
Debitarea materialului lemnos
Unități de rezultate ale învățării tehnice specializate
Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Prelucrarea materialului lemnos
Asamblarea componentelor confecționate
Finisarea instrumentelor muzicale
Competențele cheie, vizate de calificarea descrisă prin standardul de pregătire profesională, specifice celor 8 domenii de competențe cheie descrise prin Legea educației naționale nr.1/2011 și corelate cu Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sunt integrate în unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sau specializate, așa cum sunt prezentate în rezultatele învățării descrise în continuare, pentru fiecare unitate de rezultate ale învățării. Acestea sunt evidențiate cu caractere italice.
Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3
Oportunități la finalizarea programului de formare: angajarea pe piața muncii sau continuarea studiilor într-o calificare de nivel superior.
TABEL DE CORELARE A UNITĂȚILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII (URI) CU UNITĂȚILE DE COMPETENȚĂ/COMPETENȚE SPECIFICE OCUPAȚIILOR CARE POT FI PRACTICATE
URI – Calificarea IPT: LUTIER
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional/ propuse de angajator
1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
3. Debitarea materialului lemnos
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”
1. Croirea materialului lemnos
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual”
1. Croirea materialului lemnos
4. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
1. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
5. Prelucrarea materialului lemnos
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”
6. Asamblarea componentelor confecționate
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”
Prelucrarea materialului lemnos
Prelucrarea mecanică a semifabricatelor din lemn masiv
Prelucrarea mecanică a panourilor din placaj
Asamblarea componentelor confecționate
Ambalarea corpurilor de mobilier
Confecționarea ambalajelor pentru
corpurile de mobilier
7. Finisarea instrumentelor muzicale
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Lutier”
1. Finisarea instrumentelor muzicale
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar”
1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor
Unități de competență/ competențe profesionale din Standardul Ocupațional ”Tâmplar manual”
1. Finisarea elementelor, subansamblelor și ansamblelor
UNITĂȚILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII CORESPUNZĂTOARE COMPETENȚELOR IDENTIFICATE PENTRU OCUPAȚIA/ OCUPAȚIILE VIZATE ȘI STANDARDELE DE EVALUARE ASOCIATE ACESTORA
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 1:
UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
-secțiuni principale prin trunchi
1.1.2. Defectele lemnului:
1.1.3. Materii prime:
1.1.4. Adezivi utilizați în industria lemnului
- proprietățile și caracteristicile tehnice ale
adezivilor
Structura și identificarea macroscopică a lemnului:
caracterele structurii macroscopice și caracteristicile fizice ale lemnului
identificarea macroscopică a speciilor lemnoase
defecte de formă a trunchiului
defecte de structură
noduri
crăpături
găuri și galerii de insecte
colorații anormale și alterații
cherestea de rășinoase și foioase
materiale compozite: PAL, PFL,MDF, OSB, panouri înnobilate, placaj, panel
furnire
Reprezentarea secțiunilor principale prin trunchi cu notarea caracterelor structurii macroscopice
Recunoașterea speciilor pe baza caracterelor structurii macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului
Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat
Alegerea sortimentelor de materii prime pentru realizarea unui produs finit dat
Recunoașterea adezivilor în funcție de caracteristicile și proprietățile acestora
Realizarea unei asamblări de elemente date, prin utilizarea unui adeziv specific
Recunoașterea unor materiale abrazive în funcție de natura suportului
Utilizarea materialelor abrazive în funcție de suprafața de șlefuit dată
Identificarea
Conștientizarea importanței recunoașterii speciilor lemnoase pentru calificarea vizată
Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte
Respectarea cerințelor calitative în alegerea sortimentelor de materii prime
Executarea operației de asamblare sub supraveghere cu grad de autonomie în execuție
Respectarea rugozotății impuse de tehnologia de finisare pentru suprafața șlefuită
Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare pentru un produs finit dat
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecție a mediului la utilizarea materiilor prime și materialelor tehnologice
- tipuri de adezivi utilizați în industria lemnului
1.1.5. Materiale abrazive:
1.1.6. Materiale tehnologice de finisare:
1.1.7. Norme de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor, protecție a mediului, la utilizarea materiilor prime și a materialelor din industria lemnului
materialelor tehnologice pentru finisarea suprafețelor lemnoase
clasificarea și simbolizarea materialelor abrazive
materiale abrazive utilizate pentru: lemn masiv, suprafețe furniruite, pelicule de finisare
materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării
materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului
Stabilirea materialelor tehnologice de finisare pentru un produs finit dat
Utilzarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE
Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților desfășurate
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru
Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru
Notă: În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1-cunoștințe, 2-abilități, 3- atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA LEMNULUI”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe multilingvistice:
Utilizarea unei limbi de circulație modernă în identificarea unor materiale de finisare produse în țări ale UE
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Măsurarea zonelor cu defecte de formă pentru un trunchi dat
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți
Respectarea instrucțiunilor date pentru realizarea sarcinilor de lucru
Competențe antreprenoriale
Asumarea inițiativei la valorificarea lemnului cu defecte
Asumarea inițiativei în stabilirea modului de finisare, pentru un produs finit dat
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Echipamente: lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, pensule, role, perii
Materii prime: cherestea, placaj, panel, furnir, MDF, OSB, panouri: furniruite, melaminate, emailate, texturate, epruvete din lemn de diferite specii, chei de identificare, mostre cu defecte de formă, structură, cu noduri, cu găuri și galerii de insecte, cu colorații anormale și alterații
Materiale: adezivi, materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare, lacuri vopsele, emailuri
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
35%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de
realizare
30%
Alegerea epruvetelor materiilor prime și
materialelor necesare realizării sarcinilor de lucru
40%
Respectarea normelor de securitate și
sănătate în muncă, pază și stingerea incendiilor și protecția mediului
30%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
50%
Identificarea speciilor lemnoase pe baza caracterelor macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului
20%
Măsurarea corectă a defectelor de formă a
trunchiului
20%
Alegerea adezivului adecvat tipului de
asamblare și realizarea acesteia
20%
Utilizarea corectă a sortimentelor de materiale abrazive
20%
Alegerea corectă a materialelor de finisare
pentru produsul dat
20%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Argumentarea alegerii materiilor prime și
materialelor utilizate
50%
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea materiilor prime și materialelor
tehnologice utilizate pentru realizarea sarcinii de lucru
50%
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 2:
APLICAREA
NORMELOR
GENERALE
DE
REPREZENTARE
ÎN
DESEN
A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
-măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor
-trasarea liniilor cu ajutorul instrumentelor de trasat
Instrumente pentru măsurat și trasat
Norme generale de reprezentare în desenul tehnic:
formate utilizate în desenul tehnic
linii folosite în desenul tehnic
scări de reprezentare
indicatorul și tabelul de componență
Semne și reprezentări convenționale în industria lemnului:
semne convenționale pentru materii prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn
semne convenționale pentru accesorii metalice
semne convenționale pentru reprezentarea tapițeriei
Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn:
reprezentarea vederilor
reprezentarea secțiunilor
Întocmirea schiței și a desenului la scară:
executarea schiței
executarea desenului la scară
cotarea în desenul tehnic
Reprezentarea asamblărilor, a complexelor și a subansamblurilor specifice produselor finite din lemn:
îmbinări, înnădiri, încheieturi
Utilizarea instrumentelor de lucru la reprezentarea în desen:
Alegerea formatului și a scării de reprezentare în funcție de dimensiunile corpului de reprezentat
Trasarea chenarului și a indicatorului
Utilizarea semnelor convenționale pentru reprezentarea materiilor prime și materialelor din industria lemnului pentru un produs simplu din lemn, dat
Amplasarea vederilor și a secțiunilor pe formatul foii de desen, pentru un produs dat
Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară
Reprezentarea schiței și a desenului la scară, pentru o îmbinare dată
Reprezentarea în desen a unui reper complex/ subansamblu dat
Reprezentarea în desen a
Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat
Conștientizarea importanței utilizării semnelor convenționale în reprezentarea produselor finite din lemn
Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn
Respectarea normelor și condițiilor tehnice specifice realizării desenului la scară pentru produsele simple din lemn
2.1.7.Realizarea schiței și a desenului la scară pentru
produse din lemn:
rame, taburet, măsuțe, instrumente muzicale etc.
unui produs simplu din lemn, dat
2.2.10. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic
reprezentarea în desen a complexelor
reprezentarea în desen a subansamblurilor
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”APLICAREA NORMELOR
GENERALE
DE
REPREZENTARE
ÎN
DESEN
A
PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Măsurarea corectă a dimensiunilor reperelor
Utilizarea
semnelor
convenționale
pentru
reprezentarea
materiilor
prime, materialelor și utilajelor din industria lemnului
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți
Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară
Respectarea regulilor generale de reprezentare a vederilor și secțiunilor pentru un produs din lemn
Competențe cetățenești
Asumarea responsabilității în utilizarea corectă a instrumentelor de măsurat
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Instrumente:
planșetă, liniar, compas, raportor, echer, metru, creion, radieră
Mostre de materii prime:
lemn masiv, PAL,PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri
Produse simple din lemn:
rame, instrumente muzicale
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
35%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de
realizare
30%
Alegerea corectă a instrumentelor de măsurat și trasat necesare realizării sarcinilor de lucru
40%
Alegerea scării de reprezentare și a
formatului de hârtie.
30%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
50%
Utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de desen
20%
Trasarea chenarului, a indicatorului și a tabelului de componență
20%
Respectarea etapelor în realizarea schiței pentru o îmbinare dată
20%
Realizarea corectă a desenului la scară pentru un produs simplu de mobilier
40%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desen a produselor din lemn
60%
Utilizarea terminologiei de specialitate în argumentarea aplicării normelor de reprezentare în desenul tehnic
40%
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale 3: DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
3.2.13. Măsurarea dimensiunilor reperelor
Instalații de uscare artificială a cherestelei
tipuri de instalații de uscare
construcția și funcționarea instalației de uscare a cherestelei
Procesul uscării artificiale a cherestelei
pregătirea materialului lemnos pentru uscare
regimuri de uscare a cherestelei
defecte de uscare a cherestelei
Operații de debitare
operații de debitare a reperelor cu contur liniar
operații de debitare a reperelor cu contur curbiliniu și poligonal
adaosuri de prelucrare
metode de debitare
Utilaje folosite la debitarea lemnului masiv
utilaje pentru debitarea lemnului masiv
scule pentru debitarea lemnului masiv
Descrierea construcției și a modului de funcționare a instalațiilor de uscare a cherestelei
Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării artificiale
Alimentarea instalației de uscare
Verificarea parametrilor regimului de uscare
Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora
Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare
Stabilirea metodelor de debitare a lemnului masiv și a operațiilor în succesiunea lor, pentru un reper dat
Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare pentru un reper dat
Organizarea locului de muncă
Verificarea și reglarea utilejelor necesare debitării reperului dat
3.2.11 .Montarea uneltei tăietoare corespunzătoare operației de debitare
3.2.12 .Debitarea materialului lemnos pentru obținerea unor repere, pe baza unei fișe tehnologice date
Alimentarea instalațiilor de uscare a cherestelei sub supraveghere cu grad de autonomie restrâns
Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Asumarea inițiativei pentru pregătirea utilajelor și efectuarea operațiilor de debitare
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de debitare a materialului lemnos
Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate
Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi
obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică
3.3.9.
Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normelor de protecție a mediului la debitarea lemnului masiv
Indicatorii economici la debitarea lemnului masiv
Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la debitarea lemnului masiv
Calcularea indicatorilor economice pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare a cherestelei și debitarea materialului lemnos
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice generale ”DEBITAREA MATERIALULUI LEMNOS”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei și debitarea lemnului masiv
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Calcularea corectă a adaosurilor de prelucrare
Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin debitare și compararea cu cele din fișa tehnologică
Calcularea indicatorilor economici pentru debitarea reperelor din lemn masiv, folosind formule de calcul specifice
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți
Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de debitare efectuate
Competențe cetățenești
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului la debitarea reperelor din lemn masiv
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Competențe antreprenoriale:
Asumarea inițiativei în stabilirea metodei de debitare pentru obținerea unui randament optim de debitare
Conștientizarea necesității valorificării lemnului masiv la debitare prin obținerea unor indicatori economici optimi
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Material lemnos:
rășinoase (brad molid, pin larice); foioase (fag, stejar, paltin, nuc, tei); diverse specii (plop, mesteacăn, arin, salcâm)
Camere de uscare artificială a cherestelei
Mașini-unelte pentru debitarea materialului lemnos:
ferăstraie circulare de spintecat simple, multiple
ferăstraie circulare de retezat simple, pendulă
ferăstraie panglică
Scule/ unelte utilizate pentru debitarea materialului lemnos:
discuri tăietoare, pânze dințate
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
35%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de
lucru și identificarea posibilelor căi de realizare
30%
Alegerea materialului lemnos, utilajelor, sculelor/ uneltelor necesare efectuării operațiilor de debitare
40%
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, paza și stingerea incendiilor, și protecția mediului
30%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
50%
Pregătirea materialului lemnos și alimentarea instalațiilor de uscare
30%
Realizarea operațiilor de debitare utilizând corespunzător utilajele
50%
Verificarea dimensiunilor și calității reperelor obținute
20%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare artificială a cherestelei
50%
Descrierea tehnologiei și a utilajelor folosite la debitarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de
specialitate.
50%
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 4:
PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
(șabloane)
dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale
Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) :
caracteristici;
proprietăți;
sortimente
Procesul uscării naturale a cherestelei
stivuirea materialului lemnos pentru uscare
condiții de uscare a cherestelei
defecte de uscare a cherestelei
Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate
Alegerea materialului lemnos în funcție de documentația specifică pieselor care compun instrumentul muzical
Realizarea operației de stivuire a cherestelei în vederea uscării naturale
Verificarea umidității materialului lemnos
Identificarea defectelor de uscare și a cauzelor apariției acestora
Stabilirea măsurilor de prevenire a apariției defectelor de uscare
Alegerea/selectarea instrumentelor specifice pentru realizarea operațiilor de măsurare, trasare, verificare
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică
Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse
4.2.9
.Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație
Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare
Asumarea inițiativei pentru efectuarea operațiilor de stivuire
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare
Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate
Asumarea inițiativei în stabilirea
Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în
4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe
uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv
muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și a normelor de protecție a mediului
4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice
4.3.8.
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea, verificarea reperelor)
Interpretarea abaterilor dimensionale, de formă și poziție înscrise pe desenul de execuție al reperelor componente ale instrumentelor muzicale.
Aplicarea cerințelor de organizare ergonomică a locului de muncă
Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
4.2.14. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică
Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:
Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate
Asumarea inițiativei în alegerea speciilor lemnoase și stabilirea condițiilor de uscare
Competențe cetățenești:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
Asumarea responsabilității pentru respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și normele de protecție a mediului
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Competențe antreprenoriale:
Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți
specifice:
acustică,
umiditate,
textură,
densitate,
elasticitate,
duritate, durabilitate, culoare etc.
Depozite de cherestea pentru uscarea naturală
Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos
Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Nr.
crt.
Criterii de realizare și
ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
35%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare
30%
Alegerea materialului lemnos utilizat la
fabricarea instrumentelor muzicale
40%
Organizarea ergonomică a locului de
muncă
30%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
50%
Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate
25%
Realizarea operațiilor de stivuire, măsurare, trasare și verificare, utilizând
corespunzător instrumentele specifice
40%
Verificarea dimensiunilor și calității
pieselor de cherestea.
20%
Aplicarea normelor de securitate și sănătate
în muncă, paza și stingerea incendiilor, și
15%
protecția mediului
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea
lemnului masiv
50%
Argumentarea importanței aplicării corecte a operațiilor specifice pregătirii materialului lemnos în vederea prelucrării
50%
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale :
îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit
frezare, mașini de frezat
copiere, mașini de copiat
burghiere și scobire, mașini de burghiat
cepuirea, mașini de cepuit
strunjire, strunguri pentru lemn
șlefuire, mașini de șlefuit
Defecte de prelucrare mecanică a reperelor:
defecte de prelucrare mecanică
modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică
Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului:
ferăstrăul de traforaj, rindele speciale, dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare, sfredele
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite
Organizarea locului de muncă
Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date
Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică
Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date
5.2.7 .Identificarea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor.
Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor
Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite
Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice
Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, prevenirea și stingere a incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea manuală și mecanică a reperelor
5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos
Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date
Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice
Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos.
5.2.15
.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate
Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate
în
cadrul
unității
de
rezultate
ale
învățării
tehnice
specializate ”PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Verificarea dimensională și calitativă, după fiecare operație de prelucrare a materialului lemnos, conform fișelor tehnologice
Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:
Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice
Competențe cetățenești:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
Competențe antreprenoriale:
Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Competențe digitale:
Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale
Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit
Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos:
mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit
Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice
Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate
Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele
Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
20%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare
20%
Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date
30%
Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date
30%
Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos
20%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
65%
Execută operațiile de prelucrare mecanică a
materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă.
75%
Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice
25%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Argumentarea pentru mașinile și SDV- urile alese și pentru operațiile tehnologice executate
40%
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a
operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor
60%
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
aparentă
/elementelor în vederea asamblării
Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării:
metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale
tipuri de instrumente muzicale de realizat: instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai).
Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul:
procedee de asamblare
tipuri de asamblări
scule și materiale adecvate
Operații de fixare a elementelor:
montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față- spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice
proceduri, unelte și tehnici de asamblare
proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare
Identificarea operațiilor de pregătire a reperelor
Organizarea locului de muncă
Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate
Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată
Alegerea materialelor necesare operației de asamblare.
Remedierea defectelor de asamblare a componentelor
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile de asamblare sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații
Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare
6.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate
dispozitive și materiale necesare
defecte de asamblare
Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la asamblarea elementelor confecționate.
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a componentelor confecționate
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Utilizarea instrumentelor de măsurat, trasat, verificat și a dispozitivelor pentru fixarea elementelor confecționate
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:
Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații
Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate
Competențe cetățenești:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești)
Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini
Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit
Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
25%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare
20%
Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor
30%
Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat
30%
Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea
incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor
20%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
60%
Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații.
75%
Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a
mediului.
25%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Argumentarea pentru alegerea accesoriilor la asamblarea produsului
40%
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a produselor
60%
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice specializate 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE
Rezultatele învățării:
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
7.1.1.Procedee de finisare:
-materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice
-materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice
finisarea transparentă:
finisarea opacă
Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate:
desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului
materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți
Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare:
manual, prin pensulare
prin pulverizare
defecte la aplicarea materialelor de finisare
Instalații de finisare
instalația de pulverizare
instalația de aplicare prin imersie
Alegerea materialelor specifice pentru finisarea opacă și finisarea transparentă
Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat
Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat
Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice
Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat
Alegerea instalației de finisare în funcție de tehnologia stabilită pentru produsul dat
Organizarea locului de muncă
Verificarea instalației de finisare
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție
Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate
finisarea produsului dat
7.3.8.
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la finisare
Uscarea peliculelor de finisare:
uscare naturală: caracteristici, aplicabilitate, condiții
uscare artificială: caracteristici, aplicabilitate, condiții
Operații de prelucrare a peliculelor de finisare
operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite
defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare
Criterii de calitate
instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi
pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri
instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate
Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale
Finisarea produsului dat la instalația de aplicare a materialelor de finisare, aleasă
Verificarea calității operației de aplicare a materialelor de finisare
Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare
Stabilirea operațiilor necesare prelucrării peliculei uscate pentru produsul dat
Realizarea prelucrării peliculei pentru produsul dat
Controlul calității operațiilor de șlefuire și lustruire
Argumentarea influenței calității peliculei asupra apectului estetic al produsului
Aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă, PSI, protecția mediului la finisarea instrumentelor muzicale
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la
Notă:
În codul de trei cifre, prima cifră corespunde numărului de ordine al unității de rezultate ale învățării în cadrul calificării, a doua cifră corespunde numărului de ordine al categoriei rezultatului învățării (1 – cunoștințe, 2 – abilități, 3 - atitudini), iar a treia cifră numărului de ordine al rezultatului învățării în cadrul fiecărei categorii de rezultate ale învățării.
Domenii de competențe cheie și rezultate ale învățării specifice acestora, integrate și dezvoltate în cadrul unității de rezultate ale învățării tehnice specializate ”FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE”:
Competențe de alfabetizare:
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii:
Monitorizarea procesului uscării peliculei de finisare
Competențe personale, sociale și de a învăța să înveți:
Respectarea prescripțiilor din fișa tehnologică
Competențe cetățenești:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Competențe antreprenoriale:
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat
Conștientizarea importanței operațiilor de finisare pentru obținerea unor pelicule de calitate
Competențe de sensibilizare și expresie culturală:
Argumentarea influenței calității peliculei asupra aspectului estetic al produsului
Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei
Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru
Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit
Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală
Standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării: Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora:
Nr. crt.
Criterii de realizare și ponderea acestora
Indicatori de realizare și ponderea acestora
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
20%
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de
realizare
20%
Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătirev necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat
25%
Alegerea instalației de finisare în funcție de
tehnologia stabilită pentru un produs dat
35%
Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la finisarea produselor
20%
2.
Realizarea sarcinii de lucru
65%
Efectuarea operațiilor de pregătire necesare pentru finisarea produsului prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice
25%
Finisarea produsului din lemn dat, manual sau
la instalația de aplicare a materialelor de finisare aleasă
50%
Prelucrarea peliculei de finisare pentru
produsul dat, utilizând materialele tehnologice corespunzătoare.
25%
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
15%
Argumentarea alegerii tehnologiei de finisare
30%
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea operațiilor de finisare și a materialelor folosite
70%
REZULTATE
ALE
ÎNVĂȚĂRII
SPECIFICE
ALTOR
DISCIPLINE (MATEMATICĂ, LIMBĂ MATERNĂ, ȘTIINȚE ETC.) NECESARE PENTRU DOBÂNDIREA CALIFICĂRII PROFESIONALE ”LUTIER”
Matematică:
Efectuarea de calcule aritmetice, procente, unități de măsură
Elemente de calcul geometric cu formule matematice
Fizică:
Proprietăți fizice ale corpurilor
Proprietăți mecanice ale materialelor
Biologie:
Structura plantelor lemnoase
Celula vegetală
Educație tehnologică:
Noțiuni generale privind materiile prime și materialele utilizate în industria lemnului
Cunoștințe elementare privind reprezentările grafice
Limba și literatura română:
Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
Receptarea mesajului scris din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC
Anexa nr. 2 la OMEC nr. 4408 din 28.05.2020
CURRICULUM
pentru
clasa a XI-a ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
Calificarea profesională LUTIER
Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
2020
GRUPUL DE LUCRU :
Liceul Tehnologic ION VLASIU, Tîrgu-Mureș
Avram Doinița, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Ciulea Adela-Cristina, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I Sita Denisa-Elena, profesor prelucrarea lemnului, gradul didactic I
Fărcaș Zaharie, maistru-instructor, prelucrarea lemnului, gradul didactic I
COORDONARE - CNDIPT:
RĂILEANU CARMEN – Inspector de specialitate / Expert curriculum
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică în domeniul de pregătire profesională FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, pentru calificarea profesională:
LUTIER
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menționate.
Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 3 Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Unitatea de rezultate ale învățării –
tehnice specializate (URÎ)
Denumire modul
URÎ 4.
Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
MODUL I:
Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
URÎ 5.
Prelucrarea materialului lemnos
MODUL II:
Prelucrarea materialului lemnos
URÎ 6.
Asamblarea componentelor confecționate
MODUL III:
Asamblarea componentelor confecționate
URÎ 7.
Finisarea instrumentelor muzicale
MODUL IV:
Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi
Calificarea: LUTIER
PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Clasa a XI-a Învățământ profesional
Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
Pregătire practică 1
Modul I. Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Total ore/an:
126
din care:
Laborator tehnologic
54
Instruire practică
72
Modul II. Prelucrarea materialului lemnos
Total ore/an:
252
din care:
Laborator tehnologic
108
Instruire practică
144
Modul III. Asamblarea elementelor confecționate
Total ore/an:
126
din care:
Laborator tehnologic
54
Instruire practică
72
Modul IV. Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi
Total ore/an:
126
din care:
Laborator tehnologic
54
Instruire practică
72
Total ore/an = 21 ore/săpt. x 30 săptămâni = 630 ore/an Stagiu de pregătire practică 2
- Curriculum în dezvoltare locală
Modul V. *
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an:
300
Total ore /an = 10 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 300 ore/an
TOTAL GENERAL: 930 ore/an
Notă:
Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învățământ cât și la operatorul economic/instituția publică parteneră
Stagiul de pregătire practică se desfășoară la operatorul economic/instituția publică parteneră. Condițiile în care stagiul de practică se desfășoară în unitatea de învățământ, sunt stabilite prin metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional.
*
Denumirea și conținutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar.
MODUL DE PARCURGERE A MODULELOR
Săptămâna
Modulul
1
Modul I:
Pregătirea materialului lemnos
Total ore/an : 126, din care:
Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)
Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)
2
3
4
5
6
7
Modul II:
Prelucrarea materialului lemnos
Total ore/an : 252, din care:
Lab. tehnol. 108 (12 săpt x 9 ore/săpt)
Instr. pract. 144 (12 săpt x 12 ore/săpt)
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Modul III:
Asamblarea elementelor confecționate
Total ore/an : 126, din care:
Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)
Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)
20
21
22
23
24
25
Modul IV:
Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi
Total ore/an : 126, din care:
Lab. tehnol. 54 (6 săpt x 9 ore/săpt)
Instr. pract. 72 (6 săpt x 12 ore/săpt)
26
27
28
29
30
31
Modul V:
Stagiu de pregătire practică
Total ore/an : 300 (10 săpt x 30 ore/săpt)
32
33
34
35
36
37
38
39
40
MODUL I: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Modulul
„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”,
componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională
Lutier
din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un numărul de
126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :
54 ore/an
– laborator tehnologic
72 ore/an
– instruire practică
Modulul
„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”
este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,
Lutier
, din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn
sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 4: PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII
Rezultate ale învățării codificate conform SPP
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
Conținuturile învățării
4.1.1.Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat) :
4.2.1.
4.3.1.
Specii lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
(cu coarde și arcuș, cu coarde ciupite, de percuție, de suflat):
4.1.2.Procesul uscării naturale a cherestelei
4.2.2.
4.2.3.
4.2.4.
4.2.5.
4.2.9.
4.2.10.
4.3.2.
4.3.3.
Procesul uscării naturale a cherestelei
4.1.3.Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
4.2.6.
4.2.7.
4.2.8.
4.2.9.
4.2.10.
4.3.3.
4.3.4.
4.3.5.
4.3.6.
Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
-
operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
specii lemnoase indigene: molid, brad, pin, paltin de câmp, mesteacăn, platan, plop, tei etc.
specii lemnoase exotice: palisandru, abanos, amarat, pernambuc etc.
caracteristici și calități ale lemnului de rezonanță;
defectele lemnului de rezonanță;
sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
stivuirea materialului lemnos pentru uscare
condiții de uscare a cherestelei
defecte de uscare a cherestelei
4.1.4.Dimensiuni, abateri, toleranțe
4.2.8 .
4.2.9.
4.2.10.
4.3.6.
Dimensiuni, abateri, toleranțe
- noțiunea de interschimbabilitate
-abateri și toleranțe, factorul de toleranță, abateri fundamentale, notarea dimensiunilor tolerate, clase de toleranțe recomandate
-ajustaje, sisteme de ajustaje, alegerea sistemului de ajustaj, cotarea ajustajelor, ajustaje recomandate
4.1.5.Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice
4.2.9.
4.2.10.
4.3.8.
Organizarea locului de muncă – cerințe ergonomice
- condiții ergonomice:
-folosirea corpului in timpul lucrului,
-amenajarea locului de muncă,
-conceperea uneltelor și a utilajelor
4.1.6.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI
è i protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării (uscarea naturală a materialului lemnos, măsurarea, trasarea,
verificarea reperelor)
4.2.2 .
4.2.3.
4.2.6.
4.2.7.
4.3.7.
Norme de securitate
è i sănătate în muncă, PSI și protec ì ie a mediului la pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
LISTA
MINIMĂ
DE
RESURSE
MATERIALE
(ECHIPAMENTE,
UNELTE
ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,
ECONOMICE,
JURIDICE
ETC.)
NECESARE
DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Material lemnos: specii lemnoase pentru fabricarea instrumentelor muzicale, cu proprietăți specifice: acustică, umiditate, textură, densitate, elasticitate, duritate, durabilitate, culoare etc.
Sortimente de cherestea utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
Depozite de cherestea pentru uscarea naturală
Umidometru pentru determinarea umidității materialului lemnos
Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului
„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”
trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul
„Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării”
are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să
studieze Standardul de Pregătire Profesională.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.
Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția
Panel,
metoda
cvintetului,
jocul
de
rol,
explozia
stelară,
metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda
proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Activități de documentare;
Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);
Problematizarea;
Demonstrația;
Investigația științifică;
Învățarea prin descoperire;
Activități practice;
Studii de caz;
Jocuri de rol;
Simulări;
Elaborarea de proiecte;
Activități bazate pe comunicare și relaționare;
Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
stivuirea materialului lemnos pentru uscare
identificarea speciilor lemnoase folosite la fabricarea instrumentelor muzicale
recunoașterea defectelor lemnului de rezonanță
executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
executarea unor operații de trasare cu instrumente specifice (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
amenajarea locului de munca
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare
“ METODA MOZAICULUI ”
pentru tema
“ Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv”,
care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
4.1.3.
Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Abilități:
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică
Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse
Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație
Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv
Conținuturi:
Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Tema: Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Metoda mozaicului
face parte dintre metodele de învățare prin colaborare și presupune formarea unor grupuri cooperative în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.
Principalele avantaje ale utilizării metodei mozaicului constau în participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare.
De asemenea, metoda conduce la formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare, a spiritului de echipă, deprinderii de ascultare activă, dezvoltarea gândirii critice și creative.
Prin aplicarea acestei metode elevii își vor însuși operațiile de pregătire a furnirelor în vederea furniruirii.
Profesorul explică elevilor în ce constă metoda mozaicului.
Se folosește material didactic adecvat format din:
mostre de diferite specii lemnoase de rezonanță, debitate longitudinal-radial;
instrumente de măsurare (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric) ;
instrumente de trasare (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul);
instrumente de verificare a pieselor trasate (șabloane)
fișe de documentare (fișe conspect).
Etapele metodei sunt :
Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
Profesorul împarte tema de studiu în 4 subteme:
subtema 1: sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos;
subtema 2: măsurarea materialului lemnos;
subtema 3: trasarea materialului lemnos;
subtema 4: verificarea pieselor trasate;
Profesorul solicită elevilor să numere până la 4 și distribuie fiecărui elev materialul – fișă de documentare (fișă conspect), ce conține subtema corespunzătoare numărului său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1 etc.).
Li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora.
Fiecare grup de 4 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.
Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor
se vor forma grupuri de experți din elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat;
experții studiază și aprofundează materialul distribuit împreună, identifică modalități eficiente de „predare” a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.
Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării
se reconstituie grupurile cooperative;
fiecare expert „predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;
fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în diferite probleme.
Evaluarea
profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat;
evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi etc.
FIȘA DE DOCUMENTARE 1
Sortarea și controlul calitativ al materialului lemnos
Sortarea materialului lemnos se face în funcție de:
orientarea fibrelor, în raport cu câmpul energiei sonore (longitudinal, radial, tangențial)
gradul de umiditate
densitatea și proprietățile elastice ale lemnului Sortarea materialului lemnos are ca scop:
controlul calității lemnului;
eliminarea materialului lemnos cu defecte;
Condițiile de calitate ale lemnului de rezonanță, corespunzătoare construcției instrumentelor muzicale, sunt următoarele:
inelele anuale să prezinte o mare regularitate
structură simplă
zona lemnului târziu să fie constantă și să cuprindă maxim 1/5 – 1/4 din lățimea inelului anual
densitatea să fie mică (între 400 și 500 kg/m 3
lățimea inelelor anuale să aibe valorile indicate
să fie ușor de despicat perfect radial
să nu prezinte defecte de structură, diferențe de culoare, torsionare etc. Defectele lemnului care îl fac inutilizabil ca material de rezonanță:
lemnul putred, moale, de culoare galbenă-deschis, uneori roșcată
putregaiul tare, de culoare roșcat-brună
lemnul umed cu putregai tare expus la soare, iși schimbă culoarea
albăstreala, care provine din uscarea în proaste condiții a materialului
lemnul roșu, lemnul cu flori, lemnul cu pungi de rășină
fibra ondulată, formată din creșterea în formă de valuri a inelelor anuale
despicarea necorespunzătoare, când debitarea s-a făcut oblic față de inelele anuale.
FIȘA DE DOCUMENTARE 2
Măsurarea materialului lemnos
Operații de măsurare
Scopul operației de măsurare: determinarea dimensiunilor la care trebuie prelucrată piesa În acest scop se folosesc următoarele instrumente de măsurat:
metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric
FIȘA DE DOCUMENTARE 3
Trasarea materialului lemnos
Trasarea este operația de însemnare a dimensiunilor de pe desenul unei piese pe materialul de prelucrat, folosind instrumente de trasat:
-
compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul
Compasul din lemn
Compasul pentru găuri
Compasul pentru grosimi
Echerul de 90°
Dreptarul
Echerul mobil
Zgârieciul
Însemnătorul
FIȘA DE DOCUMENTARE 4
Verificarea materialului lemnos
Verificarea poziției orizontale și verticale ale reperelor se face folosind nivela și firul cu plumb. Instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Nivela sau bolobocul
– se compune dintr-o piesă paralelipipedică din lemn de stejar, în care se montează unul sau două tuburi de sticlă,puțin arcuite, umplute cu alcool și ermetic închise, iar în interiorul tuburilor ramâne o mică bulă de aer.
Nivela este în poziție orizontală când bula se găsește între cele două semne.
Firul cu plumb - este format dintr-o bucată de metal cu vârful conic, legat cu sfoară.
Pentru controlul verticalității, se dă drumul greutății care va arăta datorită gravitației poziția verticală.
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea
continuă/
formativă
este
implicită
demersului
didactic,
permițând
atât profesorului, cât și
elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
4.1.3. Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Abilități:
Măsurarea materialului lemnos, marcarea dimensiunilor și compararea cu cele din fișa tehnologică
Trasarea materialului lemnos la forma și dimensiunile impuse
Verificarea sub aspectul poziționării, formei și dimensiunilor componentelor, impuse de documentație
Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea procesului de uscare naturală a cherestelei, la măsurarea, trasarea și verificarea lemnului masiv
Atitudini:
Respectarea prescripțiilor din fișele tehnologice la efectuarea operațiilor de măsurare, trasare și verificare
Asumarea responsabilității pentru calitatea operațiilor de măsurare și trasare efectuate
Asumarea inițiativei în stabilirea dimensiunilor componentelor instrumentelor muzicale
Conținuturi:
Instrumente pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
operații de măsurare: scopul operației, instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
operații de trasare: scopul operației, instrumente folosite (compasul, dreptarul, nivela, echerul, zgârieciul, însemnătorul)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea pieselor trasate (șabloane)
Probă de evaluare
Tema:
Măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Enunțul temei pentru proba de evaluare:
Selectează, din piesele de lemn puse la dispoziție, pe cele 3 executate din paltin. Verifică dacă dimensiunile (lungime, lățime, grosime) celor trei piese sunt conforme cu specificațiile din desen și completează tabelul de mai jos.
Sarcini de lucru:
identificarea celor trei piese din lemn de paltin și numerotarea lor
executarea operației de măsurare a lungimii celor 3 piese selectate
executarea operației de măsurare a lățimii și grosimii celor 3 piese selectate
verificarea dimensiunilor celor 3 piese selectate, compararea cu specificațiile din desenul prezentat
completarea tabelului
formularea concluziilor referitoare la rezultatele măsurătorilor
Nr. crt.
Lungime măsurată (mm)
Lățime măsurată (mm)
Grosime măsurată (mm)
Rezultat / Concluzii
1
2
3
Timp de lucru: 30 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică
DA
PARȚIAL
NU
MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE
PLANIFICĂ SARCINILE DE LUCRU
Identifică cele trei piese din lemn de paltin
Alege instrumentele folosite pentru măsurarea, trasarea și verificarea reperelor din lemn masiv
Poziționează piesele în vederea măsurării
EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU
Execută operația de măsurare a lungimii, folosind metrul, ruleta
Execută operația de măsurare a lățimii și grosimii pieselor, folosind șublerul.
Verifică dimensiunile fiecărei piese și constată conformitatea/ neconformitatea acesteia, având în vedere încadrarea în câmpul de toleranță și completează tabelul dat.
COMPORTAMENT / ATITUDINI
Respectă normele de sănătate și securitate în muncă
Întreține curățenia la locul de muncă
Se încadrează în timp
Prezintă modul de executare a operației de măsurare și verificare.
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt.
Criterii de evaluare proba practică
Indicatori de realizare proba practică
Punctaj maxim pe
indicator
Punctaj acordat
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de
realizare
10
Alegerea materialului lemnos utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale
15
Organizarea ergonomică a locului de muncă
10
2.
Realizarea sarcinii de lucru
Sortarea materialului lemnos pe specii, dimensiuni și clase de calitate
15
Realizarea operațiilor de măsurare și verificare, utilizând corespunzător instrumentele specifice
15
Verificarea dimensiunilor și calității pieselor de cherestea.
10
Aplicarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, prevenirea și stingerea incendiilor și protecția mediului la prelucrarea materialului lemnos
10
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
Descrierea operațiilor și a instrumentelor folosite la măsurarea, trasarea, verificarea lemnului masiv, prin utilizarea corespunzătoare a terminologiei de
specialitate.
7
Promovarea, justificarea și argumentarea sarcinii de lucru realizate.
8
Punctaj final
100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -
„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.
Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993.
Maria Pentilescu, Elvira Georgescu - Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București, 2002
N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică - București,1983
MODUL II: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Modulul
„Prelucrarea materialului lemnos”,
componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională
Lutier
din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un numărul de
252 ore/an , conform planului de învățământ, din care :
108 ore/an
– laborator tehnologic
144 ore/an
– instruire practică
Modulul
„Prelucrarea materialului lemnos”
este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,
Lutier
, din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn
sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 5: PRELUCRAREA MATERIALULUI LEMNOS
Rezultate ale învățării codificate conform SPP
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
Conținuturile învățării
5.1.1.Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
5.2.1
5.2.2.
5.2.3.
5.2.4.
5.2.5.
5.2.6.
5.2.12.
5.2.14.
5.2.15.
5.2.16.
5.3.1.
5.3.2.
5.3.3.
5.3.4.
5.3.5.
5.3.6.
Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale
-Clasificarea instrumentelor muzicale cu coarde
-Elemente componente ale instrumentelor muzicale cu coarda
-Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale :
îndreptare- rindeluire, mașini de îndreptat și rindeluit
frezare, mașini de frezat
copiere, mașini de copiat
burghiere și scobire, mașini de burghiat
cepuirea, mașini de cepuit
strunjire, strunguri pentru lemn
șlefuire, mașini de șlefuit
pentru față și spate:
spintecarea semifabricatului în două părți simetrice
rindeluirea pe fața interioară și cant
îmbinarea pe lățime prin încleierea, pe canturile rindeluite a celor două părți
uscarea
trasarea conturului feței sau spatelui cu ajutorul unui șablon
tăierea conturului cu ajutorul ferăstrăului panglică
tivirea grosimii marginii cu ajutorul ferăstrăului circular orizontal
executarea bombamentului feței și spatelui, cu ajutorul mașinii de frezat prin copiere
pentru rama cutiei (pereții laterali)
Eclisele
debitarea din semifabricate, de lamele în grosimi corespunzătoare cu ajutorul discurilor circulare conice
rindeluirea la grosime sau șlefuirea, la mașina de șlefuit cu bandă verticală
curbarea în șabloane
șlefuirea de finisare
Contraeclisele
debitarea radială din semifabricate, în grosimi și lățimi corespunzătoare la lungimi egale cu ale eclisei
Debitarea butucilor și colțarelor
pentru gâturi
trasarea formei gâtului
decuparea la ferăstrăul panglică
Tastiera, cordarul, călușul, popicul, nasturele, se execută prin debitare, rindeluire, frezare, strunjire, sculptare, decupare etc
5.1.2.Defecte de prelucrare mecanică a reperelor
5.2.7 .
5.2.8.
5.2.13.
5.2.14 .
5.2.15.
5.3.5.
5.3.6.
Defecte de prelucrare mecanică a reperelor:
defecte de prelucrare mecanică
cauze care duc la apariția defectelor
modalități de remediere a defectelor de prelucrare mecanică
5.1.3.Operații și unelte folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului
5.2.9.
5.2.10.
5.2.11 .
5.2.12.
5.2.13.
5.2.14 .
5.2.15.
5.3.3.
5.3.4.
5.3.5.
5.3.6.
Operații, unelte și dispozitive folosite pentru prelucrarea manuală a lemnului:
ferăstrăul de traforaj,
rindele speciale,
dălți dure cu muchie teșită, late, înguste, semicirculare,
trusa de dălți pentru sculptură
sfredele
Operații la prelucrarea manuală a lemnului:
- decuparea răsuflătorilor acustice și a călușului, ferăstrăul de traforaj
-rindeluirea exteriorului și interiorului feței și spatelui, rindele speciale (rindea-degetar)
-sculptarea melcului, trusa de dălți pentru sculptură
-practicarea găurilor pentru chei și executarea locașurilor pentru coarde, sfredele
-curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit
-încleierea componentelor cu ajutorul dispozitivelor de strângere
5.1.4.Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos
5.2.4.
5.2.5.
5.2.6.
5.2.11
5.2.14
5.2.16
5.3.7.
Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la uscarea naturală și prelucrarea materialului lemnos
LISTA
MINIMĂ
DE
RESURSE
MATERIALE
(ECHIPAMENTE,
UNELTE
ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,
ECONOMICE,
JURIDICE
ETC.)
NECESARE
DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale
Scule folosite: cuțite pentru îndreptat și rindeluit, discuri tăietoare, pânze de ferăstrău, freze monobloc cu alezaj, drepte și profilate, freze cu coadă, burghir, cuțite pentru strung, materiale pentru șlefuit
Mașini-unelte și dispozitive pentru prelucrarea mecanică a materialului lemnos:
mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașini de rindeluit pe 3,4 fețe, mașini de cepuit, mașini de burghiat și scobit, mașini de frezat, mașina de copiat, strunguri pentru lemn, mașini de șlefuit
Echipament de lucru și protecție: capote de protecție, guri de exhaustare a așchiilor, sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice
Simboluri de avertizare: semnale sonore, vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori de securitate
Unelte pentru prelucrarea manuală: traforaj, rindele, dălți, burghie, sfredele, pile, rașpele
Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului
„Prelucrarea materialului lemnos”
trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul
„Prelucrarea materialului lemnos”
are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării
Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ
è i creativ.
Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învă ì ării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția
Panel,
metoda
cvintetului,
jocul
de
rol,
explozia
stelară,
metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Activități de documentare;
Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);
Problematizarea;
Demonstrația;
Investigația științifică;
Învățarea prin descoperire;
Activități practice;
Studii de caz;
Jocuri de rol;
Simulări;
Elaborarea de proiecte;
Activități bazate pe comunicare și relaționare;
Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite;
Organizarea locului de muncă;
Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date;
Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică;
Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică;
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date: rindeluire, retezare la lungime finală, cepuire și scobire, frezare, frezare prin copiere, strunjire, șlefuire;
Remedierea defectelor de prelucrare mecanică a reperelor;
Identificarea operațiilor de prelucrare manuală, ce urmează a fi efectuate, conform fișei tehnologice primite;
Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală pentru reperele date;
Executarea operațiilor de prelucrare manuală pentru reperele date;
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare „ ȘTIU - VREAU SĂ ȘTIU - AM ÎNVĂȚAT ”, pentru tema “ Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Abilități:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite
Organizarea locului de muncă
Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date
Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică
Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date
5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate
5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Atitudini:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice
Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic
Tema: Procesul tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale
Această metodă valorifică cunoștințele deja însușite ca bază în acumularea celor noi; consolidează cunoștințele și le extinde prin formularea de întrebări sau exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect; stimulează gândirea critică și sintetică, colaborarea și comunicarea.
Etapele metodei:
Profesorul împarte clasa pe grupe și anunță tema. Elevii sunt rugați să facă o listă cu tot ceea ce știu despre tema aleasă; în timp ce elevii alcătuiesc lista, profesorul face la tablă un tabel cu următoarele coloane:
știu, vreau să știu, am învățat
ȘTIU
VREAU SĂ ȘTIU
AM ÎNVĂȚAT
speciile lemnoase utilizate la fabricarea instrumentelor muzicale
din ce specie se execută fiecare parte componentă a instrumentelor muzicale ?
caracteristicile lemnului de rezonanță
de ce numai anumite elemente componente ale instrumentelor muzicale trebuie executate din lemn
de rezonanță?
procesul de uscare naturală a lemnului și evitarea producerii defectelor de uscare
cum (operații tehnologice) și cu ce ( unelte, scule, mașini, utilaje) se execută elementele componente ale instrumentelor muzicale
Se lucrează pe grupe , fiecare grupă va nota câte o idee în prima coloană, cu privire la tema enunțată. Coloana din mijloc va fi completată cu întrebări, care pot fi produse în urma dezacordului privind unele detalii sau de curiozitate a elevilor.
Se lecturează fișa de documentare.
În urma lecturii, vor fi aduse completări în primele doua coloane, după caz, și se va scrie în coloana a treia ceea ce elevul a învățat nou din activitatea desfășurată. Coloana ”Am învățat” este cea mai importantă, fiind coloana, care completată, justifică utilizarea metodei didactice.
Exemplu de fișă de documentare:
FIȘĂ DE DOCUMENTARE:
Frezarea, mașini de frezat Mașina de frezat cu ax vertical
– batiu
– masa de lucru principală
– masa mobilă
– motor electric
– ax portsculă
– freza
– arborele mașinii
– rigla de ghidaj
– braț
– coloană
– masa anexă
Reglarea mașinii se face prin următoarele operații:
– bară
– angrenaj roată dințată- cremalieră
– roată de mână
– roată de mână
– sanie
– ghidaje
– mecanism șurub – piuliță
– suport
– roată dințată
21, 22 – sectoare dințate
23 - cremalieră
Mișcarea I – mișcarea principală de tăiere a sculei tăietoare Mișcarea II – reglarea poziției riglei de ghidaj
Mișcarea III – reglarea pe verticală a brațului Mișcarea IV – deplasarea mesei anexe pe orizontală
Mișcarea V – reglarea înclinării axului sub un unghi de până la 45° Mișcarea VI – reglarea poziției pe verticală a sculei tăietoare (freza) Mișcarea VII – reglarea poziției pe orizontală a mesei principale
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea
continuă/
formativă
este
implicită
demersului
didactic,
permițând
atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor,
să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare,
se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, fișă de observare a probei practice , care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
5.1.1. Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Abilități:
Identificarea operațiilor de prelucrare mecanică, ce urmează a fi efectuate, în funcție de tipul reperelor din lemn masiv, conform fișei tehnologice primite
Organizarea locului de muncă
Alegerea mașinilor și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere date
Montarea sculelor necesare pe mașinile de prelucrare mecanică
Verificarea stării de funcționare a fiecărei mașini de prelucrare mecanică
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică pentru reperele date
5.2.12. Măsurarea dimensiunilor reperelor obținute prin prelucrare și compararea cu cele din fișa tehnologică
5.2.15 .Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
5.2.16. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a materialului lemnos și a uneltelor/mașinilor utilizate
5.2.17 .Utilizarea calculatorului la prelucrarea mecanică cu ajutorul utilajelor moderne (mașini cu comandă numerică)
Atitudini:
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Executarea operațiilor de prelucrare mecanică sub supraveghere directă, cu un anumit grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea succesiunii operațiilor de prelucrare manuală și mecanică a reperelor conform fișelor tehnologice
Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme
Responsabilizarea pentru asigurarea calității reperelor prelucrate manual și mecanic
Probă practică de evaluare
Tema: Operații și mașini de prelucrare mecanică a reperelor în vederea realizării instrumentelor muzicale
Enunțul probei practice:
Execută rindeluirea unei piese de cherestea pe două fețe paralele la grosimea de 20 mm și profilarea canturilor în falț pe toată lungimea piesei (dimensiunile falțului: lățimea=8 mm, adâncimea=5 mm).
SARCINI DE LUCRU :
Organizarea locului de muncă
Alegerea și fixarea sculelor
Poziționarea corectă a piesei de cherestea în vederea prelucrării
Reglarea mașinii de rindeluit pe patru fețe
Verificarea existenței și funcționării dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii
Executarea operației de rindeluire – profilare
Verificarea grosimii piesei după rindeluire, folosind șublerul
Verificarea dimensiunii falțului, folosind verificatorul șablon
Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
Timp de lucru: 60 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică
DA
PARȚIAL
NU
MODUL DE REALIZARE A PROBEI PRACTICE
PREGĂTEȘTE LOCUL DE MUNCĂ/PLANIFICAREA SARCINILOR
Alege și fixează sculele corespunzătoare operației de rindeluire- profilare
Poziționează corect piesa de cherestea în vederea prelucrării
Reglează mașina de rindeluit pe patru fețe
Verifică existența și funcționarea dispozitivelor de protecție a muncii din dotarea mașinii
EXECUTĂ SARCINILE DE LUCRU
Execută operația de rindeluire - profilare
Verifică grosimea piesei după rindeluire, folosind șublerul.
Verifică dimensiunile falțului, folosind verificatorul șablon.
COMPORTAMENT / ATITUDINI
Respectă normele de sănătate și securitate în muncă
Întreține curățenia la locul de muncă
Se încadrează în timp
Prezintă modul de executare a operației de rindeluire-profilare
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt.
Criterii de evaluare proba practică
Indicatori de realizare proba practică
Punctaj maxim pe indicator
Punctaj acordat
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
Analizarea sarcinii de lucru și identificarea modului de realizare
4
Alegerea mașinii și SDV-urilor în funcție de operațiile de prelucrare mecanică necesare pentru repere din lemn masiv date
6
Alegerea uneltelor în funcție de operațiile de prelucrare manuală necesare pentru reperele din lemn masiv date
6
Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la prelucrarea materialului lemnos
4
2.
Realizarea sarcinii de lucru
Execută operațiile de prelucrare mecanică a materialului lemnos cu aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă.
50
Execută operațiile de prelucrare mecanică cu respectarea indicațiilor din fișele tehnologice
15
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
Argumentarea alegerii mașinilor, SDV-urilor și operațiile tehnologice executate
6
Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea modului de executare a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv și a panourilor
9
Punctaj final
100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -
„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.
Mihai, D., Materiale tehnologice pentru industria lemnului.Editura Tehnică, București,1993.
Maria Pentilescu, Elvira Georgescu- Fabricarea produselor din lemn Pregătire de bază, manual pentru școala de arte și meserii Anul I, Editura Economică Preuniversitaria, București,2002
N.I.Cotta- Proiectarea și Tehnologia fabricării produselor industrial din lemn, Editura Didactică și Pedagogică- București,1983
Profesori: Grînea Ruxandra Sorela, Ionescu Elena, Grigorescu Andrei, Popescu Minodora, Munteanu Alunița, Butnariu Liliana, Constantinescu Georgeta, Hrimiuc Corina - Auxiliar curricular ”Tehnologia altor produse din lemn”, Domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificarea Tehnician proiectant produse finite din lemn, clasa a XII-a, 2008.
MODUL III: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Modulul
„Asamblarea componentelor confecționate
”,
parte a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională
Lutier
din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI-a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un numărul de
126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :
54 ore/an
– laborator tehnologic
72 ore/an
– instruire practică
Modulul
„
Asamblarea componentelor confecționate
”
este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,
Lutier
, din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn
sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 6: ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECȚIONATE
Rezultate ale învățării codificate conform SPP
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
Conținuturile învățării
6.1.1. Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării
6.2.1.
6.2.2.
6.2.3.
6.2.9.
6.3.1.
6.3.2.
Operații de pregătire a reperelor/elementelor componente confecționate, în vederea asamblării:
metode de pregătire specifice reperelor componente ale instrumentelor muzicale
tipuri de instrumente muzicale de realizat : instrumente muzicale cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a accesoriilor, a instrumentelor cu coarde ciupite (chitară, mandolină, harpă) și a celor de percuție ( țambal) și de suflat (nai).
6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul
6.2.1.
6.2.2.
6.2.3.
6.2.7.
6.2.8.
6.2.9.
6.3.3.
6.3.4.
6.3.5.
6.3.6.
Asamblarea elementelor confecționate : cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul:
procedee de asamblare
tipuri de asamblări
scule și materiale adecvate
6.1.3. Operații de fixare a elementelor:
6.2.4.
6.2.5.
6.2.6.
6.2.7.
6.3.4.
6.3.5.
6.3.6.
Operații de fixare a elementelor:
-
montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii
6.2.8.
6.2.9.
pe gât, aplicarea gradațiilor metalice
proceduri, unelte și tehnici de asamblare
proceduri de fixare a accesoriilor: montare aplicată pe suprafața piesei, montare îngropată, montare semiîngropată, montare aparentă
dispozitive și materiale necesare
defecte de asamblare
6.1.4. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate
6.2.7.
6.2.8.
6.2.9.
6.3.7.
Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la asamblarea componentelor confecționate
LISTA
MINIMĂ
DE
RESURSE
MATERIALE
(ECHIPAMENTE,
UNELTE
ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,
ECONOMICE,
JURIDICE
ETC.)
NECESARE
DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Repere din lemn masiv și panouri: componente din lemn masiv și placaj ale instrumentelor muzicale
Unelte, dispozitive și materiale necesare pentru asamblarea elementelor componente
Dispozitive și materiale necesare: dispozitive de fixare și strângere (scoabe, eclise, chingi, clești)
Lianți: clei de oase, aracet, prenadez, rășini
Dispozitive de aplicat adezivi: pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit
Accesorii: chei, cordare, limbi, monturi, bărbii, fix-uri, corzi, călușe
Fișe tehnologice pentru repere din lemn masiv și panouri
Echipament de lucru și protecție: sisteme de fixare și dispozitive de strângere, instalații de exhaustare, ventilație și echipamente de protecție corporală, dispozitive de protecție specifice
Instrumente de măsurat, trasat, verificat: metru, ruletă, șubler, raportor, micrometru, compas, dreptar, nivelă, echer, zgârieci, șabloane
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului
„Asamblarea componentelor confecționate”
trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul
„Asamblarea componentelor confecționate”
are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul
trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.
Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția
Panel,
metoda
cvintetului,
jocul
de
rol,
explozia
stelară,
metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Activități de documentare;
Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);
Problematizarea;
Demonstrația;
Investigația științifică;
Învățarea prin descoperire;
Activități practice;
Studii de caz;
Jocuri de rol;
Simulări;
Elaborarea de proiecte;
Activități bazate pe comunicare și relaționare;
Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
pregătirea reperelor componente ale instrumentelor muzicale
alegerea elementelor componente specifice instrumentului muzical confecționat
alegerea SDV-urilor în funcție de operațiile de asamblare necesare pentru repere date
executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată
alegerea materialelor necesare operației de asamblare
identificarea defectelor de asamblare
remedierea defectelor de asamblare
executarea unor operații de măsurare, folosind instrumente specifice de tâmplărie (metrul, ruleta, șublerul, raportorul, micrometrul cu șurub, ceasul micrometric)
operații de verificare: scopul operației, instrumente pentru verificarea asamblării
amenajarea locului de munca
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare
„ ORGANIZATORUL
GRAFIC ”,
pentru
tema
“ Asamblarea
componentelor confecționate ”, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
6.1.2.
Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate
Abilități:
Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată
Alegerea materialelor necesare operației de asamblare.
Remedierea defectelor de asamblare a componentelor
Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate
Atitudini:
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații
Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare
Tema: Asamblarea elementelor confecționate Tipul lecției: Fixare și sistematizare a cunoștințelor
Utilizarea organizatorilor grafici este o modalitate eficientă de a-i face pe elevi să se gândească, să vizualizeze și să-și aranjeze cunoștințele. Studiile arată că atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoștințelor lor, are loc o creștere a activității creierului (Gerlic & Jausovec, 1999). Fie că elevii creează o hartă conceptuală, o diagramă de proces sau o simplă schiță, ei trebuie să apeleze la capacitățile de analiză pentru a clarifica relațiile, a-și organiza gândurile și a formula planuri sau pașii procesului. Procesul de creare a reprezentărilor îi ajută pe elevi să rețină informațiile și le dezvoltă abilitatea de a transmite și a face schimb de idei în activitățile care se desfășoară prin colaborare Principiul metodei constă în plasarea centrală a conceptului, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare.
Etapele
metodei:
Prezentarea de către profesor, a obiectivelor operaționale propuse
Profesorul împarte bilete colorate elevilor. Astfel se vor forma 5 echipe: “ Echipa albastră ”, “ Echipa galbenă ”, “ Echipa roz ” “ Echipa verde ” și “ Echipa roșie ”.
Reprezentantul fiecărei echipe va extrage dintr-un coș un bilețel pe care este scrisă câte o operație de montare a elementelor (montarea barelor de rezonanță pe eclisă, aplicarea plăcii față-spate pe conturul eclisei prin presare, montarea gâtului, aplicarea limbii pe gât, aplicarea gradațiilor metalice).
În continuare, profesorul face precizări privind modul de rezolvare a sarcinii de lucru: fiecare echipă va realiza un
organizator grafic pe o foaie de flip chart
prin care va sintetiza toate informațiile legate de operația de asamblare a elementelor confecționate.
Elevii se documentează, identifică informațiile necesare și vor realiza organizatorul grafic.
După expirarea timpului alocat, fiecare echipă își prezintă produsul final. Ceilalți elevi, din celelalte echipe vor analiza cele expuse de echipa respectivă și vor face completări/aprecieri.
Elevii primesc feed-back din partea profesorului.
Elevii vor anexa la portofoliu organizatorii grafici realizați.
Exemplu de organizator grafic:
Pregătirea elementelor componente
Fazele de montare
Scopul operației
Asamblarea elementelor confecționate
Scule, dispozitive și materiale folosite
Defecte de montare
Norme de securitate
Verificarea montării
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea
continuă/
formativă
este
implicită
demersului
didactic,
permițând
atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate. În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională. Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare,
se prezintă un exemplu de instrument de evaluare, activitate practică,
care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
6.1.2. Asamblarea elementelor confecționate: cutia de rezonanță (fața, spatele, eclisa, contraeclisa, bara de rezonanță) și gâtul: procedee de asamblare; tipuri de asamblări; scule și materiale adecvate
Abilități:
6.2.4.Executarea fazelor operației de asamblare a unui instrument muzical, pe baza planului de operații din fișa tehnologică dată
6.2.5.Alegerea materialelor necesare operației de asamblare. 6.2.6.Remedierea defectelor de asamblare a componentelor
6.2.8.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
6.2.9.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor de fixare a elementelor confecționate
Atitudini:
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile de prelucrare mecanică sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție
Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită
Respectarea cu strictețe a succesiunii operațiilor tehnologice, conform planului de operații
Conștientizarea importanței operațiilor de asamblare pentru obținerea unor produse de calitate
Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, pază și stingere a incendiilor și protecție a mediului la asamblare
Data……………………………….Elev...............................................
FIȘĂ DE LUCRU:
Tipuri de instrumente muzicale cu corzi
Numiți instrumentele muzicale din figurile următoare;
Enumerați fazele asamblării acestora.
1)
2)
3)
4)
5)
6)
Timp de lucru: 15 min
Răspunsuri Fișă de lucru :
Caracteristicile acustice ale instrumentelor muzicale cu corzi. a)
Viori
Violoncel
Mandolină
Vioară
Contrabas
Chitară
b)
-formarea ramei cutiei; -curățirea; -încleierea spatelui și a feței cu ajutorul dispozitivelor de strângere; -uscarea; -curățirea și rotunjirea marginilor cu hârtie de șlefuit; -frezarea ulucului pentru fileu și ornamentații; -aplicarea fileului și ornamentațiilor prin încleiere; -încleierea gâtului; -găurirea butucului inferior și montarea nasturelui pt. cordar; -introducerea popicului; -finisarea, prin șlefuire manuală.
Probă practică de evaluare
Tema:
Asamblarea elementelor confecționate
Enunțul temei pentru proba de evaluare:
Realizează subansamblul ”gâtul viorii”, conform desenului de mai jos, prin asamblarea elementelor componente.
Sarcini de lucru:
Selectarea elementelor componente, conform desenului;
Alegerea uneltelor, dispozitivelor și a materialelor necesare operației de asamblare;
Executarea operației de asamblare a subansamblului ”gâtul viorii”
Aplicarea materialului de încleiere
Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare
Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea
Respectarea duratelor de timp specifice fiecărei etape de asamblare
Remedierea eventualelor defecte de asamblare a elementelor componente (verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv)
Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă
Timp de lucru: 120 min
Fișa de observare a probei practice
Criterii de apreciere a performanței elevului la proba practică
DA
PARȚIAL
NU
MODUL DE REALIZARE A SUBANSAMBLULUI
PLANIFICĂ SARCINA DE LUCRU
Selectează elementele componente, conform desenului
Selectează uneltele, dispozitivele de lucru și materialele necesare executării subansamblului ”gâtul viorii”
REALIZEAZĂ ”GÂTUL VIORII”, RESPECTÂND TEHNOLOGIA SPECIFICĂ DE ASAMBLARE
Aplică materialul de încleiere
Respectă durata ”fazei deschise”
Poziționarea corectă a pieselor și introducerea în dispozitivul de asamblare
Respectarea timpului de presare
Scoaterea pieselor din dispozitivul de presare și condiționarea
Verificarea încleierii și îndepărtarea urmelor de adeziv
COMPORTAMENT / ATITUDINI
Respectă normele de sănătate și securitate în muncă
Întreține curățenia la locul de muncă
Se încadrează în timp
Prezintă sarcinile de lucru, utilizând terminologia de specialitate
Fișa de evaluare a probei practice
Nr. crt.
Criterii de evaluare proba practică
Indicatori de realizare
Punctaj maxim pe indicator
Punctaj acordat
1.
Primirea și planificarea sarcinii de lucru
Analizarea cerințelor pentru fiecare sarcină de lucru și identificarea posibilelor căi de realizare
6
Identificarea sistemului și a dispozitivelor necesare pentru asamblarea componentelor
7
Alegerea materialelor necesare pentru asamblarea unui produs dat
7
Asigurarea condițiilor de aplicare a normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului la asamblarea componentelor
5
2.
Realizarea sarcinii de lucru
Executarea operațiilor tehnologice, respectând succesiunea conform planului de operații.
45
Efectuarea operațiilor de asamblare a componentelor cu respectarea normelor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, paza și stingerea incendiilor și protecție a mediului.
15
3.
Prezentarea și promovarea sarcinii realizate
Argumentarea alegerii procedeelor de asamblare la realizarea subansamblului
6
Utilizarea terminologiei de specialitate în
descrierea modului de executare a operațiilor de asamblare a componentelor
9
Punctaj final
100
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -
„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.
Florescu, I., Nicoară, D.
-
Tehnologii moderne în fabricarea mobilei,
Editura Tehnică, București
Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. -
Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 –
București –CNDIPT 2004-2007.
Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. –
Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ profesional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018
MODUL IV: TEHNOLOGIA FINISĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE CU CORZI NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Modulul “ Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”,
componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea profesională
Lutier
din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn , face parte din pregătirea practică aferentă clasei a XI- a, învățământ profesional.
Modulul are alocat un numărul de
126 ore/an , conform planului de învățământ, din care :
54 ore/an
– laborator tehnologic
72 ore/an
– instruire practică
Modulul
„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”
este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 3,
Lutier
, din domeniul de pregătire profesională
Fabricarea produselor din lemn
sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
STRUCTURĂ MODUL
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 7: FINISAREA INSTRUMENTELOR MUZICALE
Rezultate ale învățării codificate conform SPP
Cunoștințe
Abilități
Atitudini
Conținuturile învățării
7.1.1.Procedee de finisare
7.2.1.
7.2.2.
7.2.13
7.2.14
7.3.1.
Procedee de finisare:
finisarea transparentă:
materiale tehnologice: ulei, coloranți, lacuri din rășini naturale pe bază de alcooli sau ulei, lacuri nitrocelulozice și poliuretanice, lacuri ecologice
finisarea opacă
materiale tehnologice: emailuri nitrocelulozice și poliuretanice
7.1.2.Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate
7.2.3.
7.2.4.
7.2.13
7.2.14.
7.2.18.
7.3.2
7.3.5.
7.3.7.
Operații de pregătire a suportului lemnos pentru finisare și materiale tehnologice utilizate:
desprăfuire, decolorare, colorare, umplerea texturii lemnului
materiale tehnologice: umplutori de pori, substanțe pentru decolorarea lemnului, coloranți
7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare
7.2.5.
7.2.13
7.2.14.
7.2.18.
7.3.1.
7.3.2.
7.3.3.
7.3.4.
Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare:
manual, prin pensulare
prin pulverizare
defecte la aplicarea materialelor de finisare
7.1.4. Instalații de
7.2.3.
7.3.1.
Instalații de finisare
finisare
7.2.4.
7.2.5.
7.2.6.
7.2.7.
7.3.2.
7.3.4.
7.3.5.
7.3.6.
7.3.7.
instalația de pulverizare
instalația de aplicare prin imersie
7.1.5. Uscarea peliculelor de finisare
7.2.8.
7.2.11.
7.3.3.
7.3.4.
7.3.5.
Uscarea peliculelor de finisare:
uscare naturală a peliculei
uscare artificială a peliculei
7.1.6. Operații de prelucrare a peliculelor de finisare
7.2.9.
7.2.10.
7.2.12.
7.2.13
7.2.14.
7.2.17.
7.2.18.
7.3.3.
7.3.6.
Operații de prelucrare a peliculelor de finisare
operații de prelucrare a peliculei de finisare și materiale tehnologice folosite
defecte de șlefuire și lustruire a peliculei de finisare
7.1.7. Criterii de calitate
7.2.11.
7.2.12.
7.2.13.
7.2.14.
7.2.15.
7.3.7.
Criterii de calitate
instrumentele muzicale finisate nu trebuie să prezinte zgârieturi, fisuri sau rupturi
pelicula de lac trebuie să fie uniformă, fără urme de scurgeri, incluziuni de aer sau exfolieri
instrumentele muzicale sunt verificate ca sunet și acordate
7.1.8. Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi
7.2.16.
7.2.17.
7.2.18.
7.3.8.
Norme de securitate și sănătate în muncă, PSI și protecție a mediului la finisarea instrumentelor muzicale cu corzi
LISTA
MINIMĂ
DE
RESURSE
MATERIALE
(ECHIPAMENTE,
UNELTE
ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE,
ECONOMICE,
JURIDICE
ETC.)
NECESARE
DOBÂNDIRII
REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală sau la operatorul economic):
Materiale specifice operațiilor de finisare: pentru pregătirea suportului lemnos în vederea finisării, pentru finisare, pentru prelucrarea peliculei
Instalații: aparate de pulverizat, cabină de pulverozat cu hidrofiltru
Materiale diverse pentru conservare și tratare: diluanți, uleiuri, ceară, vopsele pe bază de ulei tempera, emailuri, pensule, spatulă sau cuțit pentru umplerea suprafețelor neregulate cu material de chituit
Echipament de lucru și protecție: vestimentație și echipamente de protecție corporală
SUGESTII METODOLOGICE
Conținuturile modulului
„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”
trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în curriculum se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/ abilităților/ atitudinilor necesare pentru pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul
„Tehnologia finisării instrumentelor muzicale cu corzi”
are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus. Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării.
Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar pentru parcurgerea acestora, profesorul trebuie să studieze Standardul de Pregătire Profesională.
Profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conținuturi, numărul de ore alocat fiecărei teme rămânând la latitudinea sa, în funcție de nivelul de cunoștințele anterioare ale elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică, punând accentul pe metode cu caracter preponderent aplicativ și creativ.
Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal, instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, metoda Phillips 6 – 6, metoda expertului, metoda mozaicului, discuția
Panel,
metoda
cvintetului,
jocul
de
rol,
explozia
stelară,
metoda ciorchinelui, brainstorming-ul, tehnica 6/3/5, pălăriile gânditoare, cafeneaua, metoda cubului, turul galeriei, starburst etc;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitățile de documentare, modelarea, observația/ investigația dirijată etc.;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă (ex. studiul individual, investigația științifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Activități de documentare;
Vizionări de materiale video (casete video, DVD – uri);
Problematizarea;
Demonstrația;
Investigația științifică;
Învățarea prin descoperire;
Activități practice;
Studii de caz;
Jocuri de rol;
Simulări;
Elaborarea de proiecte;
Activități bazate pe comunicare și relaționare;
Activități de lucru în grup/ în echipă.
Colectivul de autori propune următoarele lucrări practice:
Efectuarea operațiilor de pregătire necesare (desprăfuire, decolorare, albire, colorare, umplerea porilor) pentru finisarea produsului dat, prin utilizarea corespunzătoare a materialelor tehnologice
Aplicarea lacurilor prin pulverizare;
Executarea operațiilor de prelucrare a peliculei de finisare;
Remedierea defectelor de șlefuire și lustruire a peliculelor de finisare.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile resurselor existente.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de aplicare a metodei de predare – învățare “ LECȚIA VIZITĂ ” cu aplicabilitate și a “ ÎNVĂȚĂRII PRIN DESCOPERIRE ” pentru tema
“Pulverizarea ” ,
care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
7.1.3. Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare
Abilități:
7.2.2.Identificarea procedeului de finisare pentru un produs dat 7.2.3.Identificarea operațiilor de pregătire necesare pentru un produs dat
7.2.5.Identificarea tehnologiei de aplicare a materialelor de finisare pentru un produs dat
7.2.17.Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
7.2.18.Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat
Atitudini:
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile tehnologice sunt executate sub supravegherea directă a maistrului instructor, existând un grad de autonomie în execuție
Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Lecție -vizită
Profesorul realizează împreună cu elevii o vizită de documentare în cadrul unei firme de fabricare a instrumentelor muzicale.
Această activitate didactică, organizată și proiectată sub forma unei deplasări de studiu, are ca obiectiv instructiv – cognitiv principal lărgirea și aprofundarea cunoștințelor acumulate, legarea lor de practică.
Vizita didactică presupune pregătirea temeinică a modului de desfășurare, stabilirea unor sarcini, acțiuni care să mențină atenția participanților pe toată durata desfășurării și să se finalizeze cu concluzii.
Etapele lecției vizită sunt:
pregătirea vizitei;
desfășurarea vizitei;
valorificarea rezulatelor obținute: în timpul vizitei, la terminarea vizitei obiectivului, la școală. Caracterul aplicativ și activ-participativ al metodei se bazează pe învățarea prin descoperire, prin care elevul învață lucruri noi, sub îndrumarea cadrului didactic.
Observarea permite elevilor percepția directă a fenomemelor, detectarea și extragerea informațiilor noi prin eforturi proprii.
Pe parcursul lecției vizită elevii vor avea ca sarcină concretă de învățare observarea unei faze a procesului tehnologic de fabricare a instrumentelor muzicale, respectiv finisarea, care se desfășoară în unitatea productivă.
Captarea atenției și informarea elevului cu privire la procesul urmărit
Profesorul captează atenția elevilor prin prezentarea unor componente ale instrumentelor muzicale finisate prin procedeul pulverizării, apoi explică elevilor acest procedeu, care urmează a fi urmărit.
Dirijarea învățării prin descoperire și obținerea performanței
Elevii se grupează câte doi, fiecare pereche primește câte o fișă de documentare pentru a se familiariza cu metoda de finisare a reperelor prin pulverizare. Urmăresc apoi, în condiții reale de muncă, succesiunea operațiilor finisării, metoda aplicării materialelor de finisare prin pulverizare, având în vedere noțiunile cuprinse în fișa de documentare.
Elevii vor învăța să-și înregistreze observațiile. Acestea vor conține câteva puncte importante, ca de exemplu: data, tema lecției/ titlul procesului tehnologic urmărit, materiile prime, materialele și utilajele folosite, ipotezele de lucru (dacă au fost date anticipat), secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit/investigat, rezultatele, observațiile, concluziile proprii.
În timpul observării procedeului finisării prin pulverizare elevii pot adresa întrebări profesorului.
Asigurarea feed-back-ului și evaluarea performanței
Profesorul va confirma corectitudinea datelor
și observațiilor făcute și va urmări performanța elevilor, urmând să obțină feed-back-ul la clasă în urma unei verificări orale și/sau scrise.
FIȘĂ DE COLECTARE A DATELOR
Numele elevului:
Data:
Tema / Titlul procesului tehnologic urmărit :
1.
Materii prime (repere)
2.
Materiale tehnologice
3.
Instalații și aparate folosite
4.
Secvențele/ etapele procesului tehnologic urmărit
Observații, concluzii proprii :
FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Modulul: Tehnologia finisării instrumentelor muzicale
Obiectivele lecției
identificarea metodelor de finisare a mobilei;
explicarea principiului metodei de aplicarea a lacului prin pulverizare;
prezentarea cabinei de pulverizare;
Definiția metodei de pulverizare
Aplicarea lacului
prin pulverizare constă în transformarea lacului în particule sub acțiunea de destindere a aerului comprimat.
Procedee de pulverizare
pulverizare
pneumatică
;
pulverizare hidraulică;
pulverizare în câmp electrostatic;
Noțiuni noi:
- pulverizare; aparat de pulverizat; cabină de pulverizare;
Aparate și dispozitive pentru pulverizare
aparat de pulverizat (pulverizator);
cabină de pulverizare;
Important! Condiții la aplicarea lacurilor prin pulverizare
Poziția și dirijarea pulverizatorului:
poziția pulverizatorului perpendicular pe suprafața de finisare;
distanța de la aparat la suprafața de finisat de ~ 250 mm;
deplasarea pulverizatorului se face paralel cu supeafața de finisat;
aplicarea de pelicule uniforme, prin deplasarea aparatului cu viteză constantă în benzi paralele, care se suprapun pe 1/3 din lățime;
pentru pulverizarea suprafețelor plane orizontale și verticale forma jetului de lac este elipsă
cu axa orizontală, respectiv verticală;
Lacul se poate aplica la temperatura obișnuită sau încălzit
Condiții pentru a obține pelicule de calitate
vâscozitatea lacului va fi de 20...25 s (cupa STAS Ø 4 mm);
se vor folosi duze cu diametrul de 0,5. 1,8 (2,5) mm;
presiunea aerului va fi (2,5. 3)105 Pa;
primul strat se va aplica paralel cu axa piesei, iar următorul perpendicular față de primul;
Debitul de aer proaspăt introdus în cabina de pulverizare trebuie să fie egal cu debitul de aer evacuat, încărcat cu vapori de solvent
Tema: Tehnologia
de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare
Construcție
1- conductă
– canal
– declanșator
– supapă
– arc
6,7 – canale de admisie aer
– cap inelar
– orificii de evacuare aer 10 – conductă de alimentare lac
– rezervor
- tija
– orificiu central pentru admisia lacului 14 – capac
Aparatul de pulverizat
Metoda de aplicare a lacului
pulverizare pneumatică cu aer comprimat cu o presiune de (2,5...3)10 5
Pa;
a – schema de funcționare
Repere care se finisează
repere cu suprafețe reduse;
canturi drepte sau profilate;
repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame;
b – formarea jetului de lac
Principiul de funcționare
transformarea lacului în particule fine dispersate în aer;
alimentarea cu lac:
rezervor de 0,5-1 l;
instalație centrală;
Avantajele aplicării lacului încălzit
reducerea timpului de uscare;
reducerea numărului de straturi de lac;
mărirea aderenței peliculei;
îmbunătățirea calității finisării (pelicule uniforme);
Scopul utilizării cabinei
Filtrarea aerului pentru:
împiedicarea ridicării gazelor (substanțelor toxice- solvenți, care se degajă în timpul finisării) la nivelul inhalației de către muncitor;
eliminarea ceții care se formează în scopul evitării pericolului de incendiu și explozie
Cabina de pulverizare
Părți componente
– rezervor de apă
– cameră de stropire
– hidrofiltru
– filtru uscat (separator de picături)
– hotă de absorbție a aerului proaspăt
– conductă de evacuare a aerului 7 – ventilator centrifugal
– motor electric
– rezervor
– paravane
– pereți laterali
– copertină
– masa
– piese de pulverizat
– hotă de captare
– ventilator
– calorifer
Purificarea aerului cu
filtru uscat
filtru umed (perdea de apă)
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învățării stabilite în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea continuă/ formativă este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să cunoască nivelul de achiziționare a rezultatelor învățării, să identifice lacunele și cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/ învățare.
Evaluarea finală/ sumativă, având caracter aplicativ și integrat, se realizează la sfârșitul procesului de învățare și informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învățării este necesar să se aibă în vedere mai ales evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activității elevilor, ci și a proceselor de învățare, a abilităților și atitudinilor dezvoltate.
În mod obligatoriu se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu rezultatele învățării și standardul de evaluare asociat unității de rezultate ale învățării, din Standardul de Pregătire Profesională.
Vor fi evaluate doar rezultatele învățării evidențiate în modul și nu altele.
Pentru evaluarea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară se recomandă utilizarea următoarelor instrumente: observarea sistematică, fișe de observare, tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării, proba practică, proiectul, portofoliul, fișe de autoevaluare, teste de evaluare etc.
În continuare, se prezintă un exemplu de instrument de evaluare,
test de evaluare, care vizează următoarele rezultate ale învățării:
Cunoștințe:
7.1.3.
Tehnologii de aplicare a materialelor de finisare
Abilități:
7.2.1 .Identificarea procedeului de finisare, a operațiilor de pregătire necesare și a tehnologiei de finisare pentru un produs dat
7.2.17. Comunicare/ raportarea rezultatelor activităților profesionale desfășurate
7.2.18. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de specialitate la descrierea operațiilor și instalațiilor utilizate la finisarea produsului dat
Atitudini:
Asumarea inițiativei în stabilirea tehnologiei de finisare pentru un produs dat
Respectarea cerințelor ergonomice la locul de muncă
Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor la locul de muncă
Operațiile tehnologice sunt executate sub supraveghere directă, existând un grad de autonomie în execuție
TEST DE EVALUARE
Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare SUBIECT I (20 puncte)
Pentru fiecare cerință de mai jos, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
Distanța la care trebuie ținut aparatul de pulverizat față de suprafața de finisare este de:
~ 100 mm;
< 150 mm;
> 200 mm;
~ 250 mm.
Metoda de aplicare a lacului cu aparatul de pulverizat este pulverizarea:
în câmp electrostatic;
hidraulică;
mecanică;
pneumatică.
Prin metoda pulverizării se finisează:
canturile reperelor drepte și profilate;
pereții laterali pentru dulapurile de haine;
scheletele de fotolii;
suprafețele plane ale reperelor.
Cabina de pulverizare servește pentru:
facilitarea operației de finisare;
filtrarea aerului de particulele de lac;
îmbunătățirea calității finisării;
mărirea productivității la finisare.
Poziția corectă a aparatului de pulverizat este:
înclinat la 30 °;
înclinat la 45 °
paralel cu suprafața de pulverizat;
perpendicular pe suprafața de pulverizat.
2.
Citiți cu atenție enunțurile ( a, b, c, d, e ) și notați în dreptul fiecăruia litera
A , dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera
F , dacă apreciați că enunțul este fals.
Aplicarea soluțiilor de lac încălzite conduce la obținerea unei aderențe mai bune a peliculei și reducerea duratei de uscare.
Aparatul de pulverizat trebuie ținut în poziție perpendiculară pe suprafața de finisat.
La cabina de pulverizare, filtrul uscat este format dintr-o perdea continuă de apă.
Vâscozitatea lacului se măsoară cu cupa STAS Ø 4 mm.
Duzele aparatului de pulverizat au diametre de 0,5. 1,8 (2,5) mm.
SUBIECTUL II (30 puncte)
Imaginea următoare reprezintă formarea jetului la aparatul de pulverizat.
Rezolvați următoarele cerințe:
Precizați tipul procedeului pulverizării, definiția și suprafețele pentru finisarea cărora este folosit;
Precizați și definiți alte două procedee de finisare pe care le cunoașteți;
Identificați elementele notate cu cifre.
SUBIECTUL III (40 puncte)
Studiați cu atenție imaginea de mai jos și rezolvați următoarele cerințe:
Identificați instalația din imagine.
Precizați rolul instalației din imagine;
Denumiți reperele notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17.
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
Tema: Tehnologia de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare Se acordă 10 puncte din oficiu.
Subiectul. I. TOTAL: 20 puncte
10 puncte
1 - d; 2 - a; 3 - b; 4 - a; 5- a.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte
2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte .
10 puncte
a - A; b - F; c - F; d - A; e – A.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte
2 puncte (2px5=10p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte .
Subiectul. II. TOTAL: 30 puncte
14p
Pulverizare pneumatică – constă în transformarea lacului în particule, sub acțiunea de destindere a aerului comprimat. Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor și emailurilor pe suprafețe reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc.
Pentru răspuns corect și complet se acordă
14 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă
7 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
10p
Pulverizarea în câmp electrostatic
este procedeul prin care particulele de lac sunt dirijate spre piesă sub acțiunea unui câmp electrostatic.
Aplicarea lacurilor prin imersie
constă în cufundarea pieselor din lemn într-o baie de lac, în scopul depunerii pe acestea a unei pelicule uniforme și continue.
Aplicarea lacurilor prin turnare
reprezintă procedeul care se realizează cu ajutorul mașinilor de turnat lac.
Pentru oricare două răspunsuri corecte, se acordă câte
5 puncte (5px2=10p) ; pentru răspuns incomplet, se acordă
3 puncte;
pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte .
6p
9 – orificii de evacuare; 12 – tijă; 13 – orificiul central al duzei pentru lac.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte
2 puncte (2px3=6p) ; pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte
Subiectul. III. TOTAL: 40 puncte
2p
Cabina de pulverizare
Pentru fiecare răspuns corect se acordă
2 puncte;
pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte.
8p
Cabina de pulverizare are rolul de a împiedica gazele să se ridice de la nivelul instalației către muncitor, precum și de a elimina ceața și realiza purificarea aerului de particule de lac.
Pentru răspuns corect și complet se acordă
8 puncte ; pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă
4 puncte ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
30p
1 – rezervor de apă; 2 – cameră de stropire; 3 – hidrofiltru; 4 – filtru uscat (separator de picături); 5 – hotă de absorbție a aerului proaspăt; 6 – conductă de evacuare a aerului; 8 – motor electric; 9 – rezervor; 10 – paravane; 11 – pereți laterali; 13 – masa; 14 – piese de pulverizat; 15 – hotă de captare; 16 – ventilator; 17 – calorifer
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte
2 puncte (2px15=30p);
pentru răspuns greșit sau lipsa acestuia,
0 puncte.
BIBLIOGRAFIE
Năstase, V., Zamfira, A., Grigorescu, A. -
„Utilajul și tehnologia fabricării mobilei și a altor produse finite din lemn“ , manual pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, licee industriale cu profil de exploatarea și industrializarea lemnului și școli profesionale anii II, III, IV, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.
Florescu, I., Nicoară, D.
-
Tehnologii moderne în fabricarea mobilei,
Editura Tehnică, București
Grigorescu, A., Hrimiuc, C., Constantinescu, G, ș.a. -
Auxiliare curriculare – Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Nivel 1, Nivel2, Nivel 3 –
București –CNDIPT 2004-2007.
Pentilescu M., Hrimiuc C.L., Ionescu S. –
Curriculum pentru clasa a XI-a, Învățământ professional, Calificarea profesională Tâmplar universal, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2018
Conținut de
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.