Decizia nr. 20/2004

Nicolae Popa - președinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Elena Michaela Matei și Liana Schmol în Dosarul nr. 850/2003 al Tribunalului Argeș Secția civilă.

La apelul nominal sunt prezente autoarele excepției, prin avocat Valeriu Matei, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul părților prezente solicită admiterea excepției, arătând că dispozițiile

art. 29 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , și anume sintagma "preluată în orice mod", sunt neconstituționale datorită efectelor lor, putând fi vorba de o preluare abuzivă. Dispozițiile

art. 29 alin. (2) au fost introduse prin Legea nr. 169/1997

și de aceea le sunt aplicabile prevederile constituționale actuale, astfel că nu poate fi vorba de retroactivitatea Constituției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că

Legea nr. 18/1991

fiind o lege preconstituțională, acesteia nu îi pot fi aplicabile prevederile din Constituția actuală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 mai 2003, pronunțată în Dosarul nr. 850/2003, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

art. 29 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Elena Michaela Matei și Liana Schmol.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că sintagma "preluată în orice mod" din cuprinsul textului criticat "este în contradicție flagrantă cu Constituția, care nu acceptă decât preluarea cu titlu legal". În opinia autorilor excepției, prin această prevedere a textului criticat se încalcă art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) și art. 42 din Legea fundamentală.

Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu motivația că nu poate fi verificată constituționalitatea textelor criticate, deoarece

Legea nr. 18/1991

este preconstituțională.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că

Legii nr. 18/1991 , fiind anterioară Constituției, nu i se aplică regimul constituțional actual privind modul de stabilire a drepturilor foștilor cooperatori, deoarece ar însemna să se încalce unul dintre principiile de bază ale Constituției, și anume principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Pe cale de consecință, apreciază Guvernul în punctul său de vedere, prevederile art. 41 din Constituție nu pot avea ca urmare desființarea unor drepturi constituite anterior intrării în vigoare a Constituției.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile

art. 29 alin. (2) din Legea nr. 18/1991

sunt de imediată aplicare și produc efecte numai pentru viitor, astfel încât nu se poate reține încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii.

De asemenea, arată că textul criticat face parte din acele dispoziții legale care și-au epuizat substanța din momentul intrării lor în vigoare, în înțelesul că, în același moment, bunurile pe care textul le-a avut în vedere au trecut în proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat cu personalitate juridică, astfel că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, a căror redactare este următoarea:

- Art. 29 alin. (2): "Drepturile foștilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proporțional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de producție și cu volumul muncii prestate. Membrii asociați vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociație."

Textele constituționale invocate de autorii excepției sunt cele ale art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (2) și ale art. 42 din Constituție, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin

Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituție, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare, textele constituționale invocate au numerotarea și conținutul următor:

- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.";

- Art. 46: "Dreptul la moștenire este garantat."

Curtea reține că, după republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998,

Legea nr. 18/1991

a fost modificată și completată prin mai multe acte normative, care însă nu privesc articolul la care se referă excepția de neconstituționalitate, textul art. 29 fiind identic cu cel al

art. 28 din Legea nr. 18/1991

înainte de republicare.

Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor

art. 28 din Legea nr. 18/1991 , anterior modificării și republicării, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod repetat - de pildă, prin Decizia nr. 29 din 30 martie 1994, rămasă definitivă prin nerecurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994, și prin

Decizia nr. 17 din 7 februarie 1995 , rămasă definitivă prin

Decizia nr. 109 din 7 noiembrie 1995 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 20 decembrie 1995; prin aceste decizii Curtea a respins excepția de neconstituționalitate.

Reglementarea criticată de autorii excepției se referă la suprafețele de teren preluate în fostele cooperative agricole de producție "în orice mod", fiind deci vorba de inexistența unei reglementări legale care să constituie temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului. În asemenea cazuri dreptul de proprietate al persoanei fizice nu a fost desființat legal, astfel încât, statul nefiind proprietar, măsurile cuprinse în lege nu sunt aplicabile acelor bunuri cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate.

Este exact că, în jurisprudența sa (ca, de exemplu, în

Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995), Curtea Constituțională a statuat că "a considera, într-o dispoziție a legii, că și imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar fi să se recunoască acestei legi un efect constitutiv de drept de proprietate al statului, ceea ce ar presupune fie un efect retroactiv al legii, fie recurgerea la un mod de transformare a proprietății persoanelor fizice în proprietate de stat, pe care Constituția din 1991 nu îl cunoaște și care, de aceea, nu poate fi acceptat".

Curtea însă observă că în cauza de față excepția de neconstituționalitate se sprijină pe o interpretare eronată a prevederilor

art. 29 din Legea nr. 18/1991 , republicată. Într-adevăr, reglementând restituirea către cooperatori a construcțiilor agrozootehnice, atelierelor, mașinilor și utilajelor, precum și a altor bunuri ce au aparținut cooperativei, textul de lege criticat hotărăște că drepturile foștilor cooperatori se stabilesc în cotă valorică, proporțional cu suprafața de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă și cu volumul muncii prestate. Rezultă că la stabilirea drepturilor fiecărui cooperator asupra bunurilor respective s-au avut în vedere suprafețele preluate în orice mod în cooperativă, deci și fără titlu. Nu este însă vorba despre vreo limitare privind restituirea terenurilor cuvenite foștilor cooperatori și cu atât mai puțin despre recunoașterea unui drept de proprietate al cooperativei cu privire la terenurile aduse fără titlu în patrimoniul acesteia. Textul stabilește, în interesul foștilor cooperatori, că la stabilirea întinderii drepturilor lor privind bunurile enumerate se au în vedere și suprafețele preluate de cooperativă fără titlu. O altă soluție ar fi dus la restrângerea drepturilor cooperatorului asupra bunurilor respective, având prin urmare un caracter nedrept și păgubitor.

Față de cele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Elena Michaela Matei și Liana Schmol în Dosarul nr. 850/2003 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 27 ianuarie 2004.