Plan din 24 septembrie 2020
al sitului Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Legea nr. 407/2006 9 noiembrie 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic
- OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
ORDINUL nr. 1.764 din 24 septembrie 2020 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2020.
PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0357 PORUMBENI
CUPRINS
INFORMAȚII GENERALE
Des rierea sinteti ă a Planului de management
Pro esul de ela,orare al Planului de management
Des rierea ariei/ariilor naturale .rote/ate 0i1ate de Planul de management
Ariile naturale protejate vizate de Planul de management
1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management
1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE
Geologie
3idrogra4ie
Pedologie
2.5. Clima
2.5. Elemente de interes onser0ati06 de ti. a,ioti
MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE
E osistemele
3a,itate de interes onser0ati0 7n ,a1a ărora a 4ost de larată aria/ariile naturale
.rote/ate
S.e ii de 4loră 8i 4aună de interes onser0ati0 .entru are a 4ost de larată aria naturală .rote/ată
Nevertebrate
Ihtio ană
Herpeto aună
Mami ere
3.5 Alte s.e ii de 4loră 9i 4aună rele0ante .entru aria naturală .rote/ată
INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE
Comunitățile lo ale 8i 4a torii interesați
Comunitățile locale
Factorii interesați
Utili1area terenului
Situația /uridi ă a terenurilor
5.5. Administratori6 gestionari 8i utili1atori
In4rastru tură 8i onstru ții
Patrimoniu ultural
O,ie ti0e turisti e
ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRIA ASUPRA ARIEI NATURALE PROTE2ATE ȘI SPECIILOR ȘI 3ABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
Lista a ti0ităților u .otențial im.a t
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
3ărțile a ti0ităților u .otențial im.a t
Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate
E0aluarea im.a turilor asu.ra s.e iilor
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE
3ABITATE
E0aluarea stării de onser0are a 4ie ărei s.e ii de interes onser0ati0
Pentru speciile
,.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei
,.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie
,.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie
,.1.4. Evaluarea globală a specie
Alți .arametrii rele0anți .entru e0aluarea stării de onser0are a s.e iilor/Ca,itatelor
.entru are a 4ost desemnat situl
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
S o.ul Planului de management .entru aria naturală .rote/ată
O,ie ti0e generale6 măsuri generale6 măsuri s.e i4i e/management 8i a ti0ități
.biectiv general
.biective speci ice
Măsuri speci ice/ măsuri de management
PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR
Planul de a ti0ități
Estimarea resurselor ne esare
PLANUL DE MONITORIFARE A ACTIVITĂȚILOR
Ra.ortări .eriodi e
Urmărirea a ti0ităților .lani4i ate
Indi area a ti0ității reali1ate
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Fotogra4ii ANEXA 2. 3ărți GIS
Anexa 2.1 3arta lo ali1ării 8i limitelor ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.1 3arta administrati0ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.3 3arta geologi ă a ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.5 3arta solurilor
Anexa 2.5 3arta Cidrogra4i ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.6. 3arta Ci.sometri ă
Anexa 2.7 3arta .re i.itațiilor medii Anexa 2.8 3arta tem.eraturilor medii Anexa 2.E 3arta e osistemelor
Anexa 2.10 3arta distri,uției s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.11 3ărți ale .resiunilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.12 3ărți ale amenințărilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni
Anexa 2.13 3ărți .ri0ind starea de onser0are a s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.15 3arta in4rastru turii rutiere 8i a ăilor 4erate
Anexa 2.15 3arta onstru țiilor
Anexa 2.16 3arta .erimetrului onstruit Anexa 2.17 3arta o,ie ti0elor turisti e Anexa 2.18 3arta utili1ării terenurilor Anexa 2.1E 3arta /uridi ă
INFORMAȚII GENERALE
Descrierea sintetică a Planului de management
Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0357 PORUMBENI reprezintă obiectivul principal al proiectului REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ
ROSCI0357 PORUMBENI, cod SMIS 101984, beneficiar Asociația Coridorul Verde, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația natională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă.
Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat.
Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații.
Respectarea planului de management integrat și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROPSCI0357 Porumbeni.
Perioada de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia, modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia fiind unul participativ,
toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea.
ROSCI0357 Porumbeni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.
Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
1
Legea
292
2018
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
și private asupra mediului
2
Ordonanța de urgență
a
Guvernului
75
2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului
străinilor
3
Legea
158
2018
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice
4
Legea
148
2018
pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice
5
Ordonanța de
urgență a Guvernului
13
2018
pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului
6
Ordonanța de urgență a Guvernului
7
2016
pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
7
Legea
95
2016
privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice
8
Legea
73
2015
privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2014
pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007
9
Legea
133
2015
pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 2008
10
Ordinul Ministrului Mediului și Schimbărilor
Climatice
1470
2013
privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării și a custodiei ariilor naturale protejate
11
Legea
49
2011
pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice
12
Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării
Durabile
2387
2011
pentru modificare și completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 28000 în România
13
Hotărârea Guvernului
971
2011
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
14
Legea
137
2010
Pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la
22 mai 2003
15
Ordinul Ministrului Mediului
și
Pădurilor
19
2010
Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar
16
Ordinul Ministrului Mediului
și
Pădurilor
135
2010
Privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat
17
Ordinul Ministrului Mediului
și
Pădurilor
1142
2010
privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora
18
Legea
317
2009
Pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura
19
Ordinul Ministrului
Mediului
203
2009
Privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună
sălbatice
20
Hotărârea Guvernului
1679
2008
Privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin
gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru
prevenirea pagubelor
21
Ordonanța de urgență a Guvernului
154
2008
Pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii
și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006
22
Ordonanța de
urgență a Guvernului
164
2008
Pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
23
Ordonanța de
urgență a Guvernului
23
2008
Privind pescuitul și acvacultura
24
Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale
353
2008
Pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii
25
Hotărârea Guvernului
1284
2007
Privind
declararea
ariilor
de
protecție
specială
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
26
Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării
Durabile
1964
2007
Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
27
Ordonanța de
urgență a Guvernului
114
2007
Pentru modificarea și completarea Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului
28
Ordonanța de urgență a Guvernului
57
2007
Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea
49/2011
29
Ordonanța de
urgență a Guvernului
68
2007
Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului
30
Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării
Durabile
1798
2007
Pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu
31
Legea
265
2006
Pentru aprobarea și modificarea OUG nr. 195/2005
privind protecția mediului
32
Legea
407
2006
Vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată de Legea nr. 197/2007 și Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 154/2008
33
Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi
Apelor
207
2006
Privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia
34
Hotărârea
Guvernului
1076
2004
Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri și programe
Nr.
crt
Tip act
Număr
act
An
act
Denumire
35
Legea
451
2002
Pentru ratificarea Convenției europene a peisajului,
Florența, 20.10.2002
36
Legea
5
2000
Privind amenajarea teritoriului național - Secțiunea a
III-a, zone protejate
37
Legea
86
2000
Pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la
Aarhus în data de 25.06.1998
38
Legea
19
1998
Pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la
Bonn, 23 iunie 1979
39
Legea
58
1994
Pentru ratificarea Convenției privind diversitatea
biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994
40
Legea
13
1993
Pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna,
19.07.1979
41
Legea
5
1991
De ratificare a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie
1971
42
Ordinul ministrului
mediului
304
2018
privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate
Situl are o suprafață de 7052 de hectare și este situat pe teritorul județelor Harghita - 92% și Mureș
- 8%, respectiv a 7 unități administrativ teritoriale, 6 în județul Harghita și 1 în județul Mureș.
Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea
Arie naturală protejată / Elemente de interes
conservativ
Stare de conservare (F/ NI/
NR)
Presiune (P) Amenințare (A)
Măsurile active de conservare propuse
Arie naturală de conservare ROSCI0357
-
nevertebrate:
Lucanus cervus
-amfibieni :
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
F F
P
F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni.
MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de:
-nevertebrate:
Lucanus cervus
-amfibieni :
Bombina variegata, Triturus vulgaris
ampelensis
-
nevertebrate:
Lucanus cervus
-amfibieni :
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
F F
P
F03.02.01 colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni…)
MS 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de:
-nevertebrate:
Lucanus cervus,
-amfibieni:
Bombina
variegata, Triturus vulgaris ampelensis
-nevertebrate:
Lucanus cervus ,
F
F
P și A
G01.03.01 conducerea
obișnuită a vehiculelor motorizate
MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere
secundare
și
interzicerea
accesului
-amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
- mamifere:
Lutra lutra
F F
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
motorizat în afara drumurilor
-amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
- mamifere:
Lutra lutra
-pești:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,
- amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
- mamifere:
Lutra lutra
NI
F
F
P
H01 Poluarea apelor de suprafață:
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere
H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale
abandonate
MS 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de:
-pești:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,
- amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
- mamifere:
Lutra lutra
off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de:
nevertebrate:
Lucanus cervus ,
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și
de ape uzate
- amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
F
P și A
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
MS 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina
variegata
- amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
F
P și A
C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
G01.03.02 conducerea în afara drumului a
vehiculelor motorizate
MS 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina variegata
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
F
P și A
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
P
MS 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de:
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
B06 Pășunat în pădure
sau în zone împădurite
-mamifere:
Ursus
arctos,
Canis lupus.
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
F
P și A
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
MS 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de:
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
-mamifere:
Ursus
arctos,
Canis lupus
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
și
Lutra lutra
F
P și A
E01.02 Urbanizare discontinue
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de
agrement
MS 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
și
Lutra lutra
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
P și A
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
MS 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus
arctos,
Canis lupus.
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
P și A
D01.02 drumuri, autostrăzi
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
MS 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus
arctos, Canis lupus
-mamifere:
Ursus arctos
F
P
F04.02 Colectarea (ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure)
MS 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere
Ursus
arctos .
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
P și A
G01.04.01 Drumeții și alpinism
MS 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
F
P și A
G01.04.01 Drumeții și alpinism
MS 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
- chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
F
P și A
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:
MS 1.1.15 Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin
prisma
necesității
menținerii
stării
de
B02.02 curățarea pădurii;
B02.03
îndepărtarea
lăstărișului
conservare favorabilă a speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii,
Barbastella barbastellus
-chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
-nevertebrate:
Lucanus cervus
F
F
P și A
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:
B02.02 curățarea pădurii
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
MS 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de:
-chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
-nevertebrate:
Lucanus cervus
-chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
F
P și A
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
MS 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis,
Myotis
blythii,
Barbastella barbastellus
-mamifere:
Ursus arctos
F
P
E01.02 Urbanizare discontinuă
MS
1.1.18
Prevenirea
condiționării și habituării exemplarelor de
Ursus arctos
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement
A
K03.06 Antagonism cu animalele domestice
în zona ariei naturale protejate
- ihtiofaună:
Barbus
NI
P
MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării
meridionalis, Rhodeus
B Silvicultura
de conservare a speciilor de
sericeus
amarus,
B03
exploatare
ihtiofaună:
Barbus
Cobitis taenia
forestieră
fără
meridionalis,
Rhodeus
replantare sau refacere
sericeus
amarus,
Cobitis
naturală
taenia
prin
refacerea
B04
folosirea
vegetației forestiere de pe
biocidelor, hormonilor
malul apelor curgătoare.
și
chimicalelor
în
pădure
B05
folosirea
de
îngrășăminte în pădure
B07
Alte
activități
silvice decât cele listate
mai sus
- ihtiofaună:
Barbus
NI
P
MS 1.2.2 Interzicerea tăierii
meridionalis, Rhodeus
B Silvicultura
vegetației forestiere de pe
sericeus
amarus,
B03
exploatare
malul apelor curgătoare în
Cobitis taenia
forestieră
fără
vederea îmbunătățirii stării de
replantare sau refacere
conservare a speciilor de
naturală
ihtiofaună :
Barbus
B04
folosirea
meridionalis,
Rhodeus
biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure
B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate
mai sus
sericeus amarus, Cobitis taenia .
- ihtiofaună:
Barbus
NI
P și A
MS
1.2.3
Menținerea
meridionalis, Rhodeus
J02
Schimbări
conectivității longitudinale a
sericeus
amarus,
provocate de oameni în
cursului de apă pentru crearea
Cobitis taenia
sistemele hidraulice:
unui habitat optim speciilor
J02.06 Captarea apelor
de
ihtiofaună:
Barbus
de suprafață
meridionalis,
Rhodeus
J02.06.01 captări de
sericeus
amarus,
Cobitis
apă de suprafață pentru
taenia.
agricultură
J02.06.02 captări de
apă de suprafață pentru
alimentarea cu apă
J02.06.03 captări de
apă de suprafață pentru
industrie
P
J03.02
Reducerea
conectivității
de
habitat,
din
cauze
antropice
J03.02.01
reducerea
migrației / bariere de
migrație
J03.02.02 reducerea dispersiei
J03.02.03
reducerea
schimbului genetic
- ihtiofaună:
Barbus
NI
P și A
MS
1.2.4
Interzicerea
meridionalis, Rhodeus
C Minerit, extracția de
extracției
nisipului
și
sericeus
amarus,
materiale
și
de
pietrișului din albia râului în
Cobitis taenia
producție de energie:
vederea
îmbunătățirii
C01.01 Extragere de
habitatelor specifice speciilor
nisip și pietriș
de
ihtiofaună:
Barbus
C01.01.01 cariere de
meridionalis,
Rhodeus
nisip și pietriș
sericeus
amarus,
Cobitis
C01.07
Minerit
și
taenia
activități de extragere
la care nu se referă mai
sus
Notă:
Starea de conservare poate fi:
Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A
Procesul de elaborare al Planului de management
Planul de management al ROSCI0357 Porumbeni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare.
Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.
Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou cât și de teren, în perioada septembrie 2017 – decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum și la starea de conservare speciilor de interes comunitar din ROSCI0357 Porumbeni.
De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor. Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc
fiecare dintre acestea și care constituie parte integrantă a planului de management.
Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potential impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare.
Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică.
Planul de management a fost supus unui proces de conultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, care au avut loc în data de 20 martie 2019 în Miercurea Ciuc, respectiv în data de 21 martie 2019 în localitatea Cristuru Secuiesc, ambele din județul Harghita, localități suprapuse sitului ROSCI0357 Porumbeni.
La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 30 persoane, reprezentanți ai unor autorități locale și instituții publice din domeniul protecției mediului, localnici, reprezentanți ai comunităților locale din aria sitului vizat de proiect, ai unor ONG-uri de mediu.
Mai mult decât atât, în procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările și completările ulterioare au fost parcurse toate etapele privind consultarea publică, respectiv publicarea anunțurile de presă, atât din etapa initiale, asupra primei versiuni a planului de management, cât și din etapa deciziei de încadrare, precum și participarea la ședința Comitetului Special Constituit, organizată în data de 28.05.2019 la sediul APM Harghita, a reprezentanții autorităților desemnate la nivel local, unde au fost discutate toate aspectele legate de evaluarea strategică de mediu a planului de management a sitului ROSCI0357 Porumbeni, luându-se decizia etapei de încadrare a acestuia în cadrul planurilor care nu necesită efectuarea evaluării de mediu și evaluare adecvată pentru Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, Decizia nr. 33/05.07.2019.
Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt:
Nr. crt.
Arie naturală protejată cu care se suprapune
Tip suprapunere c)
Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință
(ha)
Procentul din aria natural protejată de referință (%)
Cod
Denumire
Tip a)
Categorie b)
Denumire responsabil
1
ROSCI0357
Porumbeni
SCI
Sit
de
importanță comunitară
ANANP
-
-
-
1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management
ROSCI0357 Porumbeni cuprinde teritorii din 6 unități administrativ teritoriale din județul Harghita și una din județul Mureș, după cum urmează:
UAT jud. Harghita:
Orașul Cristuru Secuiesc
Comuna Dârjiu
Comuna Feliceni
Comuna Mugeni
Comuna Porumbeni
Comuna Simonești UAT jud. Mureș:
Comuna Vânători
Din punct de vedere geografic, situl este situat în Subcarpații Odorheiului, unitate ce mărginește către est Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Este caracterizată de o complexitate morfo-structurală ridicată datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie. Procesele exogene au generat un relief selectiv pe formațiunile tortonian-sarmațiene și pe peticele de pliocen, iar acțiunea râurilor este marcată în peisaj prin șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri. Regiunea este intens fragmentată, energia reliefului trecând de 300 m.
Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate
Codul și denumirea ariei naturale
protejate
Suprafața (ha)
Regiunea biogeografică (*)
Județul
Localitățile
(orașe, comune, sate**)
Localitate
Suprafața (ha)
ROSCI0357
Porumbeni
1610.67
Continentală
Harghita
Simonesti
1610.67
ROSCI0357
Porumbeni
307.64
Continentală
Harghita
Felicieni
307.64
Codul și denumirea ariei naturale
protejate
Suprafața (ha)
Regiunea biogeografică (*)
Județul
Localitățile
(orașe, comune, sate**)
Localitate
Suprafața (ha)
ROSCI0357
Porumbeni
779.66
Continentală
Harghita
Cristuru
Secuiesc
779.66
ROSCI0357
Porumbeni
1287.12
Continentală
Harghita
Mugeni
1287.12
ROSCI0357
Porumbeni
1910.21
Continentală
Harghita
Porumbeni
1910.21
ROSCI0357
Porumbeni
420.62
Continentală
Harghita
Darjiu
420.62
ROSCI0357
Porumbeni
659.48
Continentală
Mureș
Vânători
659.48
Principalele căi de acces în sit sunt drumul județean DJ 137 Dejuțiu – Porumbenii Mari, care traversează situl în zona sa mediană, pe culoarul Târnavei Mari și DJ 134 A Rugănești – Simonești, care intră în contact cu limita nord-vestică a sitului, de-a lungul Pârâului Alb.
1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management
Limitele sitului ROSCI0357 Porumbeni au fost stabilite în 2011, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0357 Porumbeni are o suprafață de 7052 ha.
MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Geologie
Teritoriul în care este încadrat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni face parte din unitatea subcarpatică de pe latura estică a Depresiunii Transilvaniei. Este format din dealurile Homat având 838 m – la sud de Târnava Mare - și Rez având 933 m – la nord de același râu, închizând înspre vest depresiunea Odorhei.
Sub aspect geologic, arealul este relativ unitar, fiind acoperit în cea mai mare parte a sa de depozite pannoniene – nisipuri, argile, conglomerate -, dispuse la rândul lor peste cele sarmațiene de argile gresii, nisipuri, conglomerate și tufuri dacitice. Dealul nordic, Rez, este dominat de depozitele panoniene, sarmațianul ieșind la suprafață doar în extremitatea sa sud-vestică, către Porumbenii Mari și Rugănești, în timp ce în Dealul Homat sunt expuse predominant depozitele sarmațiene, doar pe culmile sale, la altitudinile cele mai mari, în general de peste 700-750 m, apărând pannonianul. O excepție o reprezintă însă Dealul Moghioroc și versanții cu declivitate accentuată de pe dreapta văii Feleșului, unde depozitele pannoniene apar la zi și la altitudini mai scăzute, de sub 550 m.
Atât în Dealul Rez, dar mai cu seamă în Dealul Homat, apar fragmente de depozite holocene, de argile prăfoase și nisipoase, pe care sunt instalate alunecări de teren superficiale, în brazde sau în valuri ori lenticulare, semistabilizate ori active. În vecinătatea arealului, în apropierea localităților Lutița sau Mugeni spre exemplu, există și areale însemnate afectate de alunecări de teren profunde, în formă de amfiteatru, în valuri sau circulare. Pe de altă parte, odată cu trecerea spre Podișul Târnavelor, pe lângă arealele cu alunecări de teren în extindere, apar și văile de deraziune.
Formațiunile vulcanogen-sedimentare, care acoperă stratele pannoniene și sarmațiene la nord și est de arealul sitului - în dealurile Șiclod, Firtuș sau în dealurile care închid spre est depresiunea Odorhei-, nu ajung atât de mult către vest. Valea Târnavei Mari se adâncește în astfel de depozite, formate din brecii piroclastice, aglomerate, microaglomerate, gresii și nisipuri andezitice, până în aval de barajul Zetea, în dreptul localității Sub Cetate, continuându-și apoi traseul în depozite pleistocene și majoritar pannoniene.
Cele mai noi terenuri din cuprinsul arealului aparțin holocenului superior, formate din depozite care alcătuiesc terasele joase, cu altitudini relative între 5-10 m, precum și aluviunile recente, care apar în lungul văii Târnava Mare.
Având în vedere suprafața restrânsă a arealului, dar mai ales monotonia litologică, geologia nu se constituie într-un element definitoriu în distribuția speciilor ori a habitatelor, mai degrabă elementele morfologice – altitudinea, expoziția versanților, panta -, prin condiționările hidro- climatice, influențându-le.
Făcând parte din ramura externă care închide depresiunile subcarpatice est-transilvane, aceste formațiuni deluroase reprezintă unități morfologice cu trăsături apropiate atât de ale Dealurilor Homoroadelor, situate către est, către munte - dar care sunt acoperite de o cuvertură de formațiuni sedimentare vulcanogene -, cât și de ale Podișului Târnavelor – care scade însă treptat în altitudine -, ce le continuă către vest. Desfășurându-se într-un ecart altitudinal de aproape 540 de m, aspectul general al teritoriului este dat de prezența reliefului structural, format din cueste și suprafețe structurale, cu interfluvii în general înguste și ascuțite, cu caracter asimetric. În special Dealul Rez are un astfel de aspect, asimetria între versanții nordici, de revers, și cei sudici, de front de cuestă, fiind destul de clar exprimată în peisaj. Dealul Homat nu are același caracter dominant, culmea principală fiind ceva mai bombată, în schimb în extremitatea sa vestică, către depresiunea Cristuru Secuiesc, este foarte bine conturat un aliniament de cueste, drenate de cursuri de apă cu caracter subsecvent, afluenți de stânga ai Târnavei Mari.
Între cele două unități montane se desfășoara valea Târnavei Mari, având un sector de îngustare între depresiunea Odorhei, din amonte, și depresiunea Cristuru Secuiesc, din aval. Valea Târnavei Mari este marcată de prezența câtorva niveluri de terase, urme ale acestora fiind mai bine evidențiate pe partea dreaptă. Literatura de specialitate evidențiază prezența a șapte niveluri de terase în sectorul subcarpatic al cursului Târnavei Mari: 4-6 m, 8-15 m, 18-24 m, 30-40 m, 50-65 m, 75-85 m , 100-120 m.
Hidrografie
Întregul areal este drenat, prin afluenți direcți sau indirecți, de râul Târnava Mare. Spațiul analizat se înscrie în cea mai mare parte, din punct de vedere al regimului hidric, în tipul
pericarpatic transilvan – PcT, caracterizat prin ape mari de scurtă durată, nivopluviale în luna martie și viituri, mai ales, în perioada mai-iulie. Alimentarea râurilor, predominant pluvială, secundar subterană și nivală, explică marile variații ale scurgerii anuale și anotimpuale. Primăvara reprezintă sezonul cu cea mai bogată scurgere, condiționată de topirea zăpezilor și de cantitățile ridicate de precipitații lichide, în timp ce toamna are cea mai slabă contribuție la realizarea volumului anual al scurgerii. Direcția generală de curgere a Târnavei Mari este est-vest.
Principalii afluenți de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea și Feernic. Aceștia drenează Dealul Rez, primii 3 versanții săi sudici, în timp ce ultimul, prin intermediul unui număr însemnat de afluenți, versanții nordici. Pe de altă parte, afluenții de stânga ai Târnavei Mari, în aceeași ordine, sunt: râul Feleș, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, pârâul Biserica și râul Archita. Ei drenează Dealul Homat, primii 5 avându-și izvoarele pe cuprinsul său și acoperind versanții nordici și nord-vestici, în timp ce râul Archita, prin afluenții săi provenind de pe teritoriul acestui deal – Feleag, Iaroș și Cabalaș -, drenează versanții sudici și vestici.
Rețeaua hidrografică temporară este reprezentată de pâraie și formațiuni torențiale, iar în unele zone apar înmlăștiniri, condiționate și de structura geologică, condițiile climatice și degradarea terenurilor.
În conformitate cu proiectul SIPOCA 22, activitatea A.1.4. Cartarea ecosistemelor naturale, degradate și semidegradate la nivel național, starea ecologică a Târnavei Mari pe sectorul ce drenează arealul sitului Porumbeni, dar și a afluenților acesteia din același areal este una bună, încadrându-se în clasa II de calitate. De asemenea, încadrarea finală a sectoarelor de cursuri de apă în categorii de degradare ne evidențiază valori mici pentru cursurile de ordinul 1, acestea putând fi considerate cursuri cu trăsături naturale, pentru cele de ordinul 2, 3 sau 4 acestea fiind mai ridicate, evidențiind astfel cursuri de apă semidegradate.
Pedologie
Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor și subtipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfologice. Astfel, în arealele de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții
cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate: regosoluri și erodisoluri – antrosoluri erodice. Dealtfel, procesele denudaționale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetație forestieră, astfel explicându-se suprafețele destul de mari ocupate de solurile brune luvice pseudogleizate – luvosoluri stagnice – sau de solurile brune argiloiluviale - preluvosolurile tipice – în combinație cu erodisoluri.
Sub aspectul distribuției în suprafață, clasa argiluvisolurilor – luvisolurilor – este cel mai bine reprezentată, prin suprafețe importante ocupate de soluri brune argiloiluviale – preluvosoluri tipice, dar și stagnice -, soluri brune luvice tipice, gleizate ori pseudogleizate – luvosoluri tipice, gleice sau stagnice -. Acestea sunt, nu de puține ori, asociate cu erodisolurile, ca de exemplu pe versanții sudici ai Dealului Homat, în bazinetul de obârșie al Pârâului Fânațelor sau pe versanții din stânga ai râului Feernic și ai afluenților acestuia care drenează nordul Măgurii Rez, în dreptul localităților Cădaciu Mare și Șimonești.
Solurile brune argiloiluviale au texturi mai argiloase și sunt mai bogate în carbonați, ca urmare a naturii materialului parental, provenit din roci carbonatice - marne și argile- și din depozite derivate din acestea. Sunt soluri caracterizate printr-un orizont A ocric, sau molic, un orizont intermediar argic, având culori brune. S-au format în condiții de relief de deal pe depozite de nisipuri, luturi și argile, în condiții climatice cu ierni blânde și umede și veri călduroase cu perioade de uscăciune. Pe de altă parte, solurile brune luvice au un orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E și orizont B argic cu grad de saturație în baze peste 53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă. Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menționate, orizont O, orizont vertic, proprietăți stagnice intense sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă sau trecere glosică. Condițiile climatice specifice formării acestor soluri sunt caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6-9 °C și precipitații medii de 600-900 mm, acestea depășind evapotranspirația, care este mai mică de 600 mm. Materialele parentale, sunt foarte variate și alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate și nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în urma proceselor de dezagregare și alterare a rocilor magmatice și metamorfice. Solurile brune luvice sunt soluri moderat sau puternic diferențiate textural, ceea ce determină însușiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece conținutul de argilă în orizontul Bt poate fi de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea. Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, conținutul în humus este foarte scăzut 1,5-2,5%, în orizontul Ea poate să scadă sub 1%, reacția este moderat acidă 5-5,5 sau puternic acidă la subtipurile albice
în jur de 4,5, gradul de saturație în baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de 15-20%. Datorită slabei aprovizionări cu elemente nutritive și a diferențierei texturale pe profilul de sol, acestea prezintă o fertilitate scăzută pentru majoritatea plantelor de cultură. Pot fi pretabile pentru culturi de câmp cum sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, trifoi sau pajiști, plantații de pomi și viță-devie, producțiile obținute fiind în general scăzute. Pentru obținerea unor producții ridicate, se impune, aplicarea unor măsuri de ameliorare complexe cum sunt: amendarea calcică pentru luvosolurile cu reacție acidă, lucrări de mobilizare profundă pentru eliminarea excesului de apă și îmbunătățirea permeabilității solului, efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime de umiditate și aplicarea de îngrășăminte organice și minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute de elemente nutritive.
Cambisolurile sunt de asemenea bine reprezentate în teritoriu, prin soluri eu-mezobazice – eutricambosoluri – ce se găsesc sub întinse suprafețe de pădure compactă, în porțiunile cu cea mai mare altitudine – Pădurea Fundăturii, Pădurea Tan, Pădurea Lopaghi, Coasta Goganului, Dealul Spre Cetate, Dealul Strâmtorii și Dealul Cetății ori Vârful Aramei.
Clasa molisolurilor – cernisoluri – este prezentă prin suprafețe destul de restrânse în partea vestică a sitului, mai extinse în afara sa, prin prezența solurilor negre clinohidromorfe și a pseudorendzinelor – faeoziomuri – pe terasele dezvoltate pe stânga Târnavei Mari și pe valea Strâmtoarea. Alte areale acoperite de pseudorendzine sunt situate în apropierea localităților Tăietura și Mătișeni, în extremitatea estică a sitului.
Erodisolurile – antrosolurile erodice - și/sau regosolurile ocupă suprafețe restrânse în suprafața ariei protejate, fiind mai degrabă asociate cu categoriile majoritare de sol, în special cu cele brune luvice.
Erodisolurile sunt reprezentative pentru terenuri foarte puternic erodate ca urmare a acțiunii antropice directe sau indirecte, astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafață un orizont Ap provenit din orizont B sau C, din AC sau AR, având sub 20 cm grosime.
Regosolurile prezintă un orizont A: Am, Au, Ao, urmat de un orizont C, întregul profil fiind dezvoltat în materiale parentale neconsolidate sau slab consolidate, cu excepția celor nisipoase, fluvice sau antropogene. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăți diagnostice sau sunt prea slab exprimate. Pot avea însă proprietăți hipostagnice, orizont hiposalic sau chiar salic sub 50 cm, eventual și un orizont O. Prezența lor este condiționată de eroziunea geologică - lentă și
îndelungată, de la nivelul versanților moderat-puternic înclinați, modelați pe roci preponderent neconsolidate, prin care se deosebesc genetic de litosoluri. În aceste condiții solificarea se menține într-un stadiu puțin avansat, de relativ echilibru între morfogeneză și pedogeneză.
În fine, solurile aluviale frecvent gleizate – aluviosoluri gleice – ocupă porțiunea din sit reprezentată de lunca Târnavei Mari, dar sunt prezente și pe cursurile Architei sau Feernicului, care drenează prin afluenții lor cea mai mare parte a teritoriului înscris în aria protejată. Ele sunt constituite din material parental fluvic pe cel puțin 50 cm grosime, având cel mult un orizont A. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice, în afară de cel mult un orizont vertic asociat orizontului C, proprietăți salsodice și proprietăți gleice sub 50 cm adâncime.
Clima
Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri și podișuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune.
Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului sitului Natura 2000 Porumbeni variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală . Aceasta scade treptat pe versanți odată cu creșterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depășesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5 °C, primăvara 9,3 °C, vara 18,2
°C, toamna 9,4 °C.
Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 – peste 620 mm. Aceasta crește treptat odată cu creșterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. În general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar
al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25
mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm.
Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile.
Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variații lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare.
În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase
- în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an și viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, inregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, in medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului.
Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului.
În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a încadrat prin Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea III-a zone protejate în categoria 2.0. Rezervații și monumente ale naturii și are o suprafațpă de 4 ha. Prezența lacului a
favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum
Lysimachia thyrsiflora –
gălbășoara de turbărie,
Utricularia vulgaris –
otrățelul de baltă,
Menyanthes trifoliata –
trifoiștea de baltă.
MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE
Ecosistemele
Ca termen general, ecosistemul reprezintă “un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici”, sau “o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc”. Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii.
Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene
- sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats.
Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca “areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau
seminaturale” și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.
La nivel de peisaj în ROSCI0357 Porumbeni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.
Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate
Nr.
crt.
Cod
Descriere
1
142
Ape dulci curgătoare din regiunea de deal
2
2312
Pajiști și fânețe mezofile de altitudine joasă
3
2311
Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofile
4
252
Păduri de foioase
5
274
Terenuri agricole mixte/heterogene
6
2812
Localități cu structură discontinuă
7
2821
Drumuri și căi ferate
În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0357 Porumbeni.
Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate
În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 Porumbeni nu sunt menționate habitate de interes comunitar.
Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
Situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel:
Specii de nevertebrate:
1083
Lucanus cervus
Specii de ihtiofaună:
1138
Barbus meridionalis
1149
Cobitis taenia
1134
Rhodeus sericeus amarus
Specii de herpetofaună:
1193
Bombina variegata
1166
Triturus cristatus
4008
Triturus vulgaris ampelensis
Specii de mamifere:
1308
Barbastella barbastellus
1307
Myotis blythii
1324
Myotis myotis
1303
Rhinolophus hipposideros
1352*
Canis lupus
1354*
Ursus arctos
1355
Lutra lutra
Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu au fost identificate următoarele:
Pești:
Cobitis taenia
Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare (inclusive afluenții) de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni.
Amfibieni:
Triturus cristatus
Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia.
Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357.
Mamifere:
Rhinolophus hipposideros
În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate, nici în podul bisericii din Rugănești.
Nevertebrate
Tabel 6 Date generale ale specie
Lucanus cervus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 221
Cod Natura 2000: 1083
2.
Denumirea științifică
Lucanus cervus Linnaeus, 1758
3.
Denumirea populară
Română: rădașcă,
Engleză: The European stag beetle
4.
Descrierea speciei
Este o specie de dimensiuni mari, masculii putând ajunge sau chiar depăși 80 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul este alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis sau brun-roșcat. Specia prezintă dimorfism sexual foarte evident, la masculi capul este masiv mai lat decât pronotul cu mandibulele foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb acestea variază foarte mult in dimensiuni. Acestea sunt bifidide la extremități și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului, această topografie a mandibulelor fiind valabilă pentru cazul mandibulelor mari. Femelele sunt mai mici ca masculii, au pronotul mai lat decât capul, mandibulele sunt scurte decât capul și picioarele
anterioare sunt adaptate pentru săpat.
5.
Perioade critice
Reproducerea are loc din mai până în august, vârful acestei perioade
diferind în funcție de altitudine.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
6.
Cerințe de habitat
Este considerată a fi o specie polifagă, ce se dezvoltă în lemnul mort aflat sub nivelul solului al multor specii de foioase, dar preferă lemnul mort de la diferite specii de
Quercus . Dezvoltarea larvară durează 3-8 ani.
Poate fi întâlnită în păduri de foioase cât și în zone deschise cu arbori
izolați sau cu garduri vii, în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort.
Tabel 7 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Lucanus cervus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Lucanus cervus
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
2.
Informații specifice speciei
Specia este prezentă în habitat caracteristic acesteia - păduri
de stejar.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Comună
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
Septembrie – noiembrie 2017
Martie – iunie 2018
8.
Distribuția specie (interpretare)
Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În
timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
10
Alte informații privind sursele de informații
Baraud J. 1993. Les Coléoptères Lucanoidea de l'Europe et du Nord de l'Afrique. Bulletin mensuel de la société Linnéenne de Lyon, 62: 42-64.
Harvey D.J. & all. 2011. Bionomics and distribution of the stag beetle, Lucanus cervus across Europe. Insect Conservation and Diversity, 2011, 4, 23-38
Tatole & all. 2009. Speciile de animale Natura 2000 din Romania. București, Romania.
Iorgu Șt.I. - coordonator, 2015. Ghid sintetic pentru
monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din Romania. București, Romania.
Ihtiofană
A. Date generale ale speciei
Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)
Notă: Înaintea de studiile făcute pe baza datelor genetice - Culling și colab. 2006, se credea - Bănărescu 1964 - că în bazinul Dunării este prezentă specia
Cobitis taenia . Încă se mai folosește și azi denumirea de
Cobitis taenia,
dar sa dovedit că în zonă numai specia
Cobitis elongatoides
este prezentă.
Bănărescu în 2004 caracterizează astfel situația speciei: Compararea, exclusiv morfologică, a exemplarelor din România cu cele din Suedia și din vestul Europei a dus la concluzia că există deosebiri la nivel specific. Forma de la noi, care cu siguranță populează întreg bazinul Dunării, poate și a altor fluvii este altă specie, al cărui nume este
C. danubialis
după unii autori,
C. elongatoides
Băcescu & Maier, 1969, după alții.
Atât Culling și colab. – 2006, cât și Kottelat & Freyhof -2007 recomandă folosirea denumirii de
Cobitis elongatoides
Băcescu & Meyer, 1969.
Tabel 8 Date generale ale speciei
Cobitis taenia
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 478
Cod Natura 2000: 1149
2.
Denumirea științifică
Cobitis taenia
Cobitis elongatoides,
Băcescu & Mayer, 1969
3.
Denumirea populară
Română: zvârlugă, zmorlă, râmbițar, chetrar (Orhei, Tighina), fâță (Dolj, Buzău, Râmnicu Sărat, Mehedinți), fâșă și fâță (Oltenia), fâță-rea (Teleorman, Romanați), vârlă, vâță (Teleormani, Romanați), mușcătoare (Buzău), păstru (R. Sărat), sfârloacă (Neamț), sfârlugă (Baia), țâmpar (Luduș), țâpar, țâpar mic (Snagov), vârâtoare (Argeș), vârliugă (Bega, Temeș, Arad), vârlugă (Vlașca, Dâmbovița, Romanați, Teleorman, Argeș), vâță (Teleorman), viun (Delta Dunării), zvârloagă (Călărași).
Maghiară: vágócsík, csíkhal, főmente, kőharapó, kővágó, sibrikhal, vágó, vágóhal, pinarágó, pinavágó
Engleză: Spined loach, Spotted weatherloach
4.
Descrierea speciei
Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu – 2002 - îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.
Morfologie externă. Corpul gros sau moderat comprimat lateral. Solzii în general imbricați. Pigmentația laterală constă din 4 zone longitudinale diferite, dintre care cea inferioară e formată din pete laterale evidente. Singura pată la baza caudalei este neagră sau brună. Profilele dorsal și ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăți ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în
general puțin adânci, în câte 3 – 4 lobi. Pedunculul caudal are în
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
partea sa posterioară, o carenă dorsală și una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserția ventralei este situată puțin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau ușor scobită, pectoralele și ventralele rotunjite.
Solzii sunt îmbricați, subovali, cu zona focală mică și excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depășește pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală.
Colorit. Fondul alb-gălbui. Pete dorsale mici, apropiate în număr variabil. Pigmentația laterală a corpului constă din patru 4 zone: două pigmentații intermediare, care constă din punctuații fine și apropiate, cea laterodorsală din pete înguste, și pigmentația laterală din pete pătrate, în număr variabil. La multe exemplare petele alungite ale pigmentației laterodorsale se unesc dând o dungă aproape continuă, iar petele laterale se apropie mult între ele. La baza caudalei, în colțul superior, există o pată neagră, foarte evidentă. Capul cu pete mărunte și o dungă oblică, de la ceafă până la gură.
Dimorfism sexual. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este ingroșată, iar la baza primei radii există o piesă scheletică în general rotunjită: solzul lui Canestrini. Ca lungime, femelele ating până la 11,5 cm, masculii până la 9,3 cm.
Posibilități de confuzie cu alte specii. Zvârluga se poate confunda cu țiparul -
Misgurnus fossilis , fâța -
Sabanejewia aurata
sau cu grindelul -
Barbatula barbatula . De grindel se distinge clar prin faptul că are capul turtit în lateral, spini suborbitali și o pată neagră
la baza peduncului codal.
5.
Perioade critice
Reproducerea are loc primăvara, atât în ape stătătoare, cât și în
cele curgătoare, iar icrele sunt adezive. Masculii ajung la
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
maturitatea lor sexuală în primul an, iar femelele în anul al 2-lea de viață. Reproducerea are loc când temperatura apei ajunge la
18ºC, iar icrele depuse de femelă sunt între 800-3500.
6.
Cerințe de habitat
Trăiește în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietos, cât și în ape stătătoare, evitând însă, în general, pe cele foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Are respirație intestinală, iar scoasă din apă, emite un sunet. Dușmanii naturali ai speciei sunt peștii prădători, ca știuca, șalăul, somnul, etc., însă nu este o specie preferată din cauza prezenței spinului suborbitar. Poate fi însă periclitată de poluarea apelor. Factorii periclitanți care contribuie la degradarea habitatului speciei sunt: exploatarea agregatelor minerale din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, scăderea debitului râurilor prin captare.
Alte cerințe importante față de habitat:
Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare cu fund nisipos, argilos, mâlos.
Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore
Fără surse majore de poluare
Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile speciei în sit sunt:
Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus
etc.
Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată.
Tabel 9 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Cobitis taenia
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
2.
Informații specifice
speciei
Specia nu a fost identificată în campania de teren.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
-
4.
Statutul de prezență
(spațial)
-
5.
Statutul de prezență
(management)
-
6.
Abundență
Prezență incertă
7.
Perioada de colectare
a datelor din teren
Octombrie 2017, aprilie 2018
8.
Distribuția specie (interpretare)
Specia nu a fost identificată în cursul râului Tarmava Mare de pe teritoriul sitului. S-au făcut evaluări și în amonte și în aval de situl
Porumbeni, dar nici acolo nu s-a identificat specia.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
-
10.
Alte informații privind sursele de informații
Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. București.
Bănărescu P. 2004. Situația actuală a ihtiofaunei de apă dulce a României sub aspect faunistic, taxonomic și al protecției. Vasile Goldiș University Press., Arad. pp. 7-11.
Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin. ,
eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok.
Culling, M. A., Janko, K., Borón, A., Vasil’ev V.P., Côté, I.M.,
Hewitt, G.M. 2006. European colonization by the spined loach
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Cobitis taenia
from Ponto-Caspian refugia based on mitochondrial DNA variation. Molecular Ecology. 15: 173-190.
Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.
Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Juchno D., Boroń A. 2006. Age, reproduction and fecundity of the spined loach
Cobitis taenia
L. from Lake Klawój, Poland.
Reproductive Biology. Vol. 6. No. 2.: 133-148.
A. Date generale ale speciei
Rhodeus sericeus amarus
(Rhodeus amarus)
Notă: Majoritatea autorilor de la noi: Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu, 1999, au folosit denumirea de
Rhodeus sericeus amarus .
Mai nou - Kottelat și Freyhof 2007- este indicată folosirea denumirii de
Rhodeus amarus.
Tabel 10 Date generale ale speciei
Rhodeus sericeus amarus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 582
Cod Natura 2000: 1134
2.
Denumirea științifică
Rhodeus sericeus amarus
, Bloch, 1782
3.
Denumirea populară
Română: boarță, belghiță - Tecuci, beltiță, beschiță - Ilfov, blehariță
Tighina, rânchiță - Snagov, roșioară - Dolj, sfei - Vaslui.
Bârlad, boarchiță - Snagov, borț, burticuță - Romanați, borțică - Vlașca, burtă verde - Oltenia, Călărași, Filipoiu-Brăila, Snagov, burtică - Brăila, cărășoaică - Mehedinți, chisoagă - Ialomița, Vaslui, chizdorungă - Pașcani, chitic lat - Vaslui, chizdurcă - Jijia și Prut, halan - Sibiu, lătana, lătanca și lăteana - Tecuci, lătiță - Lugoș, mioarță - Teleorman, ocheană-săracă sau pește-sărac - Bacău, țigăncii
Obilești, Ilfov, preuteasă - Ilfov, Gorj, proscheraș, proschiraș -
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Engleză: European Bitterling
4.
Descrierea speciei
Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundență în ultimii ani.
Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm. Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă. Dimorfismul sexual este foarte evident, se manifestă pe tot cursul anului. Masculii sunt mai mari, au corpul mai înalt și coloritul mai intens. În perioada de reproducere masculul capătă un colorit deosebit de frumos: operculul și partea anterioară a abdomenului portocalii sau roze; dunga din lungul corpului devine verde ca smaraldul, anala roșie și apare o erupție de butoni albi pe buza superioară și deasupra ochiului. Femelele au papila genitală alungită sub forma unui ovipozitor de 5-8 mm. În perioada de reproducere femelele își păstrează coloritul mat, ovipozitorul devine portocaliu și se alungește, ajungând să depășească mult baza caudalei. Cu ajutorul ovipozitorului
icrele
sunt
depuse
în
cavitatea
branhială
a
lamelibranhiatelor din genurile
Unio
și
Anodonta .
5.
Perioade critice
Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile
Unio
și A nodonta .
6.
Cerințe de habitat
Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător ingerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezența lamelibranhiatelor
Unio
sau
Anodonta . Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile
Unio
și A nodonta .
Alte cerințe importante față de habitat:
Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare
Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore
Fără surse majore de poluare
Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de
Rhodeus amarus
în sit sunt:
Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus .
Prezența lamelibranhiatelor
Unio
sau
Anodonta
Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată
Tabel 11 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Rhodeus sericeus amarus
(Rhodeus amarus)
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Rhodeus sericeus amarus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC,
Anexa II.
2.
Informații specifice
speciei
Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate
pe râul Târnava Mare.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
marginală
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Rară
7.
Perioada de colectare
a datelor din teren
Octombrie 2017
8.
Distribuția specie (interpretare)
Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. București.
Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin, eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok.
Harka Á. și Bănărescu P. 1999. Fish fauna of the Upper Tisa. In: Hamar J. & Sárkány-Kiss E.:The Upper Tisa Valley. Tiscia
Monograph Series, Szeged. pp. 439-454.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Nalbant T. 1995. Fish of the Mureș River: systematics and ecology. In: Hamar J., Sárkány-Kiss E.: The Maros/Mureș River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok – Szeged - Târgu Mureș, Hungary – Romania, pp. 225-234.
Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof,
Berlin, Germany.
Date generale ale speciei
Barbus meridionalis
(Barbus petenyi)
Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie -
Barbus meridionalis petenyi , specia fiind
Barbus meridionalis
Risso, 1826.
Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie -
Barbus peloponessius petenyi
a speciei
Barbus peloponnesius
Valenciennes, 1842.
În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind
Barbus petenyi , de fapt redescris pe numele lui inițial dat de câtre Heckel în 1852.
Tabel 12 Date generale ale speciei
Barbus meridionalis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod EUNIS: 443
Cod Natura 2000: 1138
2.
Denumirea științifică
Barbus meridionalis
Barbus petenyi,
Heckel, 1852
3.
Denumirea populară
Română: mreană vânătă, moioagă, breană de râu - Severin, brană de vale - Făgăraș, cârcușă - de-a lungul pârâului Prigor, cheștealcă
- Putna, crăcușa - Orșova, jamlă - Sibiu, jamnă - Argeș, Olt, jeamnă - Sibiu, jemnugă - Strei, jiblă/jimblă - Făgăraș și Buzău, jimugă și jimură - Jil, jumugă - Jil, mireană porcească - Bihor,
moioacă - Cerna, Eșelnița și Prigor, moiță - Cerna, Timiș, mreană
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
și mreană de Ilfov - Dâmbovița, mreană neagră și mreană răpănoasă - Siret, mreană porcească - Moldova, mreană, imreană ruginoasă - Suceava, păstrăv de nisip - Pecineașca Herculane, șâsțalcă - Uz, Trotuș, Doftana.
Engleză: Spotted barbel, Romanian barbel, Petenyi’s barbel
4.
Descrierea speciei
Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie in perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioși. Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt.
Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie. Sub aspect morfologic, mreana vanătă se aseamănă cu mreana -
Barbus barbus . Marmorațiile sale de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebește de mreană îl reprezintă lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare - mustăți. Se pot confunda exemplarele cu culoare mai deschisă, dar mreana ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm și 8-10 kg. Exemplarele junvenile din
această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă -
Barbus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
petenyi , dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subțire, flexibilă și nezimțată la mreana vânătă, și prin aceea că ventrala se inserează în urma inserției dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depășește în genere la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase și mai dezvoltate decât la
Barbus barbus.
5.
Perioade critice
Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până
spre sfârșitul verii.
6.
Cerințe de habitat
Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului -
Chondrostoma nasus , unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului
- dispusă în amonte față de zona scobarului, iar conținutul de
oxigen este mai moderat.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Barbus meridionalis
(Barbus petenyi)
Tabel 13 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Barbus meridionalis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Barbus meridionalis
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
2.
Informații specifice
speciei
Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de
prelevare pe durata campaniei de teren.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Comună
7.
Perioada de colectare
a datelor din teren
Octombrie 2017, aprilie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea
acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București.
Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among
Barbus peloponnesius , Cyprinidae populations from Greece and
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
two populations of
B. meridionalis meridionalis
and
B. meridionalis petenyi . Cybium, 17: 229–240.
Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of
Barbus peloponnesius
Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364–375.
Kotlík P., Tsigenopoulos C.S., Ráb P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of
B. petenyi
.Folia Zoologica. 51: 277-240.
Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297–1306.
Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165–179.
Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267–286.
Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Pintér K. 2002. Magyarország halai. Akadémiai Kiadó, Budapest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof,
Berlin, Germany.
Herpetofaună
Date generale ale speciei
Triturus cristatus
Tabel 14 Date generale ale speciei
Triturus cristatus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod EUNIS: 814
Cod Natura 2000: 1166
2.
Denumirea științifică
Triturus cristatus,
Laurentus 1768
3.
Denumirea populară
Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă. Maghiară: tarajos gőte
Engleză: Great crested newt; Northern crested newt; Warty
newt
4.
Descrierea speciei
Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu
marginea dreaptă.
5.
Perioade critice
Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de
nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie.
6.
Cerințe de habitat
Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante
mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se
deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Triturus cristatus
Tabel 15 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Triturus cristatus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Triturus cristatus
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
2.
Informații
specifice
speciei
Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.
4.
Statutul de prezență
(spațial)
Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Prezență incertă
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
septembrie 2017 și octombrie 2017
martie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
10
Alte informații privind sursele de informații
Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest.
Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din
România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.
Date generale ale speciei
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul
Triturus.
Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex.
vulgaris
și
montandoni
într-un gen aparte,
Lissotriton.
Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului
Triturus.
Tabel 16 Date generale ale speciei
Triturus vulgaris ampelensis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod EUNIS: 17205
Cod Natura 2000: 4008
2.
Denumirea științifică
Triturus vulgaris ampelensis,
Fuhn 1951
3.
Denumirea populară
Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi;
Engleză: Transylvanian smooth newt;
4.
Descrierea speciei
În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată
Lissotriton vulgaris vulgaris . Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt
mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben. Marginea inferioară a crestei caudale dreaptă, nefestonată. Pe laturile spatelui, muchiile tegumentare sunt bine exprimate. La vârful cozii este un filament ascuțit cu margine tegumentară sau unul negru fără margine. Degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. Femelele au adesea
gușa și abdomenul nepătat.
5.
Perioade critice
Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii – începutul
primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai.
6.
Cerințe de habitat
Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de
habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Tabel 17 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Triturus vulgaris ampelensis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Triturus vulgaris ampelensis
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
2.
Informații specifice speciei
Triturus vulgaris ampelensis
este o subspecie endemică pentru
România, răspândit în interiorul arcului carpatic la altitudini cuprinse între 300-1200 m. Relativ greu de deosebit în faza
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
terestră față de subspecia nominată. Deosebirile sunt maxime la masculi în perioada de reproducere. Creasta dorsală este puțin mai înaltă (2-4 mm), dreaptă sau ușor vălurită și spre deosebire de
T. v. vulgaris
apare în în spatele ochilor (regiunea occipitală). Coada se termină cu un filament negru lung de câțiva mm. Poate fi confundat cu subspecia nominată, dar și cu
Triturus
montandoni , având o zonă mare de intergradare cu cele 2 specii.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
izolată
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
rară
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
septembrie și octombrie 2017
martie, aprilie, mai, iunie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4
puncte de monitorizare.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006 Garcı´a-Parı´s, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape´ndice 1. Nomenclatura: lista de sino´nimos y combinaciones. In M. Garcı´a-Parı´s, A. Montori, and P. Herrero, Fauna Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589– 602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias
Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientı´fica.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România.
Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest.
Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din
România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.
Date generale ale speciei
Bombina variegata
Tabel 18 Date generale ale speciei
Bombina variegata
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod EUNIS: 638
cod Natura 2000: 1193
2.
Denumirea științifică
Bombina variegata,
Linnaeus, 1758
3.
Denumirea populară
Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă.
Engleză: Yellow-bellied toad
4.
Descrierea speciei
Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la
Bombina bombina . Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali. Masculii au, în perioada de reproducere, calozități pe partea internă a degetelor de la membrele anterioare, pe penultima falangă a degetelor membrelor posterioare și pe
antebrațe. Pupila are forma triunghiulară sau de inimă.
5.
Perioade critice
Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
depunere a pontei fiind mai târzie decât la
Bombina bombina , de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate
depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie.
6.
Cerințe de habitat
Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de
metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Bombina variegata
Tabel 19 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Bombina variegata
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Bombina variegata
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
2.
Informații
specific
speciei
S-au identificat 14 puncte de prezență pentru
Bombina variegata
în interiorul sitului.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Comună
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
septembrie și octombrie 2017
martie – iulie 2018
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
8.
Distribuția specie (interpretare)
Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care
favorizează existența bălților temporare.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România
Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114
Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I.
Editura Academiei R.P.R., Bucharest.
Mamifere
Date generale ale specie
Ursus arctos
Tabel 20 Date generale ale specie
Ursus arctos
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1568
Cod Natura 2000: 1354*
2.
Denumirea științifică
Ursus arctos
3.
Denumirea populară
Urs brun
4.
Descrierea speciei
Ursul brun, este cel mai mare carnivor terestru. Corpul ursului este acoperit cu două tipuri de peri: unii mai lungi, spicul, și un strat de bază, puful, format din peri deși. Culoarea blănii este în general maro și adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Vârful perilor
lungi poate fi gri deschis. Unii indivizi sunt complet maro, de
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
culoarea ciocolatei. Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viață. Craniul urșilor este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent și mușchi faciali puternici, în special cei masticatori. Dentiția prezintă modifcări specifice omnivorelor, având canini puternici și molari postcarnasieri cu zone mari de contact. Urșii sunt plantigrazi, atingând pământul cu toata laba. Falangele se termină cu gheare lungi de 5-6 cm și puternice la labele din față. Ghearele nu sunt retractile.
Animal solitar, relațiile între indivizi, în special adulți, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepția perioadei de împerechere. Ursul poate fi activ atât ziua cât și noaptea, în funcție de condițiile de mediu, abundența hranei și activitatea umană. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafața teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de urs. Lungimea totală corp = 150 - 165 cm femelele, 170 – 200 cm
masculii; înălțime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg: 150 kg femelele, 250 kg masculii.
Ursul este un animal omnivor, își satisface până la 85% din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită gradului ridicat de asimilare și valorii nutritive ridicate, ursul preferă carnea obținută prin prădare, din carcase etc. Datorită dietei ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar și antropice, fiind un oportunist din perspectiva obținerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esențială pentru supraviețuire, până la sfârșitul toamnei urșii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în
somnul de iarnă.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada sfârșitul lunii mai - începutul lunii iulie. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârșitul lunii noiembrie, când are loc implantarea și începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestație este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naștere la 1-4 pui. Puii se nasc în bârlog în perioada somnului de iarnă, în lunile ianuarie-februarie, la naștere având în jur de 0,5 kg. Puii părăsesc bârlogul în aprilie-mai, și rămân cu femela până în al doilea an de viață. Femela reia ciclul reproductiv după ce puii devin independenți, după circa 2 – 3 ani. Atinge maturitate sexuală la vârste ridicate, de 3 - 4 ani, astfel că datele din literatură indică faptul că femelele dau naștere primilor pui la 4-6 ani.
Somnul de iarnă. Durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie. Longevitate. În mediul natural poate trăi peste 20 de ani: 25-30 de
ani, iar în captivitate până la 50 de ani.
5.
Perioade critice
Puii pot să mai cadă pradă urșilor în cazul în care mama lor este tânără și nexperimentată, sau în perioadă când mama părăsește puii:
Anul II de viață / mai-august.
6.
Cerințe de habitat
Pădurile de amestec din zona de deal și de munte, de întindere mare,
puțin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiții de adăpost, liniște și hrană, acestea fiind indispensabile pentru supraviețuirea
decembrie - martie: deranjul bârloagelor în timpul somnului de iarnă,
martie-iunie: deranjul mamei în bârlog când sunt puii prea mici, aceasta părăsește bârlogul și puii mor,
mai - iunie
:
când puii părăsesc bârlogul, în zonele cu densități prea mari, există riscul ca puii să fie omorîți de masculi care vor să se împercheze.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influențate de resursa trofică existentă, uneori deplasându-se sute de kilometrii în căutarea unei resurse bogate de hrană.
Pentru a corespunde cerințelor unui urs, un habitat trebuie să includă diferite tipuri de pădure, rolul esențial revenind foioaselor care produc semințe mari: fag, stejar. Prezența desișurilor este de asemenea importantă pentru adăpost și hrănire. Este extrem de important ca ursul să aibă posibilitatea să se deplaseze în toate direcțiile, inclusiv în zone cu altitudine diferită. Liniștea și adăpostul în habitat sunt extrem de importante pentru puii nou-născuți pe timpul iernii în bârlog.
Bârlogul este amenajat în cavități naturale, arbori doborâți, sub stânci, etc, în zone izolate.
Urșii se găsesc în zone împădurite cu densitate umană în general mică. În astfel de zone ei au supraviețuit persecuțiilor care, în majoritatea locurilor, au continuat până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Prezența urșilor în multe zone în vecinătatea orașelor ca de exemplu în zona Brașovului, sugerează că prezența localităților, a drumurilor și a oamenilor nu este letală pentru ei. Totuși, o populație sănătoasă de urși are nevoie de suprafețe mari și relativ lipsite de perturbări pentru a exista. Deplasările urșilor și felul în care utilizează habitatul, precum și reproducerea și supraviețuirea lor sunt afectate puternic de disponibilitatea hranei. Mai mult decât atât, densitatea populațiilor este asociată pozitiv cu prezența hranei. Zone cu o abundență de hrană preferată cum sunt fructele de pădure, fructele, jirul, coloniile de Hymenoptere (stupi), și erbivorele, au o importanță deosebită pentru ursul brun.
Supraviețuirea ursului brun în sălbăticie nu este determinată doar de
hrană. Hrana poate fi destul de abundentă în habitate deschise de
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
pajiști, pășuni, dar urșii preferă să se adăpostească în pădurile din apropiere în timpul zilei. În zonele unde urșii sunt vânați sau braconați și au fost persecutați de om de-a lungul istoriei, protecția oferită de pădure sau tufișuri este indispensabilă și esențială pentru supraviețuirea lor. Localizarea bârloagelor este adesea asociată cu zone izolate și neperturbate de oameni. Orice perturbare în perioada de hibernare poate să-i determine pe urși să-și abandoneze
bârloagele.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Ursus arctos
Tabel 21 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Ursus arctos
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Ursus arctos
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
2.
Informații specifice speciei
Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă.
Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului, însă se pot observa unele zone punctuale unde habitatul este amenințat cu fragmentarea, datorită activităților antropice - infrastructură de transport rutieră și zone construite în interes recreeativ, dar la nivel de arie protejată, aceste zone nu au un impact semnificativ în fragmentarea habitatelor specifice. Cea mai reprezentativă zonă în acest sens o constituie DJ137
Porumbenii Mari-Dejuțiu.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
În urma studiilor de teren, din perioada de toamna-iarnă se constată că număr minim de indivizi de cca 20 urși, însă în urma estimărilor de primăvară s-a determinat numărul maxim de 28 indivizi.
La momentul actual pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic asupra speciei realizate de gestionarii fondurilor cinegetice, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic sunt: administrare de hrană complementară, asigurare hrană naturală prin
culturi
cinegetice
și
pază
în
vederea
combaterii
braconajului.
3.
Statutul de prezență (temporal)
rezident,
odihnă și hrănire / pasaj, iernare,
reproducere
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
foarte rar (0-10%)
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
trecerea I : octombrie - noiembrie 2017
trecerea II : martie - mai 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Din primele date colecate se constată că distribuția speciei este
relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind
sursele de informații
Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de
interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA.
Planul de managementa și acțiune al populație de urs din România
http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate- 547850062c265.pdf.
Studiu MMAP: Studiu privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România
Ursus arctos ,
Canis lupus ,
Lynx lynx
și
Felis silvestris
în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare și pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ și colaboratorii
Raport I.C.A.S. : ”Monitorizarea stării de conservare a populației de urs din Carpați”, Program NUCLEU - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică : Perioada 2012- 2013: O. IONESCU, G. IONESCU, JURJ R. POPA M. și colaboratorii Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari
Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris
ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică/ R.
JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA
Date generale ale specie
Canis lupus
Tabel 22 Date generale ale specie
Canis lupus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1367
Cod Natura 2000: 1352*
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
2.
Denumirea
științifică
Canis lupus
3.
Denumirea populară
lup
4.
Descrierea speciei
Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu, urechi relativ mici și ridicate. Dentiția este completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada e relativ lungă și stufoasă. Sunt animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile.
Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulți adulți, puii perechii conducătoare și supraviețuitorii puilor din anul precedent.
Date biometrice: Lungimea totală corp = 110 – 150 cm: 137 - 152
cm femelele, 127 – 164 cm masculii; greutate = 35 -60 kg: 18 - 55 kg femelele, 20 – 70 kg masculii.
Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului.
Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se formează în perioada decembrie - februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulți ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie.
Perioada de gestație este de 9 săptămâni, după care femela fată 3-8
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
pui, orbi în primele 10-14 zile. Pentru fătare lupoaica își pregătește un culcuș bine adăpostit, în locuri greu accesibile, în crăpături de stânci, în găuri, în vizuini de viezure lărgite etc., care este amplasat întotdeauna în apropierea unei surse de apă. Puii sunt îngrijiți aproape în exclusivitate de femelă în primele 3 săptămâni, urmând ca până la 45 de zile să fie hrăniți cu hrana regurgitată de membrii familiei, și ulterior cu carne adusă de aceștia. Dispersia puilor are loc la vârsta de 1 -3 ani, și ating maturitatea sexuală în medie la vârsta de 2-3 ani.
Longevitate: Mortalitatea este ridicată în primul an de viață. În
mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.
5.
Perioade critice
aprilie - iulie: perioada naștere și creștere a puilor
6.
Cerințe de habitat
Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie și zone aride. În țara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal și de munte, la 600-2300 m altitudine.
Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafețe cuprinse între 10.000 și 50.000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit și străbat distanțe
impresionante pentru a-și găsi perechea și a se reproduce.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Canis lupus
Tabel 23 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Canis lupus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Canis lupus
Directiva Habitate 92/43/EEC:Anexa II, Anexa IV și Anexa V
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
2.
Informații specifice speciei
Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă.
Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului.
În urma studiilor parțiale de teren, se constată că numărul minim de indivizi identificați pe suprafața sitului este de 6 lupi adulți. La momentul actul pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic, realizate de gestionarii fondurilor cinegetice asupra speciei, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic constau în
pază în vederea combaterii braconajului.
3.
Statutul de prezență (temporal)
rezident,
odihnă și hrănire / pasaj, iernare,
reproducere
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
foarte rar (0-10%)
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
trecerea I : octombrie - noiembrie 2017
trecerea II : decembrie 2017 - aprilie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Conform primelor date analizate, distribuția speciei lup este
relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate în fondul
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
forestier. Ținând cont de etologia speciei și de locațiile de prezență identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte și în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul când își
verifică teritoriul.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O. IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA
Planul de managementa și acțiune al populație de lup din România, realizat de I.C.A.S. 2006
Studiu MMSC: Studiu privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România
Ursus arctos ,
Canis lupus ,
Lynx lynx
și
Felis silvestris
în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare și pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ
Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari
Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii
– Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică/ R.
JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA
Date generale ale specie
Lutra lutra
Tabel 24 Date generale ale specie
Lutra lutra
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1435
Cod Natura 2000: 1355
2.
Denumirea științifică
Lutra lutra
3.
Denumirea populară
vidra
4.
Descrierea speciei
Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest.
Formula dentară este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reușește să străbată distanțe mari în căutare de ape cu mai mult pește, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. Animal solitar, cu excepția perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Date biometrice. Lungimea cap + trunchi = 63 – 83 cm; L coadă
= 37-55 cm; înălțimea medie = 30 cm; greutate = 6 -15 kg. Reproducere. Împerecherea are loc la sfârșitul iernii - primăvara devreme, durata gestației fiind de 60-63 zile. Femela
dă naștere la 2 - 3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 3
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 14 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață: la vârsta de 1,5-2,5 ani.
Longevitate. În mediul natural poate trăi 15-18 ani, iar în
captivitate până la 23 ani.
5.
Perioade critice
populației;
6.
Cerințe de habitat
Ocupă malurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau șes. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost: pădure sau stuf. De regulă, nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaște, rațe sălbatice, lișițe, rozătoare acvatice.
Cel mai important pericol care poate afecta existența vidrei îl reprezintă modificarea habitatului de către factorul antropic prin distrugerea habitatului, poluare, braconaj, afectarea liniștii.
Modificarea habitatului și poluarea infl uențează direct oferta
primăvara devreme :
în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni;
perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus;
iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
trofică a ecosistemului, resursa de hrană a vidrei fiind diminuată semnificativ.
Amenințările amintite ar putea avea ca efect imediat afectarea sursei de hrană a vidrei prin împuținarea sau dispariția unor specii de pești, amfibieni, reptile, melci etc. Prin regularizarea cursurilor de apă și distrugerea vegetației pot dispărea locurile de adăpost din maluri și a locurilor pentru creșterea puilor. În plus, activitatea umană din zonă, concretizată prin activități mecanizate, ar duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes, ceea ce ar afecta decisiv liniștea în habitat. În lipsa liniștii animalele sălbatice părăsesc locul de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote. În general, habitatul riveran poate fi transformat decisiv de om prin canalizări/ îndiguiri/ regularizări, tăierea vegetației de luncă, înființarea de microhidrocentrale și baraje, drenarea zonelor mlăștinoase și
fragmentarea habitatului.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Lutra lutra
Tabel 25 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Lutra lutra
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Lutra lutra
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
2.
Informații specifice speciei
Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Rezultatele parțiale ale datelor preluate din teren, au indicat faptul că există minim o familie de vidre pe suprafața sitului. Se impune menținerea numărului de
indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului. De asemenea, este imperios necesar să se conserve habitatele cu apă dulce deoarece un însemnat procent din dieta vidrelor îl deține peștele aproximativ 49-94% , in medie 70%, o condiție esențială pentru specie fiind să găsească hrana și zone liniștite pentru
repaus.
3.
Statutul de prezență (temporal)
rezident,
odihnă și hrănire, iernare,
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
foarte rar (0-10%)
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
trecerea I : noiembrie 2017 – februarie 2018
trecerea II : martie 2018 - aprilie 2018, optim
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare și afluentul
Valea Tăietura.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Botnariuc N., Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Academia Română și Muzeul de Istorie Naturală
„Grigore Antipa”, București, 180 p.
Danila G., 2014, Evaluarea și conservarea efectivelor de vidră
Lutra lutra L:
un studiu de caz în aria naturală protejată ”Moldova superioară”, Bucovina Forestieră 14: 185-194.
Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in
Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg.
Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, Bucuresti
Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in Romania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg.
Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation – an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth International Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p.
HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web:
http://helcom.fi /Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf.
Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter
Lutra lutra
in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p.
Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 – Carnivora. Editura Academiei Române, București
Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management,
la nivel național, pentru speciile
Castor fiber, Lutra lutra
și
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Mustela lutreola " 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundatia Carpati
Raport proiect „Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România”, 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundația Carpați, Universitatea Transilvania Brașov – Facultatea de
Silvicultură și Exploatări Forestiere și S.C. Natural Net S.R.L.
Date generale ale speciei
Barbastella barbastellus
Tabel 26 Date generale ale speciei
Barbastella barbastellus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1363
Cod Natura 2000: 1308
2.
Denumirea științifică
Barbastella barbastellus
3.
Denumirea populară
liliacul cârn, liliacul cu bot lat
4.
Descrierea speciei
Urechile sunt mai scurte de 20 mm, cu 5-6 pliuri orizontale. Urechile nu sunt pliate când se odihnește. Blana pe partea dorsal este negricioasă, mai deschisă la vârfuri. Lungimea
antebrațului măsoară 36.5 – 44 mm.
5.
Perioade critice
Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni: o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăpostește sub scoarța fagilor sau stejarilor uscați. Din această
cauză își schimbă frecvent adăpostul.
6.
Cerințe de habitat
Preferă pădurile bătrâne, neamenajate. Deoarece
B. barbastellus
vânează mai ales deasupra coronamentului, folosește o varietate de alte habitate, inlcusiv zonele ripariene,
pajiștile, tufișurile și liziera pădurilor. În pădurile de fag din
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Anglia, folosite de această specie, este importantă eterogenitatea structurală a pădurii, care oferă locuri pentru adăpost și prezintă o acoperire ridicată. În adăposturile de vară, liliacul cârn se asociază cu
Myotis brandtii, Myotis mystacinus, Myotis nattereri și Plecotus auritus .
B. barbastellus
este specie de pădure, iar densitatea relativă a speciei este dependentă pozitiv de mărimea pădurii. Acest lucru confirmă și relația speciei strânsă cu habitatele forestiere.
În Germania nu s-a observat o anumită preferință pentru un anumit tip de pădure. Tot aici, liliacul cârn a fost observat vânând deasupra apei, într-o manieră asemănătoare cu
Myotis daubentonii . Formează colonii de vară de 10-15 exemplare în scorburile copacilor.
Adăposturile de iarnă sunt reprezentate de adăposturi subterane, însă majoritatea populațiilor e posibil să hiberneze în fisurile copacilor și ale caselor vechi. Distanța între adăpostul de vară și cel de iarnă este de maxim 20 km, este o
specie sedentară.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Barbastella barbastellus
Tabel 27 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Barbastella barbastellus
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Barbastella barbastellus
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
2.
Informații
specifice
speciei
Nu este cazul.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
comună
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
Septembrie – octombrie 2017
Martie – iulie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 52 puncte
de monitorizare.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10.
Alte informații privind sursele de informații
Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.
Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci – Chiroptera- din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.
Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.
Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237.
Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice
guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p.
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ .
Institutul de Speologie
„Emil Racoviță”, București, 521 p.
Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001.
Myotis myotis
– Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.
J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.
Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p.
Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.
Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of
Experimental Biology 203, 2641-2656.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.
Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles
Pipistrellus kuhlii
(Kuhl, 1819): structure and variation Chiroptera: Vepertilionidae. J. Zool. Lond. 249, 467- 481.
Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls .
J. Zool. Lond. 258: 91-103.
Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.
Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.
Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.
Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of
Myotis emarginatus
in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.
PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău”
www.batlife.ro, 2013, 202 p.
Date generale ale speciei
Myotis blythii
Tabel 28 Date generale ale speciei
Myotis blythii
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1475
Cod Natura 2000: 1307
2.
Denumirea științifică
Myotis blythii
, Tomes, 1857
3.
Denumirea populară
liliacul comun mic, liliac mic cu bot acutit, liliac mic cu urechi
de șoarece
4.
Descrierea speciei
Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8
mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi 24.4-
27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.
5.
Perioade critice
În perioada de hibernare noiembrie - martie,
Myotis myotis
și specia geamănă
M. blythii
formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de
maternitate sunt vulnerabile la deranj.
6.
Cerințe de habitat
Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de
Fagus sylvatica
și
Quercus
sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția
Myotis blythii
vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai
importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
constatat că pădurile de amestec, dominate de
Fagus sylvatica
și
Picea abies
sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade.
M. blythii vânează în păduri: 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.
Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km
distanță de adăpost.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Myotis blythii
Tabel 29 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Myotis blythii
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Myotis blythii
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
2.
Informații specifice speciei
Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu
Myotis myotis.
Identificarea la nivel de specie se
face doar morfologic.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Rară
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
Septembrie – octombrie 2017
Martie – iulie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de
puncte de monitorizare
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.
APLR (Asociația pentru Protecția Liliecilor din România), 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.
Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.
Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237.
Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.
Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p.
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ .
Institutul de Speologie
„Emil Racoviță”, București, 521 p.
Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001.
Myotis myotis
– Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der
Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.
Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p.
Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.
Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.
Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.
Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles
Pipistrellus kuhlii : structure and variation . J. Zool. Lond. 249, 467-481.
Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls .
J. Zool. Lond. 258: 91-103.
Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a
Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.
Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.
Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of
Myotis emarginatus
in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.
PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor
de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău”
www.batlife.ro, 2013, 202 p.
Date generale ale speciei
Myotis myotis
Tabel 30 Date generale ale speciei
Myotis myotis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1486
Cod Natura 2000: 1324
2.
Denumirea științifică
Myotis myotis
3.
Denumirea populară
liliacul comun mare, liliac mare cu bot acutit, liliac mare cu
urechi de soarece
4.
Descrierea speciei
Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8
mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi: 24.4-
27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.
5.
Perioade critice
În perioada de hibernare noiembrie - martie,
Myotis myotis
și specia geamănă
M. blythii
formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc
și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de
maternitate sunt vulnerabile la deranj.
6.
Cerințe de habitat
Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de
Fagus sylvatica
și
Quercus
sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția
Myotis blythii
vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de
Fagus sylvatica
și
Picea abies
sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă.
M. Blythii
vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.
Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km
distanță de adăpost.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Myotis myotis
Tabel 31 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Myotis myotis
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Myotis myotis
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
2.
Informații specifice speciei
Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu
Myotis blythii.
Identificarea la nivel de specie se
face doar morfologic.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
rezident
4.
Statutul de prezență
(spațial)
larg răspândită
5.
Statutul de prezență
(management)
nativă
6.
Abundență
Rară
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
Septembrie – octombrie 2017
Martie – iulie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de
puncte de monitorizare
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe
10
Alte informații privind sursele de informații
Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150.
Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic .
Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p.
Barataud M . , 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p.
Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245-
237.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.
Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p.
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ .
Institutul de Speologie
„Emil Racoviță”, București, 521 p.
Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe .
Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001.
Myotis myotis
– Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.
J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207.
Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p.
Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p.
Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve
species of echolocating bat by discriminant function analysis and
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.
Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p.
Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles
Pipistrellus kuhlii : structure and variation. J. Zool. Lond. 249, 467-481.
Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls .
J. Zool. Lond. 258: 91-103.
Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys : conservations implications. Ecography 26: 197-209.
Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification .
Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p.
Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p.
Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of
Myotis emarginatus
in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400.
PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor
de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău”
www.batlife.ro, 2013, 202 p.
Date generale ale speciei
Rhinolphus hipposideros
Tabel 32 Date generale ale speciei
Rhinolphus hipposideros
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Cod specie - EUNIS
Cod Eunis: 1545
Cod Natura 2000: 1324
2.
Denumirea științifică
Rhinolphus hipposideros
3.
Denumirea populară
liliac mic cu potcoavă
4.
Descrierea speciei
Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a șeii este clar mai lungă decât proeminența superioară, terminându-se într-un vârf ascuțit – foto 1. Blana este moale și rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, și maronie, în
cazul adulților.
5.
Perioade critice
Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai – iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăpostește în peșteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară
în podurile clădirilor.
6.
Cerințe de habitat
Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru
Rhinolophus hipposideros.
Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking și arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esențial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra pășunilor, la marginea
pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
lungul gardurilor vii, deasupra tufărișurilor. Își folosește majoritatea timpului zburând aproape de vegetație. Habitatul de hrănire este puternic influențat de prezența cursurilor de apă. Mărimea coloniei crește funcție de proporția pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei.
R. hipposideros
evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un șirag de pomi sau de tufișuri, până la zona de hrănire.
Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găsește la distanța de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriți cu ajutorul emițătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de
naștere -Țara Galilor.
Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Rhinolphus hipposideros
Tabel 33. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Rhinolphus hipposideros
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
1.
Specia
Rhinolphus hipposideros
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
2.
Informații
specifice
speciei
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
3.
Statutul de prezență
(temporal)
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
4.
Statutul de prezență
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
Nr.
Informație/ Atribut
Descriere
(spațial)
5.
Statutul de prezență
(management)
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
6.
Abundență
Prezență incertă
7.
Perioada de colectare a
datelor din teren
Septembrie 2017 – octombrie 2017
Martie – iulie 2018
8.
Distribuția specie
(interpretare)
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
9.
Distribuția speciei
(harta distribuției)
Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.
10
Alte informații privind
sursele de informații
-
3.4 Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată
Nevertebrate:
Specii de nevertebrate listate în Anexa II a Directivei Habitate, identificate în timpul activităților de inventariere:
Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion.
Tabel 34 Date generale ale speciei
Cucujus cinnaberinus
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 106
Cod Natura 2000: 1086
2.
Denumirea științifică
Cucujus cinnaberinus
3.
Denumirea populară
-
4.
Observații
-
Tabel 35 Date generale ale speciei
Helix pomatia
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 106
Cod Natura 2000: 1026
2.
Denumirea științifică
Helix pomatia
3.
Denumirea populară
Melcul de pământ
4.
Observații
Tabel 36 Date generale ale speciei
Bolbelasmus unicornis
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 106
Cod Natura 2000: 4011
2.
Denumirea științifică
Bolbelasmus unicornis
3.
Denumirea populară
Cărăbușul cu corn
4.
Observații
Tabel 37 Date generale ale speciei
Carabus variolosus
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 1787
Cod Natura 2000: 4014
2.
Denumirea științifică
Carabus variolosus
3.
Denumirea populară
cărăbuș
4.
Observații
Tabel 38 Date generale ale speciei
Pholidoptera transsylvanica
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis:
Cod Natura 2000: 4054
2.
Denumirea științifică
Pholidoptera transsylvanica
3.
Denumirea populară
Cosașul transilvan
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
4.
Observații
Tabel 39 Date generale ale speciei
Lycaena dispar
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 223
Cod Natura 2000: 1060
2.
Denumirea științifică
Lycaena dispar
3.
Denumirea populară
Fluturaș de foc
4.
Observații
-
Tabel 40 Date generale ale speciei
Maculinea arion
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis:
Cod Natura 2000: 1058
2.
Denumirea științifică
Maculinea arion
3.
Denumirea populară
-
4.
Observații
-
Ihtiofaună:
Romanogobio (Gobio) kessleri:
Ordonanța 57/2007 – Anexa 3
Tabel 41 Date generale ale speciei
Romanogobio (Gobio) kessleri
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 128851
Cod Natura 2000: 2511
2.
Denumirea științifică
Romanogobio (Gobio) kessleri
3.
Denumirea populară
Porcușorul de nisip, petroc
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
4.
Observații
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: aproximativ 275 de indivizi. Porțiunea râului Târnava Mare din
sit este limita superioară a răspândirii speciei țintă.
Mamifere:
Speciile
Lynx lynx
- râs și
Castor fiber
– castor - nu au fost înregistrate în formularul standard, dar au fost identificate în teren cu ocazia lucrărilor de inventariere a speciilor de mamifere de interes comunitar.
Lynx lynx:
Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
Castor fiber:
Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
Tabel 42 Date generale ale speciei
Lynx lynx
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 1438
Cod Natura 2000: 1361
2.
Denumirea științifică
Lynx lynx
3.
Denumirea populară
râs
4.
Observații
-
Tabel 43 Date generale ale speciei
Castor fiber
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 1377
Cod Natura 2000: 1337
2.
Denumirea științifică
Castor fiber
3.
Denumirea populară
castor
4.
Observații
-
Chiroptere:
În perioada observațiilor s-au mai identificat în situl ROSCI0357 Porumbeni următoarele specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate:
Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii
Tabel 44 Date generale ale speciei
Myotis bechsteinii
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
5.
Codul speciei
Cod Eunis: 14123
Cod Natura 2000: 1323
6.
Denumirea științifică
Myotis bechsteinii
7.
Denumirea populară
Liliac cu urechi mari
8.
Observații
-
Tabel 45 Date generale ale speciei
Myotis emarginatus
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 14129
Cod Natura 2000: 1321
2.
Denumirea științifică
Myotis emarginatus
3.
Denumirea populară
Liliac cărămiziu
4.
Observații
-
Tabel 46 Date generale ale speciei
Miniopterus schreibersii
Nr.
Informație/ Atribut
Observație
1.
Codul speciei
Cod Eunis: 1452
Cod Natura 2000: 1310
2.
Denumirea științifică
Miniopterus schreibersii
3.
Denumirea populară
Liliac cu aripi lungi
4.
Observații
-
INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE
Comunitățile locale și factorii interesați
Comunitățile locale
Tabel 47 Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate
Județ
UAT
Procent din
UAT
Procent din ANP
Harghita
Simonești
13.96
22.84
Harghita
Felicieni
4.04
4.36
Harghita
Cristuru Secuiesc
14.45
11.06
Harghita
Mugeni
19.65
18.25
Harghita
Porumbeni
48.40
27.09
Harghita
Dârjiu
3.77
5.96
Mureș
Vânători
15.60
9.35
Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale
Tabel 48 Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
Nr. crt
Județ
Localitate
Sexe
An de referință 2011
An de analizat 2017
Număr total
Prezență
estimată în sit
1
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
Total
10854
10801
Masculin
5285
5252
Feminin
5569
5549
2
HARGHITA
DÎRJIU
Total
1085
1055
Masculin
527
513
Feminin
558
542
3
HARGHITA
FELICENI
Total
3195
3401
Masculin
1568
1675
Nr. crt
Județ
Localitate
Sexe
An de referință 2011
An de analizat 2017
Număr total
Prezență
estimată în sit
Feminin
1627
1726
4
HARGHITA
MUGENI
Total
3582
3660
Masculin
1765
1825
Feminin
1817
1853
5
HARGHITA
PORUMBENI
Total
1816
1894
Masculin
920
942
Feminin
896
952
6
HARGHITA
SIMONEȘTI
Total
3962
3915
Masculin
2005
1997
Feminin
1957
1918
7
MUREȘ
VÂNĂTORI
Total
4165
4436
Masculin
2076
2224
Feminin
2089
2212
Tabel 49 Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Nr
crt
Județ
Localitate
An de referință
2011
An de analizat
2017
1
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
81
94
2
HARGHITA
DÎRJIU
12
11
3
HARGHITA
FELICENI
38
45
4
HARGHITA
MUGENI
33
26
5
HARGHITA
PORUMBENI
31
23
6
HARGHITA
SIMONEȘTI
44
30
7
MUREȘ
VÂNĂTORI
51
58
Tabel 50 Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Nr
crt
Județ
Localitate
An de referință
(2011)
An de analizat
(2017)
1
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
210
91
2
HARGHITA
DÎRJIU
4
4
3
HARGHITA
FELICENI
27
24
4
HARGHITA
MUGENI
30
26
5
HARGHITA
PORUMBENI
11
32
6
HARGHITA
SIMONEȘTI
50
30
7
MUREȘ
VÂNĂTORI
16
36
Utilități publice
Tabel 51 Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Canalizare
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Stație de epurare
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Colectare
deșeuri
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
DÎRJIU
DA
Canalizare
HARGHITA
DÎRJIU
DA
Stație de epurare
HARGHITA
DÎRJIU
NU
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
DÎRJIU
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
DÎRJIU
?
Colectare
deșeuri
HARGHITA
DÎRJIU
?
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
DÎRJIU
DA
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
DÎRJIU
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
FELICENI
NU
Canalizare
HARGHITA
FELICENI
NU
Stație de epurare
HARGHITA
FELICENI
NU
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
FELICENI
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
FELICENI
DA
Colectare
deșeuri
HARGHITA
FELICENI
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
FELICENI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
FELICENI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
MUGENI
NU
Canalizare
HARGHITA
MUGENI
NU
Stație de epurare
HARGHITA
MUGENI
NU (URMEAZA)
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
MUGENI
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
MUGENI
DA
Colectare
deșeuri
HARGHITA
MUGENI
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
MUGENI
DA
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
MUGENI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
PORUMBENI
NU
Canalizare
HARGHITA
PORUMBENI
NU
Stație de epurare
HARGHITA
PORUMBENI
NU
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
PORUMBENI
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
PORUMBENI
DA
Colectare
deșeuri
HARGHITA
PORUMBENI
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
PORUMBENI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
PORUMBENI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
HARGHITA
SIMONEȘTI
NU
Canalizare
HARGHITA
SIMONEȘTI
NU
Stație de epurare
HARGHITA
SIMONEȘTI
NU
Încălzire
cu
lemne
HARGHITA
SIMONEȘTI
DA
Încălzire cu gaze
HARGHITA
SIMONEȘTI
DA
Colectare
deșeuri
HARGHITA
SIMONEȘTI
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
HARGHITA
SIMONEȘTI
DA
Comunicații
–
telefonie mobilă
HARGHITA
SIMONEȘTI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Apă
MUREȘ
VÎNĂTORI
NU
Canalizare
MUREȘ
VÎNĂTORI
NU
Stație de epurare
MUREȘ
VÎNĂTORI
NU
Încălzire
cu
lemne
MUREȘ
VÎNĂTORI
DA
Încălzire cu gaze
MUREȘ
VÎNĂTORI
DA
Colectare
deșeuri
MUREȘ
VÎNĂTORI
DA
Comunicații
–
telefonie fixă
MUREȘ
VÎNĂTORI
DA
Utilități
Județ
Localitate
Există
(DA/ NU)
Comunicații
–
telefonie mobilă
MUREȘ
VÎNĂTORI
DA
Efective de animale
Tabel 52 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Principalele
categorii de animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea
de proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
654
Porcine
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
2000
Ovine
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
2444
Păsări
HARGHITA
CRISTURU
SECUIESC
15999
Principalele categorii de
animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea de
proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
DÎRJIU
670
Porcine
HARGHITA
DÎRJIU
820
Ovine
HARGHITA
DÎRJIU
2440
Păsări
HARGHITA
DÎRJIU
7200
Principalele
categorii de animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea
de proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Principalele
categorii de animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea
de proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
FELICENI
1460
Porcine
HARGHITA
FELICENI
1510
Ovine
HARGHITA
FELICENI
2630
Păsări
HARGHITA
FELICENI
13050
Principalele categorii de
animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea de
proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
MUGENI
2010
Porcine
HARGHITA
MUGENI
2310
Ovine
HARGHITA
MUGENI
5705
Păsări
HARGHITA
MUGENI
14000
Principalele categorii de
animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea de
proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
PORUMBENI
Nu
există
informații
Porcine
HARGHITA
PORUMBENI
Nu
există
informații
Ovine
HARGHITA
PORUMBENI
Nu
există
informații
Păsări
HARGHITA
PORUMBENI
Nu
există
informații
Principalele categorii de
animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea de
proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
HARGHITA
SIMONEȘTI
1538
Porcine
HARGHITA
SIMONEȘTI
1074
Principalele
categorii de animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea
de proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Ovine
HARGHITA
SIMONEȘTI
3799
Păsări
HARGHITA
SIMONEȘTI
15600
Principalele
categorii de animale
Județ
Localitate
Număr de animale
Localitatea
de proveniență
Permanente
Aduse din
altă localitate
Bovine
MUREȘ
VÂNĂTORI
Nu
există
informații
Porcine
MUREȘ
VÂNĂTORI
Nu
există
informații
Ovine
MUREȘ
VÂNĂTORI
Nu
există
informații
Păsări
MUREȘ
VÂNĂTORI
Nu
există
informații
Date privind activitățile economice
Tabel 53 Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Județ
Localitate
Nr. Societăți comerciale
HARGHITA
CRISTURU SECUIESC
301
HARGHITA
DÎRJIU
-
HARGHITA
FELICENI
57
HARGHITA
MUGENI
-
HARGHITA
PORUMBENI
-
HARGHITA
SIMONEȘTI
-
MUREȘ
VÂNĂTORI
-
Nr.
Instituții,
Natura relației
Aspecte pozitive
Acțiuni posibile care să
Crt.
organizații,
dintre părțile
și oportunități
se adreseze intereselor
grupuri de
interesate și aria
de cooperare și
factorului interesat
interese pe
protejată
colaborare
categorii stabilite
pe baza rolului
și/sau a interesului
in ariile naturale
protejate
Guvern și entități subordonate acestuia
1
Ministerul
Responsabil pentru
Conform
Elaborarea planurilor de
Mediului, Apelor și
administrarea ariilor
legislației actuale
management
și
Pădurilor
naturale protejate de
are obligația de
consultarea
publicului
interes național și
administrare
a
reprezintă
aspecte
comunitar
și
ariilor
naturale
esențiale
pentru
internațional
protejate
gestionarea eficientă a
ariilor naturale protejate
2
Agenția Nationala
Responsabilă
cu
Conform
Elaborarea planurilor de
pentru
Arii
asigurarea
unui
legislației actuale
management
și
Naturale Protejate
management
are obligația de
consultarea
publicului
adecvat si eficient al
administrare
a
reprezintă
aspecte
ariilor
naturale
ariilor
naturale
esențiale
pentru
protejate
protejate
gestionarea eficientă a
ariilor naturale protejate
Factorii interesați Tabel 54 Factorii interesați
Nr.
Instituții,
Natura relației
Aspecte pozitive
Acțiuni posibile care să
Crt.
organizații,
dintre părțile
și oportunități
se adreseze intereselor
grupuri de
interesate și aria
de cooperare și
factorului interesat
interese pe
protejată
colaborare
categorii stabilite
pe baza rolului
și/sau a interesului
in ariile naturale
protejate
3
Ministerul
Posibila impunere a
Utilizarea
Promovarea
Agriculturii
și
unor restricții de
eficientă
a
posibilităților
de
Dezvoltării Rurale
exploatare
pe
resurselor
utilizare
durabilă
a
terenuri agricole ca
naturale
și
resurselor naturale și a
urmare a includerii
tendința
mărcilor locale
acestora în Rețeaua
europeană
de
Natura 2000
promovare
a
produselor
ecologice
4
Ministerul
Posibile
restricții
Ariile
naturale
Promovarea
Dezvoltării
pentru
crearea
protejate includ în
posibilitatilor
de
Regionale
și
infrastructurii
de
general
peisaje
exploatare
a
Administrației
turism
și
pentru
spectaculoase
și
potențialului turistic și a
Publice
utilizarea anumitor
obiective naturale
mărcilor locale
resurse naturale în
care
reprezintă
ariile
naturale
puncte de atracție
protejate
pentru turiști
Agenția Națională
Responsabilă pentru
Cei mai ridicați
Îmbunătățirea
pentru
Protecția
conservarea
indici
de
activitatilor
specifice
Mediului
biodiversității
biodiversitate se
conservării
întâlnesc în arii
biodiversității printr-un
Nr.
Instituții,
Natura relației
Aspecte pozitive
Acțiuni posibile care să
Crt.
organizații,
dintre părțile
și oportunități
se adreseze intereselor
grupuri de
interesate și aria
de cooperare și
factorului interesat
interese pe
protejată
colaborare
categorii stabilite
pe baza rolului
și/sau a interesului
in ariile naturale
protejate
naturale protejate
management responsabil
astfel
ca,
prin
al
ariilor
naturale
administrarea
protejate
eficienta
a
acestora
se
realizeaza implicit
și
conservarea
biodiversității
5
Autorități regionale, locale și entități subordonate
6
Consiliile Județene
Crearea
Dezvoltarea
Consultarea
publicului
Harghita si Mureș
infrastructurii – de
socio-economica
posibil
afectat
de
transport, turisitica
fara
efecte
instituirea regimului de
etc
–
poate
fi
negative
asupra
protecție.
afectată de regimul
capitalului natural
de protecție
7
Consiliile
locale
Crearea
Dezvoltarea
Consultarea
publicului
Cristuru Secuiesc,
infrastructurii – de
socio-economică
posibil
afectat
de
Mugeni, Simonești,
transport, turisitică,
fără
efecte
instituirea regimului de
Porumbeni, Dârjiu,
de
gestionare
a
negative
asupra
protecție.
Feliceni, Vînători
deșeurilor
etc
–
capitalului natural
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
poate fi afectată de
regimul de protecție
8
Agenția
pentru
Responsabilă pentru
Informarea
Îmbunătățirea
Protecția Mediului
elaborarea actelor de
comunitatilor
activităților
specifice
Harghita și Mureș
reglementare
a
locale
asupra
conservării
activităților propuse
statului
de
biodiversității printr-un
în
arii
naturale
protecție.
management responsabil
protejate
și
în
Cei mai ridicați
al
ariilor
naturale
vecinatatea acestora.
indici
de
protejate
Responsabilă pentru
biodiversitate se
conservarea
întâlnesc în arii
biodiversității
naturale protejate
astfel
că,
prin
administrarea
eficientă
a
acestora
se
realizează implicit
și
conservarea
biodiversității
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
9
Garda Națională de
Autoritate
Autoritatea
are
Constată
faptele
ce
Mediu Harghita și
responsabilă
cu
printre atribuții și
constituie contraventii și
Mureș
controlul
aplicării
controlul modului
aplica
sanctiunile
prevederilor
de respectare a
contraventionale
in
planului
de
legislatiei
de
domeniul
protectiei
management.
mediu
privind
mediului
pentru
ariile
naturale
încălcarea prevederilor
protejate,
planului de management
conservarea
sau ale regulamentului.
habitatelor
naturale, a florei,
faunei salbatice și
acvaculturii.
10
Garda
Forestieră
Posibila impunere a
Utilizarea
Promovarea
Brașov
unor restricții de
raționala
a
posibilitățiilor
de
exploatare
a
resurselor
utilizare
durabilă
a
fondului forestier și
forestiere
resurselor forestiere
cinegetic ca urmare
a includerii acestora
în Rețeaua Natura
2000
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
Direcția Agricolă
Posibila impunere a unor restrictii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000
Utilizarea eficientă a resureslor naturale și tendința europeană
de
promovare a produselor
ecologice
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale
11
Instituții academice
Instituții academice
Activitatea
de
Aceste
instituții
Specialiștii
acestor
cercetare practică în
dețin
specialiști
instituții dețin un rol
domeniul
valoroși
în
determinant în realizarea
conservarea
domeniul
studiilor științifice în
biodiversității
se
protecției
ariile naturale protejate.
desfășoară în mare
mediului,
direct
În
urma
derulării
măsură
în
ariile
interesați
de
proiectului, se dorește
naturale
protejate.
promovarea
și
conștientizarea
De
asemenea,
administrarea
reprezentanților acestor
activitățile didactice
eficientă a ariilor
instituții
asupra
din domeniul arii
naturale protejate.
importanței
Rețelei
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
naturale protejate implică și practică în astfel de zone.
Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea
ariilor
naturale protejate.
12
Organizații non-guvernamentale
13
Protecția mediului
Creșterea capacității
Sunt principalele
Sunt potențiali parteneri
de administrare a
organizații
ai
custodelui
în
ariilor
naturale
implicate pana în
implementarea
unor
protejate în cadrul
prezent
în
măsuri din planul de
organizațiilor
gestionarea ariilor
management.
nonguvernamentale
naturale protejate
care activeaza în
prin preluarea în
domeniul protecției
custodie
dar,
mediului
planurile
de
management
întocmite până în
prezent
au
deficiențe majore
astfel că nu au fost
aprobate de către
instituțiile
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
abilitate în
sens.
acest
14
Dezvoltare umană,
Susținerea
Dezvoltarea
Promovarea
cultură și drepturi
dezvoltării sociale,
socială,
posibilităților
de
economice
și
economică
și
integrare a
dezvoltării
culturale
poate
culturală
fără
umane și culturale cu
interacționa
cu
efecte
negative
gestionarea rațională a
regimul de protecție.
asupra capitalului
resurselor naturale
natural.
Promovarea
aspectelor
culturale integrate
în
contextul
gestionării
raționale
ariilor
naturale protejate
Utilizatori
ai
Posibila impunere a
Utilizarea
Promovarea
resurselor
naturale
unor restricții de
rationala
a
posibilităților
de
de ex. asociații de
exploatare
a
resureslor
utilizare
durabilă
a
vânătoare-pescuit
fondului cinegetic și
naturale
și
resurselor naturale și a
piscicol ca urmare a
promovarea
mărcilor locale
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
includerii
acestora
în Reteaua Natura 2000
produselor ecologice
15
Sectorul privat
16
Asociații ale fermierilor
Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană
de
promovare
a
produselor ecologice
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale
17
Membrii comunităților locale
Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000
Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană
de
promovare
a
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
produselor
ecologice
18
Proprietari
și
utilizatori ai terenurilor
Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000
Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană
de
promovare
a
produselor ecologice
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale
19
Camera de comerț
Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de
activitate.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale
Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a
mărcilor locale
20
Grupuri
din
sectorul de industrie
Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de
activitate.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a
mărcilor locale
Nr. Crt.
Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale
protejate
Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată
Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare
Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat
Afaceri individuale și antreprenori
Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate.
Utilizarea eficientă a resurselor naturale,
a
produselor
și
mărcilor locale
Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale
În procesul de elaborare al planului de management a fost efectuat un studiu de analiză a actorilor sociali din ROSCI0357 Porumbeni. În vederea identificarii actorilor sociali și a opiniilor acestora față de sit, s-a folosit parte din metodologia utilizată la nivel European în alte asemenea cazuri: Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania. Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective:
identificarea actorilor sociali
formularea viziunii de mangement a acestor actori sociali
identificarea nevoilor față de sit.
În cele ce urmează este redat rezultatul analizei actorilor sociali.
Tabel 55 Analiza actorilor sociali
Actor social
Nevoi față de sit
Probleme față de sit
Viziune
Conflict cu
ceilalți actori sociali
1. Primării
Nu știu de existența lui
Cadastru/ titluri de proprietate; atacuri animale
sălbatice
-
-
2. Asociația Județeană
a
Vânătorilor și Păescarilor
Sportivi
Fondul de vânătoare care îi aduce venit
Neacordarea cotei de vânat, înmulțirea urșilor
“ceea ce vedem să aiba și copiii noștri”
Autorități centrale, Organizații non- guvernamentale
de mediu
3.
Crescător
animale 1
-
Atacul animalelor sălbatice: turme, gradina,
pomi,
pășune
“să se împuște toate animalele, să putem crește turmele”
Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători
4.
Crescător
animale 2
Lemne de foc
Atacul animalelor sălbatice, neacordarea
cotei
“pădurea fără animale sabatice nu este pădure; trebuie
făcută
selecție”
Organizații non- guvernamentale de mediu
5.
Proprietar
padure 1
Lemne de foc; exploatare lemnoasă
Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului
la
lemne
“oamenii să aibă mai mult acces la pădure”
Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători, ocol silvic
Actor social
Nevoi față de sit
Probleme față de sit
Viziune
Conflict cu
ceilalți actori sociali
6.
Proprietar
padure 2
Lemne de foc, exploatare lemnoasă
Atacul animalelor sălbatice, limitarea accesului la lemne, lipsa compensațiilor pentru animalele sălbatice care trăiesc
in
pădurea lui
“cine nu are proprietate, să nu aibă acces in pădure si să se construiască gard care să țină în pădure toate animalele”
Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători, autorități - lipsa compensațiilor
7. Ocol silvic
privat 1
Exploatare lemnoasă
Proprietăți mici de pădure, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa compensațiilor pentru restricții
“pădurea să fie exploatată sustenabil și proprietarii să fie compensați”
Autoritati centrale, membri ocolului
-
presiune pe exploatare, Organizații non- guvernamentale
de mediu
8. Ocol silvic
privat 1
Exploatare lemnoasă
Prea mulți urși
“legislație mai puțină cu mai puține restricții și compensarea pentru arii protejate Natura
2000”
Organizații non- guvernamentale de mediu, autorități centrale,
Actor social
Nevoi față de sit
Probleme față de sit
Viziune
Conflict cu
ceilalți actori sociali
9. Ocol silvic de stat
Exploatare lemnoasă
Prea multe parcele de exploatare, ocoalele private sunt
controlate
de membri
“ocoalele să fie pe fostele proprietăți de exploatare și să fie independente
de proprietari”
Organizații non- guvernamentale de mediu
10. Expert biodiversitate
Turism wildlife
Monitorizarea eronată
a
șeptelului
de
animale și stabilirea cotei
“ să fie consens între grupuri de interese”
Proprietari de pădure, crescători de animale, proprietari de pădure, Asociația Județeană
a
Vânătorilor
și
Păescarilor Sportivi
11. ONG
Turism și recreere
Diminuarea habitatului pentru animale sălbatice, neprotejarea mediului, accesul
cu
motoare
“ oamenii să învete și să respecte natura, să protejeze animalele salbatice”
Vânători, ocoale silvice
Actor social
Nevoi față de sit
Probleme față de sit
Viziune
Conflict cu
ceilalți actori sociali
12. Ocol silvic
privat 3
Extragere material lemnos
Gestionare defectuoasă datorită parcelelor mici; presiune de la proprietari pentru
exploatare
“ statul să ajute proprietarul de pădure”
Organizații non- guvernamentale de mediu, proprietarii de pădure
13. Asociația Județeană
a
Vânătorilor și Păescarilor Sportivi 2
Fond
de
vânătoare-sursa de venit
Neacordarea cotei
de
împușcare la urși, accesul cu motoare, cu animale; construcția
de
gardurile
“Natura 2000 să țină oamenii în frâu și să se restricționeze accesul în pădure al localnicilor cu animale,
cules,
motoare”
Organizații non- guvernamentale de mediu, crescători de animale, agricultori, Autorități
centrale
14.
Composesorat
Pășunat pentru animale, lemne de foc
Animalele sălbatice distrug culturile și ataca
turmele
“ să se mențină terenurile în stare bună”
ONG de mediu, Autorități centrale
15.
Crescător
animale 3
Turism pentru dezvoltarea zonei
Neacordarea cotei
de
vânătoare, animalele salbatice consumă
din
resursele
“să se intoarcă tinerii la sat, să crească animale și să dezvolte zona, pentru că sunt posibilități”
Organizații non- guvernamentale de mediu, Autorități centrale, Vânători
Actor social
Nevoi față de sit
Probleme față de sit
Viziune
Conflict cu
ceilalți actori sociali
localnicilor fără ca aceștia să fie
compensați
Utilizarea terenului
Tabel 56 Lista tipurilor de utilizări ale terenului
Nr. crt
Clasă CLC*)
Suprafață totală ocupată
(ha)
Ponderea din suprafața sitului
(%)
1.
Unități industriale
sau comerciale
0.67
0.009
2.
Terenuri arabile
neirigate
3.13
0.044
3.
Livezi
3.18
0.045
4.
Zone de culturi
complexe
26.68
0.382
5.
Pășuni secundare
1015.92
14.564
6.
Terenuri predominant agricole în amestec cu
vegetație naturală
277.44
3.977
7.
Păduri de foioase
5044.12
72.313
8.
Păduri mixte
53.20
0.762
9.
Zone de tranziție cu
arbusti
516.94
7.410
10.
Mlaștini
34.09
0.488
Situația juridică a terenurilor
Tabel 57 Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate
Domeniu
Procent din suprafața
ANP (%)
Domeniul public
47
Proprietate privată
21
Proprietate necunoscută
32
Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali.
Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren.
Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcțiilor GIS, prin care s-au extras informații dorite din baza de date existentă, de pe hărți topografice și ortofotoplanuri, dar și în urma culegerii de informații în cadrul ieșirilor la teren. Prin analiză spațială și inserare a elementelor hărții, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare.
Din totalul de 7052 ha, 3314.4 ha aparțin domeniului public, 1480.9 aparțin domeniului privat, în timpce pentru 2256.7 nu se cunoaște proprietatea.
Situația proprietății asupra terenurilor este ilustrată în Harta regimului juridic, prezentată în capitolul Anexe.
Administratori, gestionari și utilizatori
Tabel 58 Informații privind administratorii/gestionarii:
Nr. crt
Administrator /
Gestionar
Perioada adm/
gest
Suprafața
totală (ha)
Detalii
1.
Statul Român
Necunoscută
3314.4
Statul Român deține în primul rând
suprafețe
forestiere
2.
Proprietari privați
Necunoscută
1480.9
Persoanele fizoce dețin tereuri agricole și
pășuni/fânețe
Nr. crt
Județ
Tip construcție
Lungime / suprafață (km
/ kmp)
Densitate
1
Harghita
Drum
județean
137 Porumbenii Mari - Dejuțiu
1.9 km
2.69
2
Harghita, Mureș
Cale ferată Odorheiu Secuiesc
-
Vânători
1.9 km
2.69
3
Harghita, Mureș
Drumuri
comunale,
10.2 km
14.46
Infrastructură și construcții Tabel 59 Tipuri de construcții
Nr. crt
Județ
Tip construcție
Lungime / suprafață (km
/ kmp)
Densitate
agricole
și
forestiere
4
Harghita, Mureș
Construcții
rezidențiale
0.31 kmp
0.004
Nr.
Crt.
Denumire
Localitate
Localizare
1
Situl arheologic Aluniș – Kisvár
Sat Aluniș, comuna Mugeni
"Kisvár” / Cetățuia, dealul Leș, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuțiu și
Porumbenii Mari
2
Situl arheologic Aluniș –
Vágás
Sat Aluniș, comuna
Mugeni
"Vágás”/Tăietura,
la
mijlocul pantei Dealului Leș
3
Situl arheologic Betești - Köleskert
Sat Betești; oraș Cristuru Secuiesc
"Köleskert
–
Egertó
/Kereksás”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos și al vecinilor săi
4
Situl
arheologic
Cristuru
Secuiesc – Fenyő-alja
oraș
Cristuru
Secuiesc
"Fenyő-alja”
5
Situl arheologic Dejuțiu -
Kerekhely
Sat Dejuțiu, comuna
Mugeni
"Kerekhely” / Locul rotund
Patrimoniu cultural Tabel 60 Patrimoniul cultural
Nr.
Crt.
Denumire
Localitate
Localizare
6
Situl arheologic Medișoru Mare – Borsóföld / Szénakert
Sat Medișoru Mare, comuna Simonești
"Borsóföld" / Pămîntul de
mazăre, la extremitatea de S a satului
7
Situl arheologic Mugeni – Pagyvan
Sat Mugeni, comuna Mugeni
"Pagyvan”, terasă pe malul
Târnavei Mari, aproape de confluența cu pârâul Béta
8
Situl arheologic Oțeni - Mihályfalva
Sat Oțeni, comuna Feliceni
"Mihályfalvi-rét”, terasă joasă a Târnavei Mari, între
acest râu și platoul Bonta
9
Fortificația de la Porumbenii Mari - Vár
Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni
"Vár”, la NE de sat, la confluența Târnavei Mari cu
pârâul Vargyas
10
Situl arheologic Porumbenii Mici – Galat / Omlás
Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni
"Galat – Omlás”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea
Târnavei Mari
11
Situl arhelogic Șimonești –
Várhegy / Kadicsa vára
Sat
Simonești,
comuna Simonești
"Várhegy”
pe
un
promontoriu la E de sat
Obiective turistice
Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Cristuru Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice naturale și antropice, comunele Porumbeni, Feliceni și Simonești de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică.
În interiorul sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Sóskút Fürdő în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Cașinu Nou. Băile au fost reamenajate în anul 2004 și dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foișor, podețe, alei etc.) care deserves turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiționale, infrastructura
turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existența acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât și fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus.
În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0357 Porumbeni.
ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
Lista activităților cu potențial impact
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
A.2
Detalii
Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.
De asemenea, această presiune a fost identificată și asupra
speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curățarea pădurii
B02.03 îndepărtarea lăstărișului
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
A.2
Detalii
B02.02 Curățarea pădurii
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 61: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate
Cod
Parametru
Descriere
Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității.
Mobilitatea și capacitatea de a explora diverse habitate, până la tipurile variate de adăpost și strategiile de vânătoare, fac ca liliecii să fie valoroși pentru evaluarea efectelor schimbărilor dinamice ale habitatelor. Deoarece liliecii insectivori ocupă ultima verigă în lanțul trofic, sunt sensibili la acumularea pesticidelor și a altor toxine și, schimbări în abundența lor pot reflecta schimbări în speciile pradă de artropode. În concluzie, liliecii sunt folosiți ca și bioindicatori ai calității habitatelor pe care le utilizează. Liliecii sunt considerați indicatori principali pentru starea de sănătate a pădurilor. Protecția și managementul corect al acestor tipuri de habitate sunt, fără îndoială, puncte cheie în conservarea liliecilor. Pădurile pot oferi adăposturi și hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parțial sau total legați de ecosistemele forestiere.
Pădurile sunt habitate importante pentru lilieci, asigurând locuri de adăpost, protecție și zone de hrănire pentru multe specii de lilieci. Distribuția istorică și structura pădurilor din lume și, implicit din România, a suferit alterări dramatice în ultimul secol. Din cauza managementului forestier eronat din ultimul secol, din întreaga lume, habitatele forestiere au fost modificate în matrici fragmentate, compuse din petice de păduri de diferite dimensiuni și vârste. Această perturbare la scară largă a habitatelor forestiere, a dus la consecvențe drastice pentru multe specii sălbatice și, numeroase studii au
examinat efectele acestor modificări ale habitatelor.
Cod
Parametru
Descriere
Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort. B02.03 îndepărtarea lăstărișului
Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.
Acoperirea cu vegetație naturală sau semi-naturală - păduri dense, tufărișuri, copaci izolați, petice de pădure și pajiște- par să afecteze distribuția fiecărei specii de lilieci și compoziția comunităților.
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general, care încă se aplică în România, sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare:
Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros,
deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci.
De asemenea, această presiune are efect și asupra populației
de rădașcă prin pierderea de habitat.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
Cod
Parametru
Descriere
A.2
Detalii
Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari.
Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei
Myotis myotis . Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de
Myotis myotis, Nyctalus noctula
și
Barbastella barbastellus .
De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul
ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite
A.2
Detalii
Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere.
De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul
ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B07 Alte activități silvice decât cele listate
Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare.
A.2
Detalii
Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.
În multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate
toate speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C01 Industria extractivă
C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă
mai sus
A.2
Detalii
Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului:
Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora.
Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea
cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
Rhodeus amarus
depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.
Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări:
Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea
specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei
Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată
Gobio kessleri, Sabanejewia aurata
sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări.
O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.
Cod
Parametru
Descriere
habitatului de reproducere - substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă- sau reducerii disponibilității de hrană sau a
eficienței scăzute de căutarea hranei.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
A.2
Detalii
Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat
și deranjul în timpul exploatării.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.02 drumuri, autostrăzi
A.2
Detalii
Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl. Au fost observați indivizi de rădașcă loviți de mașini, însă acesta reprezintă o presiune și asupra speciilor de mamifere și
amfibieni pentru care a fost declarat situl.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
A.2
Detalii
Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între
localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E01.02 Urbanizare discontinuă
A.2
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare
speciilor de faună.
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite
din baze de agrement
A.2
Detalii
Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această
presiune este de natura estetică.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F02.03 Pescuit de agrement
A.2
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare,
având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…
A.2
Detalii
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind
exercitată asupra speciilor de amfibieni și nevertebrate.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure
A.2
Detalii
Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în
sit.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
A.2
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor
motorizate
A.2
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la
nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în
Cod
Parametru
Descriere
cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor
speciilor de amfibieni.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.04.01 Drumeții și alpinism
A.2
Detalii
Drumețiile
reprezintă
o
presiune
prin
nerespectarea
drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune
A.2
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații
sau scurgeri urbane
A.2
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de
ihtiofaună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de
activităților agricole și forestiere
A.2
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de
ihtiofaună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
platformele industriale abandonate
Cod
Parametru
Descriere
A.2
Detalii
Această presiune are ca efect pierderea habitatelor pentru
speciile de amfibieni.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa
de canalizare menajeră și de ape uzate
A.2
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact
asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
A.2
Detalii
Captări și praguri de fund sau de cădere:
Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut.
Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga -
Barbus petenyi , deoarece boarța -
Rhodeus amarus
și porcușorul de nisip -
Romanogobio kessleri
nu urcă până în
această zonă.
Cod
Parametru
Descriere
Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special
prin blocarea transportului de sedimente.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
K03.04 prădătorismul
A.2
Detalii
Această presiune este reprezentată de un fenomen natural,
normal. Au fost identificate cazuri de prădare de către bursuci și ciocănitori asupra speciei
Lucanus cervus .
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
K03.06 Antagonism cu animalele domestice
A.2
Detalii
Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini
domestici și speciile urs și lup.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
A04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
B.2
Detalii
Aceasta constituie o amenințare atâta timp cât nu va fi reglementat pășunatul în interiorul sitului, prin zonele de
pășunat, numărul de animale și numărul de câini.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
B.2
Detalii
Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității.
Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 62 Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
B.2
Detalii
Fragmentarea pădurilor prin schimbarea categoriilor de folosință/extinderea zonelor urbanizate, construcția de drumuri etcc este un proces important cu impact asupra asupra faunei de lilieci, de carnivore mari.
Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul
primar ce intervine în extincția speciei
Myotis myotis
.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite
B.2
Detalii
Această practică este des întâlnită în intermediul sitului
având un impact major asupra speciilor protejate.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C01 Industria extractivă
C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă
mai sus
B.2
Detalii
Afectează
habitatele
caracteristice
și
populațiile
de
ihtiofaună, precum și speciile dependente de apă-vidra.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
B.2
Detalii
Această amenințare este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Pericolul este reprezentat de
pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
D01. Drumuri, poteci și căi ferate
D01.02 drumuri, autostrăzi
Cod
Parametru
Descriere
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
B.2
Detalii
Drumurile, căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii.
Construirea de noi drumuri, modernizarea celor existente
duce la perturbarea habitatelor și populațiilor din sit.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E01.02 Urbanizare discontinuă
B.2
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. De obicei aceste locuințe nu sunt legate la sistemele de canalizare, astfel poluează apele curgătoare prin evacuarea de ape uzate. De asemenea, după un timp încep să apară lucrările de prevenire a inundației în aceste zone, deoarece în majoritatea cazurilor aceste case se
construiesc în fosta luncă inundabilă a râului.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
B.2
Detalii
Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de
această amenințare este de natura estetică.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.03 vehicule cu motor
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
B.2
Detalii
Dacă aceste activități nu vor fi reglementate vor constitui în
viitor un deranj pentru speciile de faună din sit.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa
Cod
Parametru
Descriere
de canalizare menajeră și de ape uzate
B.2
Detalii
Aceasta este o amenințare pentru zona râului Târnava Mare
și afluenții acestuia, având impact asupra speciilor de amfibieni, vidră, ihtiofaună.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
B.2
Detalii
Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități.
Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă.
Hărțile activităților cu potențial impact
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Medie (M)
C.4
Detalii
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curățarea pădurii
B02.03 îndepărtarea lăstărișului
Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 63 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora
Cod
Parametru
Descriere
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Pădurile din sit, inclusiv pădurile din bazinul hidrografic al
apelor curgătoare din sit.
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Ridicată (R)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B07 Alte activități silvice decât cele listate
Cod
Parametru
Descriere
Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare .
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Medie (M)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C01 Industria extractivă
C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă
mai sus
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
C.4
Detalii
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.02 drumuri, autostrăzi
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
La nivelul drumului DJ137 care traversează situl.
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
La nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile
Porumbenii Mari și Dejuțiu.
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E01.02 Urbanizare discontinuă
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite
din baze de agrement
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F02.03 Pescuit de agrement
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Zona râului Târnava Mare
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Întreaga suprafață a sitului
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Întreaga suprafață a sitului
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de
Cod
Parametru
Descriere
pădure
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Zona de pădure din sit
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Drumurile tehnologice către exploatările de gaze, drumurile
forestiere
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor
motorizate
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Medie (M)
C.4
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road”.
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.04.01 Drumeții și alpinism
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații
sau scurgeri urbane
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de
activităților agricole și forestiere
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe.
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
platformele industriale abandonate
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa
de canalizare menajeră și de ape uzate
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Medie (M)
C.4
Detalii
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
De-a lungul cursului de râu
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
Pragurile care au impact sunt amplasate în afara sitului însă
au un impact asupra speciilor de pești din sit.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
K03.04 prădătorismul
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
K03.06 Antagonism cu animalele domestice
C.1
Localizarea
presiunii
actuale (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
C.2
Localizarea
presiunii
actuale (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
C.3
Intensitatea
presiunii
actuale
Scăzută (S)
C.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
A04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
D.1
Localizarea amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea amenințării
viitoare
Ridicată (R)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
D.1
Localizarea amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
D.1
Localizarea amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 64 Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora
Cod
Parametru
Descriere
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Ridicată (R)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C01 Industria extractivă
C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă
mai sus
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Ridicată (R)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
Cod
Parametru
Descriere
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
D01. Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E01.02 Urbanizare discontinuă
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.03 vehicule cu motor
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Ridicată (R)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa
de canalizare menajeră și de ape uzate
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
Cod
Parametru
Descriere
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
D.1
Localizarea
amenințării
viitoare (geometrie)
Conform hărții din capitolul anexe
D.2
Localizarea
amenințării
viitoare (descriere)
Conform hărții din capitolul anexe
D.3
Intensitatea
amenințării
viitoare
Medie (M)
D.4
Detalii
-
Evaluarea impacturilor asupra speciilor
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
E.1
Specia
Lucanus cervus
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.
E.4
Intensitatea localizată a
impacturilor cauzate de
Scăzută (S)
Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 65 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
Cod
Parametru
Descriere
presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune are efect asupra populației de rădașcă
prin pierderea de habitat.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni
E.1
Specia
Lucanus cervus
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind
exercitată asupra speciilor de nevertebrate prin colectare de către locuitorii din zonă.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
E.1
Specia
Lucanus cervus
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, DJ137, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme
de extracție a gazelor.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B Silvicultura
B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure)
B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure)
B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus
E.1
Specia
Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus
Cobitis taenia
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare:
Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și
de ascunziș pentru speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01 Poluarea apelor de suprafață
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
apa de canalizare menajeră și de ape uzate
E.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este
în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată
lungimea râului Târnava Mare din sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor
de ihtiofaună prin alterarea habitatului.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice
J02.03 Canalizare și deviere de apă: J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare
J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale
J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării
J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat: J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat, J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire
J02.12 Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalități:
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare
J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de
activități umane
E.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari (vezi harta din capitolul anexe)
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în
habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare
E.1
Specia
Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus
Cobitis taenia
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe)
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la
Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.:
Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de
hrană a speciilor de pești.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
J02.06 Captarea apelor de suprafață
J02.06.01 captări de apă de suprafață pentru agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă
J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie
J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
antropice
J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei
J03.02.03 reducerea schimbului genetic
E.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Chiar dacă sunt în afara sitului au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu
Secuiesc3 și Baraj Zetea.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
E.6
Detalii
Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni construite recent sau mai de mult constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul
din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel
Scăzută (S)
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut.
Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga -
Barbus petenyi , deoarece boarța -
Rhodeus amarus
și porcușorul de nisip -
Romanogobio kessleri
nu urcă până în această zonă.
Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în
special prin blocarea transportului de sedimente.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș
C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus
E.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.5
Confidențialitate
E.6
Detalii
Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului:
Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.
Rhodeus amarus
depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.
Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora.
Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări:
-Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari
ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate.
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată
Gobio kessleri, Sabanejewia aurata
sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări.
-O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.
Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei.
Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare.
Lucările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure
în râu.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A.04.01 Pășunatul intensiv
Cod
Parametru
Descriere
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci
A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini
și suprapășunatul fiind principalele probleme.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor
de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A.04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini
și suprapășunatul fiind principalele probleme.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de
reproducere și eclozare a pontelor.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această practică este des întâlnită în intermediul sitului
Scăzută (S)
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
având un impact major asupra speciilor de amfibieni ce sunt puse în pericol, mai ales în perioada de depunere a
pontelor și eclozare.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin
pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni prin colectare de
către locuitorii din zonă.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la
nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor
Scăzută (S)
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
speciilor de amfibieni.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01 Poluarea apelor de suprafață
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
apa de canalizare menajeră și de ape uzate
E.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor
speciilor de amfibieni.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A.04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus actos
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini
și suprapășunatul fiind principalele probleme.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de
mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
A.04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus actos
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini
și suprapășunatul fiind principalele probleme.
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de
mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree
naturală
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Exploatările forestiere afectează în mod direct habitatul speciilor și duc la creșterea competiției intraspecifice prin micșorarea teritotiilor specifice de hrănire și reproducere
ale speciilor.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite
Scăzută (S)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această practică este des întâlnită în intermediul sitului
având un impact major asupra speciilor de mamifere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a
gazului metan.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
Ridicată (R)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această
presiune
este
exercitată
asupra
faunei
și
habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.02 drumuri, autostrăzi
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere
mari.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se
regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere
mari.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E01.02 Urbanizare discontinuă
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
Scăzută (S)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate
necesare speciilor de faună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de
această presiune este de natura estetică.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de
pădure
E.1
Specia
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este localizată la întreaga suprafață împădurită a sitului.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru
speciile existente în sit.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de
extracție a gazelor.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
Scăzută (S)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
E.6
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și
forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor
motorizate
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la
nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.04.01 Drumeții și alpinism
E.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea
drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E01.02 Urbanizare discontinuă
E.1
Specia
Lutra lutra
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate
necesare speciilor de faună.
Cod
Parametru
Descriere
Scăzută (S)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
E.1
Specia
Lutra lutra
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de
această presiune este de natura estetică.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
E.1
Specia
Lutra lutra
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.
E.4
Intensitatea localizată a
impacturilor cauzate de
Scăzută (S)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este generată de către exploatările de
gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
H01 Poluarea apelor de suprafață
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere
H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
apa de canalizare menajeră și de ape uzate
E.1
Specia
Lutra lutra
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (descriere)
Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin
alterarea habitatului.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 curățarea pădurii
B02.03 îndepărtarea lăstărișului
E.1
Specia
Myotis myotis Myotis blythii
Barbastella barbastellus
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Pădurile și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci
Myotis
sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și
din care este îndepărtat lemnul mort.
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau
ca adăposturi împotriva prădătorilor.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
E.1
Specia
Myotis myotis Myotis blythii
Barbastella barbastellus
E.2
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare:
Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii,
Rhinolophus
hipposideros ,
deoarece
aceste
fragmente sunt folosite intens de către lilieci.
Cod
Parametru
Descriere
A.1
Presiune actuală
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
E.1
Specia
Myotis myotis Myotis blythii
Barbastella barbastellus
E.2
Localizarea impacturilor
cauzate de presiunile actuale (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
E.3
Localizarea impacturilor cauzate
de
presiunile
actuale (descriere)
Această presiune este valabilă pentru toată suprafața împădurită a sitului.
E.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra
speciei
E.5
Confidențialitate
Informații publice
E.6
Detalii
Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor.
Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor
spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary.
Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei
Myotis myotis.
Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile
de
Myotis
myotis,
Nyctalus
noctula
și
Barbastella barbastellus .
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
F.1
Specia
Lucanus cervus
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru suprafața împădurită, cu arbori bătrâni, a sitului.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare cu efect asupra populației de rădașcă
Medie (M)
Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabel 66 Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra specie:
Cod
Parametru
Descriere
prin pierderea de habitat, iar în timp viabilitatea pe termen
lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
F.1
Specia
Lucanus cervus
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare localizată la nivelul întregului sit, în
timp afectează viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș
C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă
mai sus
F.1
Specia
Barbus meridionalis
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
Rhodeus sericeus amarus
Cobitis taenia
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
F.6
Detalii
Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Și Stațiile de spălare și sortare a balastului:
Aceste categorii de lucrări conduc la creșterea turbidității apei, care modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora.
Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare.
Efectele negative în timp conduc la distrugerea/schimbarea
habitatului inițial al speciilor protejate.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
F02. Pescuit și recoltarea resurselor acvatice
F.1
Specia
Barbus (meridionalis) petenyi
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
Medie (M)
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Râul Târnava Mare în sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
F.6
Detalii
Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra
populațiilor de mreană.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01 specii invazive non-native (alogene)
I02 specii native (indigene) problematice
I03.01 poluare genetică (animale)
F.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Scăzută (S)
Informații publice
Medie (M)
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
F.6
Detalii
Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură:
Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material
organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
K03 Relații interspecifice faunistice
K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni)
K03.05 antagonism care decurge din introducerea de specii K03.07 alte forme de competiție interspecifică faunistice
F.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
F.6
Detalii
Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură:
Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea
speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau
Medie (M)
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material
organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice
F.1
Specia
Barbus meridionalis
Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Toate apele curgătoare din sit sunt amenințate.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
F.6
Detalii
Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului:
Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru
speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
A.04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
F.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis
Ridicată (M)
Informații publice
Cod
Parametru
Descriere
Bombina variegata
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului
de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare exercitată asupra speciilor de amfibieni prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, va afecta viabilitatea pe
termen lung a specie.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
F.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare se exercită prin pierderi de habitat
caracteristic speciilor..
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.03 Vehicule cu motor
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
F.1
Specia
Triturus cristatus
Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Nereglementarea sporturilor de tip „off-road” constatate a se practica la nivelul întregului sit, iar viabilitatea pe
termen lung a speciilor este major afectată.
Cod
Parametru
Descriere
Medie (M)
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
A.04.01 Pășunatul intensiv
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus actos
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stână. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului
de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare identificată asupra speciilor de
mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree
naturală
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus actos
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața împădurită a sitului.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Exploatările forestiere constituire o amenințare la adresa populațiilor de carnivore mari din cadrul, aceste exploatări afectează în mod direct habitatul speciei și duc la creșterea competiției intrespecifice prin micșorarea teritotiilor
specifice de hrănire și reproducere a speciei.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi
D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se
regăsește la nivelul drumului DJ137 și a căii ferate care traversează situl.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
Ridicată (R)
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari.
Construirea altor obiective de infrastructură care traversează situl, va afecta semnifictiv viabilitatea pe
termen lung a speciilor.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E01.02 Urbanizare discontinuă
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect în timp pierderea de
habitate necesare speciilor de faună.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.03 Vehicule cu mtor
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
motorizate
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Practicarea sporturilor de tip „off-road” este constatată la nivelul sitului, această amenințare fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere.
Coroborat cu drumurile tehnologice către exploatările de gaze din zona sitului și existența drumurilor județene și forestiere, amenințarea periclita viabilitatea pe termen lung
a speciei, în locul respectiv, este major afectată.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
G01.04.01 Drumeții și alpinism
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
Ridicată (R)
Cod
Parametru
Descriere
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Drumețiile reprezintă o amenințare prin nerespectarea
drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
K03.06 Antagonism cu animalele domestice
F.1
Specia
Canis lupus
Ursus arctos
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini
domestici și speciile urs și lup.
Cod
Parametru
Descriere
Medie (M)
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E01.02 Urbanizare discontinuă
F.1
Specia
Lutra lutra
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate
necesare speciilor de faună.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
F.1
Specia
Lutra lutra
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
Medie (M)
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Alterarea habitatelor
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
F02.03 Pescuit de agrement
F.1
Specia
Lutra lutra
F.2
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul
exercitat de pescari.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
H01 Poluarea apelor de suprafață
F.1
Specia
Lutra lutra
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.
Scăzută (S)
Cod
Parametru
Descriere
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra
speciei vidră prin alterarea habitatului.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 curățarea pădurii
B02.03 îndepărtarea lăstărișului
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
F.1
Specia
Myotis myotis Myotis blythii
Barbastella barbastellus
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.
F.4
Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
Medie (S)
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
F.6
Detalii
Pădurile și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci
Myotis
sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort.
Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau
ca adăposturi împotriva prădătorilor.
Cod
Parametru
Descriere
B.1
Amenințare viitoare
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere
naturală
F.1
Specia
Myotis myotis Myotis blythii
Barbastella barbastellus
F.2
Localizarea impacturilor
cauzate de amenințările viitoare (geometrie)
Vezi harta din capitolul anexe
F.3
Localizarea impacturilor cauzate de amenințările
viitoare (descriere)
Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.
F.4
Intensitatea localizată a
impacturilor cauzate de
Medie (M)
Cod
Parametru
Descriere
amenințările
viitoare
asupra speciei
F.5
Confidențialitate
Informații publice
F.6
Detalii
Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor.
Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary.
Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei
Myotis myotis.
Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile
de
Myotis
myotis,
Nyctalus
noctula
și
Barbastella barbastellus .
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
Pentru fiecare specie de interes conservative identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conseya<<<a<a<ya<a<A<rvare pentru fiecare specie.
Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare, astfel:
Pești:
Cobitis taenia
Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni.
Amfibieni:
Triturus cristatus
Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia.
Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357.
Mamifere:
Rhinolophus hipposideros
În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate. A fost căutată o eventuală colonie și în podul bisericii din Rugănești, dar fără succes.
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației
speciei
Tabel 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lucanus cervus ,
Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221
Cod Natura 2000: 1083
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată
Clasa 6 (5 000-10 000) (valoare minimă)
A.4
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală
protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
nesemnificativă
A.7
Mărimea reevaluată a populației estimate
în
planul
de
management anterior
Nu este cazul
Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în aria naturală protejată.
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
10000 indivizi
A.9
Metodologia
de
apreciere
a
mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Nu este cazul.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința
actuală a mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii
populației
speciei
exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației.
A.16
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
(considerăm că habitatul și condițiile actuale sunt favorabile speciei).
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
”0” – este stabilă
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul.
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Rhodeus sericeus amarus ,
Bloch, 1782
Cod Eunis: 582
Cod Natura 2000: 1134
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
Aproximativ 367 de indivizi
Interval de estimare nr. 3: 100-500 (i)
A.4
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală
protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
Nu avem date fiabile despre mărimea populației naționale.
Estimare: 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din
formularul standard Natura 2000
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul
Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în aria naturală protejată.
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
500 indivizi
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Metodologia de apreciere: estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei
țintă.
A.10
Raportul
dintre
mărimea
populației de referință pentru
”>” – mai mare
starea favorabilă și mărimea
populației actuale
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința
actuală a mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Structura
populației
pe
vârste,
mortalitatea
și
natalitatea nu deviază de la normal.
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”U1” – nefavorabilă - inadecvată
A.17
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației
speciei
”-” – se înrăutățește
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Barbus meridionalis / Barbus petenyi,
Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443
Cod Natura 2000: 1138
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată
Aproximativ 7545 de indivizi
Interval de estimare nr. 6: 5000-10000 (i)
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
Nu sunt date fiabile despre mărimea populației naționale.
Estimare: clasa C: 0-2%
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Evaluarea se face pentru prima data.
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
10000 indivizi
A.9
Metodologia
de
apreciere
a
mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza
datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”>” – mai mare,
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința
actuală a mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Structura
populației
pe
vârste,
mortalitatea
și
natalitatea nu deviază de la normal
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”U1” – nefavorabilă - inadecvată
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
”+” – se îmbunătățește
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Cod EUNIS: 17205
Cod Natura 2000: 4008
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată
10.000 – 14.000 indivizi (adulți)
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5
Raportul
dintre
mărimea
populației speciei în aria naturală
0 – 2 %.
protejată și mărimea populației
naționale
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul
A.8
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria
naturală protejată
13.590 i adulți
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 5 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie
și de disponibilitatea acestora în sit.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința
actuală a mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației.
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
”0” – este stabilă
A.18
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Bombina variegata,
Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638
cod Natura 2000: 1193
Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată
120.000 – 140.000 indivizi (adulți)
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
0 – 2 %.
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul
A.8
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria
naturală protejată
139.500 i (adulți)
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 20 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie
și de disponibilitatea acestora în sit.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației.
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
”0” – este stabilă
A.18
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Ursus arctos
Cod Eunis: 1568
Cod Natura 2000: 1354*
Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II și Anexa IV
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei
teritoriu include și suprafața sitului
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
10-28 indivizi
Mărimea maximă identificată în perioada aprilie-iunie 2018 este de 28 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți)
Mărimea minim identificată în decembrie 2017 – martie 2018 este de 10 indivizi (femele cu pui/
subadulți/ adulți)
A.4
Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală
protejată
Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
0,15 - 0,44 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
A.6
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată
cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
28 indivizi, reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi identificat, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.
Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha - corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate
randomizat pe suprafața sitului.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Structura
populației
pe
vârste,
mortalitatea
și
natalitatea nu deviază de la normal;
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
Nu este cazul
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367
Cod Natura 2000: 1352*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei
teritoriu include și suprafața sitului
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
2-5 indivizi
Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți.
Marimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 2 indivizi: 1 mascul și 1 femelă
adultă.
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
0,07- 0,17 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
A.6
Mărimea populației speciei în
aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.
A.8
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
5 indivizi reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.
Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea
mărimea populației în aria protejată.
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și april - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă.
Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha- corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate
randomizat pe suprafața sitului.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a mărimii
populației
speciei
exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Structura
populației
pe
vârste,
mortalitatea
și
natalitatea nu deviază de la normal;
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
Nu este cazul
A.18
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lutra lutra,
Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435
Cod Natura 2000: 1355
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei
teritoriu include și suprafața sitului
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
3-5 indivizi
Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți.
Mărimea minimă identificată în perioada aprilie -
iunie 2018 este de 3 indivizi: adult + pui.
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației
naționale
0,05- 0,08 % corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
A.6
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată
cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.
A.7
Mărimea reevaluată a populației estimate
în
planul
de
management anterior
Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.
A.8
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
5 indivizi reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.
Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea
mărimea populației în aria protejată.
A.9
Metodologia
de
apreciere
a
mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Estimare indivizilor realizată pentru determinarea
mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade:
noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei.
Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 4 puncte de monitorizare amplasate pe cursul râului Târnava Mare și 1 punct de monitorizare amplasat pe Valea Tăietura, afluent al râului Târnava Mare. Punctele de monitorizare au fost dispuse în 4 zone de monitorizat
-pătrate de 100 ha.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Structura
populației
pe
vârste,
mortalitatea
și
natalitatea nu deviază de la normal.
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
Nu este cazul
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Barbastella barbastellus
Cod Eunis: 1363
Cod Natura 2000: 1308
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
50 – 150 exemplare
Pe baza înregistrărilor, indicele de densitate este de 6- 12 lilieci/km².
Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp,
Barbastella barbastellus
este specie eudominantă - 27 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul cârn este specie
caracteristică pentru sit -14 %.
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
2-3,4 %, corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000.
Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. La nivel național nu sunt publicații privind studii din habitate forestiere.
Populația României a fost estimată la 3500 de
exemplare.
A.6
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată
cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației.
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
50 – 150 exemplare
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.
Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate.
Indicele de densitate:
indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației.
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației
speciei
Nu este cazul
A.18
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Myotis blythii
, Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475
Cod Natura 2000: 1307
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
15-35 exemplare
Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3,9-5,5 lilieci/km².
Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp,
Myotis blythii
este specie subdominantă, 6%. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1,3 %.
Notă: Având în vedere însă, că speciile genului
Myotis
sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu
ajutorul detectorului de ultrasunete, specia este
subevaluată.
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate.
Populația României a fost estimată la 10.000 de exemplare.
Nagy et al.,2005, au studiat peșterile din vestul și sudul țării, ei precizează că speciile gemene
M. myotis
și
M. blythii
sunt printre cele mai răspândite și abundente, fiind identificate în 61de peșteri, totalizând
50.000 exemplare.
A.6
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată
cu mărimea populației naționale
Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației
A.8
Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria
naturală protejată
15-35 exemplare
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.
Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de
densitate.
Indicele de densitate:
indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din
punct de vedere al populației speciei
Nu este cazul
A.18
Starea de conservare necunoscută din punct de vedere
al populației
Nu este cazul
Nr.
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Myotis myotis
Cod Eunis: 1486
Cod Natura 2000: 1324
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2
Statut de prezență temporală a
speciilor
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată
15-35 exemplare
Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3.9-5.5 lilieci/km².
Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp,
Myotis myotis
este specie subdominantă-6 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1.3 %.
Notă: Având în vedere însă, că speciile genului
Myotis
sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu ajutorul decetorului de ultrasunete, specia este
subevaluată.
A.4
Calitatea datelor referitoare la
populația speciei din aria naturală protejată
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.
A.5
Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale
0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.
Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate.
Populația României a fost estimată la 5.000 de exemplare.
Nagy et al., 2005, au studiat peșterile din vestul și sudul țării, ei precizează că speciile gemene
M. myotis
și
M. blythii
sunt printre cele mai răspândite și
abundente, fiind identificate în 61de peșteri, totalizând
50.000 exemplare.
A.6
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată
cu mărimea populației naționale
A.7
Mărimea reevaluată a populației
estimate în planul de management anterior
Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației
A.8
Mărimea populației de referință
pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
15-35 exemplare
A.9
Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă
Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018.
Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate.
Indicele de densitate:
indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.
A.10
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației actuale
”≈” – aproximativ egal
A.11
Tendința
actuală
a
mărimii
populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.12
Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.13
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
A.14
Magnitudinea tendinței actuale a
mărimii populației speciei exprimată prin calificative
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
A.15
Structura populației speciei
Nu există date privind structura populației
A.16
Starea de conservare din punct de
vedere al populației speciei
”FV” – favorabilă
A.17
Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației
speciei
Nu este cazul
A.18
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al populației
Nu este cazul
Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei
Lucanus cervus
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea
deviază
mult de la normal
[A.15.] (dacă există
date)
Rhodeus sericeus amarus
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU
structura pe vârste, mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Barbus meridionalis
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea
deviază
mult de la normal
[A.15.] (dacă există
date)
Triturus vulgaris ampelensis
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU
structura pe vârste, mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Bombina variegata
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea
deviază
mult de la normal
[A.15.] (dacă există
date)
Ursus arctos
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Canis lupus
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU
structura pe vârste, mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Lutra lutra
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea
deviază
mult de la normal
[A.15.] (dacă există date)
Barbastella barbastellus
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU
structura pe vârste, mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Myotis blythii
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de
referință pentru starea
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
structura pe vârste,
mortalitatea
și
natalitatea
deviază
mult de la normal
[A.15.] (dacă există
date)
Myotis myotis
Favorabilă
Nefavorabilă - Inadecvată
Nefavorabilă - Rea
Necunoscută
Mărimea populației
Orice
altă
Declin
mare
Nu se îndeplinesc
speciei
în
aria
combinație
echivalent
unei
condițiile pentru a
naturală
protejată
pierderi de 5% din
evalua
starea
de
[A.3.] nu este mai
populație în ultimii 5
conservare a speciei
mică decât mărimea
ani [A.13.] sau [A.14.]
din punct de vedere
populației
de
(valoarea
este
al
populației
ca
referință
pentru
orientativă
și
favorabilă
sau
starea favorabilă în
corespunde
unei
nefavorabilă - rea,
aria
naturală
pierderi de 1% pe an și
sau nu există date,
protejată [A.8.] sau
poate
diferi
de
la
sau datele existente
[A.10.]
specie la specie dacă
sunt insuficiente sau
ȘI
se
justifică)
ȘI
nu sunt demne de
Structura populației
mărimea
populației
încredere
pe
vârste,
speciei în aria naturală
mortalitatea
și
protejată [A.3.] este
natalitatea
nu
mai
mică
decât
deviază
de
la
mărimea populației de
normal
[A.15.]
referință pentru starea
(dacă există date)
favorabilă
în
aria
naturală
protejată
[A.8.]
sau
[A.10.]
SAU
Mărimea
populației
speciei în aria naturală
protejată [A.3.] este
mai mică cu mai mult
de
25%
față
de
mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU
structura pe vârste, mortalitatea
și
natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului
specie
Tabel 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie:
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Lucanus cervus
Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221
Cod Natura 2000: 1083
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 4800 ha – maxim 5580 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale
B.5.
Suprafața
reevaluată
a
Nu este cazul
habitatului speciei din planul
de management anterior
Nu cunoaștem o evaluare anterioară a suprafeței ocupate de
habitatul speciei.
B.6.
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
5500 ha cca
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
Determinarea suprafeței aproximative acoperite cu păduri de foioase
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
”0” – este stabilă
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul.
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Rhodeus sericeus amarus
Bloch, 1782 Cod Eunis: 582
Cod Natura 2000: 1134
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 4 ha – maxim 4.5 ha
B.4
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale
B.5
Suprafața
reevaluată
a
habitatului speciei din planul de management anterior
Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.
B.6
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată
a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..
B.7
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectate, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.
B.8
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
”-” – se înrăutățește
B.17
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Barbus meridionalis / Barbus petenyi,
Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443
Cod Natura 2000: 1138
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 4 ha – maxim 5 ha
B.4
Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;
B.5
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul
de management anterior
Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.
B.6
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată
a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..
B.7
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.
B.8
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a suprafeței
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
habitatului speciei
B.11
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15
Starea de conservare din punct de
vedere
al
habitatului
speciei
”FV” – favorabilă
B.16
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
”+” – se îmbunătățește
B.17
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Cod EUNIS: 17205
Cod Natura 2000: 4008
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei
Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha
în aria naturală protejată
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără
măsurători prin eșantionare;
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul
de management anterior
Nu este cazul
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria
naturală protejată
6.975,4 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
”0” – este stabilă
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Bombina variegata
Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638
cod Natura 2000: 1193
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale
B.5.
Suprafața
reevaluată
a
habitatului speciei din planul de management anterior
Nu este cazul
B.6.
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria
6.975,4 ha
naturală protejată
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată
Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare
”0” – este stabilă
din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
B.17.
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Ursus arctos
Cod Eunis: 1568
Cod Natura 2000: 1354*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
B.3.
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 6000 ha – maxim 6500 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul
de management anterior
Nu există planuri de management anterioare.
Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
6.500 ha, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul
sitului, ci în special mult în afara acestuia.
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios, precum versanții abrupți.
Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de
tranziție, pășuni.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367
Cod Natura 2000: 1352*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
B.3.
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 6000 ha – maxim 6500 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
B.5.
Suprafața
reevaluată
a
habitatului speciei din planul de management anterior
Nu există planuri de management anterioare.
Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
6.500 ha reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momantul actual si se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul
sitului ci în special mult în afara acestuia.
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios precum versanții abrupți.
Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de
tranzitie, pășuni.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal,
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct de
vedere
al
habitatului
speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Lutra lutra,
Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435
Cod Natura 2000: 1355
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
B.3.
Suprafața habitatului speciei
în aria naturală protejată
Minim 100 ha – maxim 200 ha
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete
B.5.
Suprafața
reevaluată
a
habitatului speciei din planul de management anterior
Nu există planuri de management anterioare.
Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.
B.6.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată
Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la
momentul actual.
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri -râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și
izvoare permanente
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Barbastella barbastellus
Cod Eunis: 1363
Cod Natura 2000: 1308
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată
Minim 800 ha – maxim 1000 ha.
Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general (care încă se aplică în România) sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare, cum ar fi
Barbastella barbastellus
deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Barbastella barbastellus
au fost înregistrate în 52 din cele
83 de puncte de observație.
Barbastella barbastellus
este specie caracteristică pentru pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni, specia
Barbastella barbastellus
a fost identificat în habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede, lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate.
Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada
zborului la juvenili - luna iulie.
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale.
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul
de management anterior
Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.
B.6.
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
900 – 1.000 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1640 ha din sit, aproximativ 24 %.
B. barbastellus
a fost identificat în 62% din punctele investigate și în 50.4% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.
Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,
suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 50.4- 62% din toată suprafața sitului.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea datelor privind tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea
de
conservare
necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Myotis blythii,
Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475
Cod Natura 2000: 1307
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată
Minim 350 ha – maxim 650 ha
Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de
Fagus sylvatica
și
Quercus
sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație (pășuni, pajiști).
M. blythii
vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Myotis blythii
au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei
Myotis blythii
au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.
Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada
zborului la juvenili -luna iulie.
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale.
B.5.
Suprafața
reevaluată
a
Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.
habitatului speciei din planul
de management anterior
B.6.
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
500 –700 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %.
M. blythii
a fost identificat in 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.
Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,
suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a suprafeței habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct de
vedere
al
habitatului
speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare din
punct
de
vedere
al
habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea de conservare necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
Nr
Parametri
Descriere
A.1.
Specia
Myotis myotis
Cod Eunis: 1486
Cod Natura 2000: 1324
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată
Minim 350 ha – maxim 650 ha
Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de
Fagus sylvatica
și
Quercus
sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști.
M. myotis
vânează în păduri, 98% din timpul dedicate
hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Myotis myotis
au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei
Myotis myotis
au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.
Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada
zborului la juvenili -luna iulie.
B.4.
Calitatea
datelor
pentru
suprafața habitatului speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării
datelor obținute prin măsurători parțiale.
B.5.
Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul
de management anterior
Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.
B.6.
Suprafața
adecvată
a
habitatului speciei în aria naturală protejată
500 – 700 ha
B.7.
Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată
Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %.
M. myotis
a fost identificat în 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.
Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,
suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39%
din toată suprafața sitului.
B.8.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și
suprafața
actuală
a
habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal
B.9.
Tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.10.
Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.11.
Calitatea habitatului speciei în
aria naturală protejată
bună (adecvată)
B.12.
Tendința actuală a calității
habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de
conservare a speciei în aria naturală protejată
B.13.
Calitatea
datelor
privind
tendința actuală a calității habitatului speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.14.
Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului
speciei
Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată
B.15.
Starea de conservare din punct
de vedere al habitatului speciei
”FV” – favorabilă
B.16.
Tendința stării de conservare
din punct de vedere al habitatului speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea
de
conservare
Nu este cazul
necunoscută din punct de
vedere al habitatului speciei
Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei
Nu este cazul
Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Lucanus cervus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
speciei
termen lung a speciei
Rhodeus sericeus amarus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Barbus meridionalis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Triturus vulgaris ampelensis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Bombina variegata
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Ursus arctos
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Canis lupus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Lutra lutra
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Barbastella barbastellus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Myotis blythii
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Myotis myotis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Suprafața
Orice
altă
Suprafața
Nu sunt îndeplinite
habitatului speciei
combinație
habitatului
speciei
condițiile pentru a
în
aria
naturală
în
aria
naturală
evalua starea de
protejată [B.3.] este
protejată [B.3.] este
conservare a speciei
suficient de mare și
în
mod
clar
din punct de vedere
tendința actuală a
insuficientă de mare
al
habitatului
suprafeței
pentru
a
asigura
speciei
ca
habitatului speciei
supraviețuirea
pe
favorabilă
sau
[B.9] este stabilă
termen
lung
a
nefavorabilă - rea
sau
în
creștere
speciei
SAU
sau nu există date
ȘI
Calitatea habitatului
suficiente
sau
Calitatea habitatului
speciei
în
aria
datele existente nu
speciei
în
aria
naturală
protejată
sunt
naturală
protejată
[B.11] este rea și în
demne de încredere.
[B.11] este adecvată
mod cert nu asigură
pentru
supraviețuirea
pe
supraviețuirea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei
speciei
Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor
specie
Tabel 69 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor :
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lucanus cervus,
Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221
Cod Natura 2000: 1083
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”≈” – aproximativ egal
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
”≈” – aproximativ egal
adecvată a habitatului speciei
și suprafața habitatului speciei în viitor
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabile
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a specie.
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Rhodeus sericeus amarus,
Bloch, 1782 Cod Eunis: 582
Cod Natura 2000: 1134
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”-” – descrescătoare
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”>” – mai mare
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
U2 – perspective inadecvate
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
”≈” – aproximativ egal
adecvată a habitatului speciei
și suprafața habitatului speciei în viitor
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”U1” – nefavorabile - inadecvate
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a specie.
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Barbus meridionalis /Barbus petenyi,
Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443
Cod Natura 2000: 1138
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”>” – mai mare
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
U2 – perspective inadecvate
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
”≈” – aproximativ egal
adecvată a habitatului speciei
și suprafața habitatului speciei în viitor
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”U1” – nefavorabile - inadecvate
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale și/sau amenințările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Cod EUNIS: 17205
Cod Natura 2000: 4008
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”≈” – aproximativ egal
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
”≈” – aproximativ egal
adecvată a habitatului speciei
și suprafața habitatului speciei în viitor
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
FV – favorabile
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Bombina variegata
Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638
cod Natura 2000: 1193
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”≈” – aproximativ egal
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul
dintre
suprafața
”≈” – aproximativ egal
adecvată a habitatului speciei
și suprafața habitatului speciei în viitor
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
FV – favorabile
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în
viitor
Nu există suficiente informații în ceea ce privește efectul impacturilor asupra speciei în viitor.
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Ursus arctos
Cod Eunis: 1568
Cod Natura 2000: 1354*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”+” – crescătoare,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”>>” – mult mai mare,
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
”≈” – aproximativ egal
Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia.
C.8.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al habitatului speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367
Cod Natura 2000: 1352*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”+” – crescătoare
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”>>” – mult mai mare
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
”≈” – aproximativ egal
Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale acel acestuia.
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Lutra lutra,
Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435
Cod Natura 2000: 1355
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă,
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”>>” – mult mai mare,
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
FV – perspective bune
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”0” – stabilă,
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
”≈” – aproximativ egal
Nu se pot face prea multe pentru o creștere a suprafeței adecvate speciei la nivelul sitului și respectând limitele actuale ale acestuia.
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
FV – favorabile
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale și amenințările viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei;
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Barbastella barbastellus
Cod Eunis: 1363
Cod Natura 2000: 1308
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
X – perspective necunoscute
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”x” – necunoscută
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
x” – necunoscut.
C.8.
Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului
speciei
X – perspective necunoscute
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;
Barbastella barbastellus
este rar în toată Europa, fiind clasificat ca specie “vulnerabilă” la nivel global. Se crede că populațiile au scăzut cu 30% în ultimii 15 ani. Populațiile au o distribuție fragmentară, fiind în legătură cu habitate particulare de păduri bătrâne, care sunt în declin. Specia colonizează greu noi arii. Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni - o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăpostește sub scoarța fagilor sau stejarilor uscați. Din această cauză își schimbă frecvent adăpostul.
Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, îndepărtarea arbuștilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar
fi fagul, stejarul sau carpenul pentru foc. Lipsa elementelor
liniare -șiruri de copaci, tufărișuri- din pășuni, afectează
distribuția speciei.
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Myotis blythii
Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475
Cod Natura 2000: 1307
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabil
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
X – perspective necunoscute
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”x” – necunoscută
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
x” – necunoscut.
C.8.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al habitatului speciei
X – perspective necunoscute
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul și carpenul pentru foc.
Primăvara și toamna pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru speciile surori
M. myotis
si
M. blythii . S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de
Fagus sylvatica
si
Picea abies
sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade.
M. myotis
și
M. blythii
vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.
În zilele noastre principalii factori de amenințare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor,
folosirea pesticidelor.
Nr
Parametru
Descriere
A.1
Specia
Myotis myotis
Cod Eunis: 1486
Cod Natura 2000: 1324
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei în aria
naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendința viitoare a mărimii
populației
”0” – stabil
C.4.
Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea
populației viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
C.5.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al populației
X – perspective necunoscute
C.6.
Tendința viitoare a suprafeței
habitatului speciei
”x” – necunoscută
C.7.
Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața habitatului speciei
în viitor
x” – necunoscut.
C.8.
Perspectivele
speciei
din
punct de vedere al habitatului speciei
X – perspective necunoscute
C.9.
Perspectivele speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.10.
Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale, vor avea un efect cumulat mediu asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei; Principalele presiuni actuale, privind managementul silvic general, sunt: îndepărtarea lemnului mort și a copacilor scorburoși, uniformizarea pădurilor, tăierea selectivă a copacilor bătrâni și a unor specii cum ar fi fagul, stejarul și carpenul pentru foc.
Primăvara și toamna pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru speciile surori
M. myotis
si
M. blythii . S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de
Fagus sylvatica
si
Picea abies
sunt cele mai importante zone de
hrănire în aceste perioade.
M. myotis
și
M. blythii
vânează în
păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase.
În zilele noastre principalii factori de amenințare pentru aceaste specii pot fi considerați pierderea adăposturilor, datorită renovării clădirilor, fragmentarea habitatelor,
folosirea pesticidelor.
Matricea 4) Matricea pentru evaluarea perspectivelor speciei din punct de vedere al populației speciei
Lucanus cervus
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Rhodeus sericeus amarus
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/<
(deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Barbus meridionalis
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la
fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Triturus vulgaris ampelensis
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Bombina variegata
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF
și
Perspective
Figura
valoarea viitoare a parametrului
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Ursus arctos
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Canis lupus
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Lutra lutra
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X (necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Barbastella barbastellus
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Myotis blythii
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Myotis myotis
Valoarea actuală a parametrului
Tendință viitoare a parametrului
Raportul dintre valoarea VRSF și valoarea viitoare a parametrului
Perspective
Figura
La
fel
cu/deasupra VRSF
+ (crescător)
> (deasupra VRSF)
Bune
4
La
fel
cu/deasupra VRSF
= (stabil)
=/>
(la
fel/deasupra VRSF)
Bune
4
La fel cu VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
1
Deasupra VRSF
- (descrescător)
>>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
2
Sub VRSF
+ (crescător)
>/=/< (deasupra/la fel/sub VRSF)
Bune
Inadecvate
Rele
3
Sub VRSF
= (stabil)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
4
Sub VRSF
- (descrescător)
< (sub VRSF)
Inadecvate
Rele
5
Necunoscute
+ (crescător)/- (descrescător)/= (stabil)/X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
Sub VRSF la fel/deasupra VRSF
X
(necunoscute)
X
(necunoscute)
Necunoscute
VRF = Valoarea de Referință Favorabilă
În vederea înțelegerii și punerii în aplicare a matricii 4 se vor utiliza figurile următoatoare:
Figura 1
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5
Matricea 5) Perspectivele speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Perspectivele speciei în viitor se obțin prin agregarea de doi parametri, respectiv:
perspectivele speciei din punct de vedere al populației [C.5.]
perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei [C.8.] pe baza matricii:
Lucanus cervus
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Rhodeus sericeus amarus
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Barbus meridionalis
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Triturus vulgaris ampelensis
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Bombina variegata
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Ursus arctos
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Canis lupus
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Lutra lutra
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Barbastella barbastellus
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Myotis blythii
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Myotis myotis
Favorabile
Nefavorabile - inadecvate
Nefavorabile - rele
Necunoscută
Ambii parametri în
Orice
altă
Unul sau amandoi
Ambii
parametri
stare favorabilă
combinație
parametri în stare
evaluați
ca
rea
necunscuți
Matricea 6) Matricea evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor, după implementarea planului de management actual
Lucanus cervus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Rhodeus sericeus amarus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Barbus meridionalis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Triturus vulgaris ampelensis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Bombina variegata
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Ursus arctos
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este asigurată
speciei [C.13] nu este asigurată
Canis lupus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Lutra lutra
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Barbastella barbastellus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Myotis blythii
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este
speciei [C.13] nu
asigurată
este asigurată
Myotis myotis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Principalele
Orice
altă
Impacturile,
Nu se îndeplinesc
impacturi, respectiv
combinație
respectiv presiunile
condițiile pentru a
presiunile actuale și
actuale
și
evalua
starea
de
amenințările
amenințările
conservare a speciei
viitoare, nu vor avea
viitoare vor avea în
din punct de vedere
în viitor un efect
viitor un efect foarte
al perspectivelor ca
semnificativ asupra
mare asupra speciei
fiind favorabilă sau
speciei
[C.10]
[C.10]
nefavorabilă-rea,
ȘI
SAU
sau nu există date,
perspectivele
perspectivele
sau datele existente
speciei
în
viitor
speciei
în
viitor
sunt insuficiente sau
[C.9.]
sunt
[C.9.]
sunt
nu sunt demne de
favorabile (dacă s-
nefavorabile - rele
încredere
au putut evalua)
SAU
SAU viabilitatea pe
viabilitatea
pe
termen
lung
a
termen
lung
a
speciei [C.13] este asigurată
speciei [C.13] nu este asigurată
Evaluarea globală a specie
Tabel 70 Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul ariei naturale protejate:
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Lucanus cervus
Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221
Cod Natura 2000: 1083
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
”0” – este stabilă
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul.
D.6.
Informații suplimentare
Pentru o evaluare cât mai corectă și reală in viitor a stării de conservare a speciei în SCI este nevoie de un plan de monitoring
pe o perioadă de cel puțin 2 cicluri medii de viață ale specie -8
Nr
Parametru
Descriere
ani, care să surprindă mărimea reală a populațiilor, localizarea acestora, extinderea habitatelor naturale ocupate și fluctuațiile multianuale care se pot înregistra în ceea ce privește mărimea
populațiilor și/sau extinderea și calitatea habitatelor ocupate.
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Rhodeus sericeus amarus
Bloch, 1782 Cod Eunis: 582
Cod Natura 2000: 1134
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”U1” – nefavorabilă - inadecvată
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
”+” – se îmbunătățește
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
-
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Barbus meridionalis /Barbus petenyi,
Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443
Cod Natura 2000: 1138
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”U1” – nefavorabilă - inadecvată
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
”+” – se îmbunătățește
Nr
Parametru
Descriere
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
-
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis
Cod EUNIS: 17205
Cod Natura 2000: 4008
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu sunt date.
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul.
D.6.
Informații suplimentare
Datorită condițiilor climatice nefavorabile din perioada critică pentru inventarierea acestui grup de vertebrate: martie-mai, considerăm insuficiente observațiile din sezonul de activitate 2018 pentru a obține o viziune coerentă asupra populației. Totodată, pentru caracterizarea tendințelor populaționale este
nevoie de realizarea unor observații multianuale.
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Bombina variegata
Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638
cod Natura 2000: 1193
Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
permanentă (sedentară/rezidentă)
Nr
Parametru
Descriere
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
”0” – este stabilă
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
-
D.6.
Informații suplimentare
Considerăm că starea generala de conservare a specie în sit este
bună, totuși pentru caracterizarea tendințelor populaționale este nevoie de realizarea unor studii în teren cu caracter multianual.
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Ursus arctos
Cod Eunis: 1568
Cod Natura 2000: 1354*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
-
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Canis lupus , Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367
Cod Natura 2000: 1352*
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V
A.2.
Tipul populației speciei
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
Nr
Parametru
Descriere
în aria naturală protejată
include și suprafața sitului
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
-
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Lutra lutra,
Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435
Cod Natura 2000: 1355
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu
include și suprafața sitului
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
-
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Barbastella barbastellus
Cod Eunis: 1363
Cod Natura 2000: 1308
Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
Nr
Parametru
Descriere
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
Nu este cazul
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Myotis blythii
Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475
Cod Natura 2000: 1307
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
Nu este cazul
Nr
Parametru
Descriere
A.1.
Specia
Myotis myotis
Cod Eunis: 1486
Cod Natura 2000: 1324
Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV
A.2.
Tipul populației speciei
în aria naturală protejată
Populație permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea
globală
de
”FV” – favorabilă
Nr
Parametru
Descriere
conservare a speciei
D.4.
Tendința stării globale de
conservare a speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea
globală
de
conservare necunoscută
Nu este cazul
D.6.
Informații suplimentare
Nu este cazul
Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei
Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:
Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.]
Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.]
Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.] pe baza matricii:
Lucanus cervus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Rhodeus sericeus amarus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Barbus meridionalis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Triturus vulgaris ampelensis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Bombina variegata
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Ursus arctos
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Canis lupus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut și ceilalți în stare favorabilă
Lutra lutra
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Barbastella barbastellus
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Myotis blythii
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Myotis myotis
Favorabilă
Nefavorabilă - inadecvată
Nefavorabilă - rea
Necunoscută
Toți
cei
trei
Orice
altă
Unul sau mai mulți
Doi sau mai mulți
parametri sunt în
combinație
parametri în stare
parametri
evaluați
stare favorabilă sau
rea
ca necunscuți dar
unul
este
nici unul în stare rea
necunoscut
și
ceilalți
în
stare
favorabilă
Alți parametrii relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor/habitatelor pentru care a fost desemnat situl
Specii de nevertebrate:
1083
Lucanus cervus
Parametru
Unitatea de măsură
Valoare țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
10
000
-
Clasa 6
Populație permanentă (sedentară/rezidentă),
mărimea
populației speciei a fost stabilită în baza studiilor efectuate în perioada septembrie – noiembrie 2017 și martie – iunie 2018 și este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața specifică habitatului speciei
ha
5500
Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte, iar suprafața habitatului este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Arbori preexistenți sau debilitați în arborete
Nr. de arbori / ha
Cel puțin 5
Prin planul de management al sitului ROSCI0357 Porumbeni, se urmărește conservarea acestor microhabitate prin menținerea arborilor care îndeplinesc cerințele de habitat pentru specia
Lucanus cervus
în habitatele forestiere din aria sitului.
Lemn mort la sol
m 3
/ ha
Cel puțin 15
Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.
Specii de ihtiofaună:
1138
Barbus meridionalis
Parametru
Unitatea
de
Valoarea
Informații adiționale
măsură
țintă
Mărimea populației
Indivizi
10000
Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de prelevare pe durata campaniei de teren derulate în perioada octombrie 2017 - aprilie 2018. Mărime populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 7545 de indivizi.
Suprafața habitatului
Ha
Cel puțin 5 ha
Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura. Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
În timpul efectuării lucrărilor hidrotehnice apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.
Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei
%/1 km de râu
>50%
Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.
Gradul
de
fragmentare
Nr. de elemente de fragmentare
5
Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.
1134
Rhodeus sericeus amarus
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
Indivizi
500
Mărimea populației în aria naturală protejată a fost evaluată la aproximativ 367 de indivizi.
Suprafața habitatului
Ha
Cel puțin 5 ha
Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate pe râul Târnava Mare. Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit.
Suprafața habitatului identificată este aproximativ egală cu egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Lungime vegetație ripariană arboricolă pe ambele maluri ale apei
%/1 km de râu
>50%
Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș
pentru speciile de pești.
Gradul
de
fragmentare
Nr. de elemente de fragmentare
5
Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.
Specii de herpetofaună:
1193
Bombina variegata
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
139500
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața habitatului speciei
ha
6975,4
Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă. Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care favorizează existența bălților temporare.
Densitatea corpurilor de apă
Nr. Corpuri/ 0,5 km 2
1 corp de apă în cel puțin
0,5
Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel
km 2
național, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere și dezvoltarea larvelor.
Densitatea
Habitate
de
Cel puțin 4
O unitate este de cel puțin 10 m 2
corp de apă de
habitatului
reproducere/km 2
mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime
de
maximă) cu cel mult 40% umbră înconjurată de
reproducție
teren
cu
vegetație
naturală,
de-a
lungul
coridoarelor dispersate liniare (drumuri de câmp
neasfaltate,
drumuri
forestiere)
Conform
protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel
național
4008
Triturus vulgaris ampelensis
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
13590
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața habitatului speciei
ha
6975,4
Suprafața habitatului evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4 puncte de monitorizare.
Densitatea corpurilor de apă
Nr. Corpuri/ 0,5 km 2
1 corp de apă în cel puțin 0,5 km 2
Conform datelor din protocoalele de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la nivel de țară, are nevoie de ape temporare, stătătoare pentru reproducere și dezvoltarea larvelor.
Densitatea
Habitate
de
Cel puțin 4
O unitate este de cel puțin 10 m 2
corp de apă de
habitatului
reproducere/km 2
mică adâncime (în jur de 40 cm adâncime maximă)
de
cu cel mult 40% umbră înconjurată de teren cu
reproducție
vegetație
naturală,
de-a
lungul
coridoarelor
dispersate liniare (drumuri de câmp neasfaltate,
drumuri forestiere) Conform protocoalelor de
monitorizare ale speciei la nivel național
Specii de mamifere:
1308
Barbastella barbastellus
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
150
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața
ha
1000
Suprafața habitatului evaluată în aria naturală
habitatului
protejată este aproximativ egală cu valoarea de
speciei
referință pentru starea de conservare favorabilă.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Barbastella barbastellus
au fost înregistrate în 52
din cele 83 de puncte de observație.
Barbastella
barbastellus
este
specie
caracteristică
pentru
pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni,
specia
Barbastella barbastellus
a fost identificat în
habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede,
lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri
de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.
Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul
drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate.
Cantitatea de lemn mort la sol
m 3
/ ha
Cel puțin 15
Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.
1307
Myotis blythii
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
35
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața
ha
700
Suprafața habitatului evaluată în aria naturală
habitatului
protejată este aproximativ egală cu valoarea de
speciei
referință pentru starea de conservare favorabilă.
M. blythii
a fost identificat in 39% din punctele
investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl
ROSCI0357 Porumbeni.
Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit
B.3.,
suprafața
adecvată
speciei
B.6.
a
fost
extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Myotis blythii
au fost înregistrate în 32 din cele 83
de puncte de observație. Exemplarele speciei
Myotis
blythii
au fost înregistrate în număr mai mare în
habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele
forestiere asociate cu zonele umede și elemente
liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.
Cantitatea de lemn mort la sol
m 3
/ ha
Cel puțin 15
Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.
1324
Myotis myotis
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
35
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața
ha
700
Suprafața habitatului evaluată în aria naturală
habitatului
protejată este aproximativ egală cu valoarea de
speciei
referință pentru starea de conservare favorabilă.
M. myotis
a fost identificat în 39% din punctele
investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl
ROSCI0357 Porumbeni.
Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit
B.3.,
suprafața
adecvată
speciei
B.6.
a
fost
extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.
În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei
Myotis myotis
au fost înregistrate în 32 din cele 83
de puncte de observație. Exemplarele speciei
Myotis
myotis
au fost înregistrate în număr mai mare în
habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele
forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului.
Cantitatea de lemn mort la sol
m 3
/ ha
Cel puțin 15
Această valoare a fost stabilită pentru menținerea stării de conservare favorabile a specie.
1352*
Canis lupus
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
5
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața habitatului speciei
ha
6500
Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia.
Densitatea populației pradă
indivizi/ 1000 ha
100-130
iepuri 50-60
căpriori 11-14
mistreți
Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți dar și iepuri.
12-15
cerbi carpatini
1354*
Ursus arctos
Parametru
Unitatea de măsură
Valoarea țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
28
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața habitatului speciei
ha
6500
Suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia.
Densitatea populației pradă
indivizi/ 1000 ha
100-130
iepuri 50-60
căpriori 11-14
mistreți
12-15 cerbi carpatini
Protocoalele de monitorizare au identificat o densitate optimă a populației pradă, în special cervide si mistreți.
1355
Lutra lutra
Parametru
Unitatea de măsură
Valoare țintă
Informații adiționale
Mărimea populației
indivizi
5
Mărimea populației evaluată în aria naturală protejată este aproximativ egală cu valoarea de referință pentru starea de conservare favorabilă.
Suprafața habitatului specie (râuri și lacuri)
ha
100
Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă.
Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri - râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente
Lungime habitat format din râuri interioare
km
10
Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.
Vegetație pe malurile râurilor
%/1 km de râu
>50%
Conform și protocoalelor de monitorizare ale speciei la nivel național.
Gradul de fragmentare
Nr. de elemente de fragmentare
5
Chiar dacă sunt în afara sitului o serie de praguri au un impact asupra vidrei: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
Scopul principal al Planului de Management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru a căror consemnare a fost desemnat situl ROSCI0357 Porumbeni, a ecosistemelor naturale și a elementelor de interes conservativ, precum și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților agricole tradiționale și ecoturism.
Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management și activități
Obiectiv general
Obiectivele generale reprezintă ținte clare care trebuie să fie atinse și contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp declarată ca durată a planului de management, iar definirea acestora este corelată cu temele de bază:
Tabel 71 Obiectivele generale ale planului de management
Nr
crt
Cod
Tema de bază
Obiectiv general
1.
T1
Conservarea și managementul biodiversității
-
al
speciilor
și
habitatelor de interes conservativ
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl
ROSCI0357 Porumbeni
2.
T2
Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar
pentru
managementul
biodiversității
3.
T3
Administrarea
și
managementul
efectiv al ariei naturale protejate și
OG
3:
Asigurarea
managementului
eficient al sitului cu scopul menținerii
Nr
crt
Cod
Tema de bază
Obiectiv general
asigurarea
durabilității
managementului
stării de conservare favorabilă a speciilor
de interes conservativ.
3.
T4
Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate
care
au
impact
asupra
conservării biodiversității.
4.
T5
Utilizarea durabilă a resurselor naturale
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor
activități
și
reducerea
celor
nedurabile.
5.
T6
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale
- cu scopul limitării impactului asupra
mediului.
Obiective specifice
Pentru fiecare obiectiv general definit anterior s-au identificat unul sau mai multe obiective specifice care sunt similare măsurilor generale de management.
Tabel 72 Obiectivele specifice corelate cu obiectivele generale ale planului de management
Nr
crt
Cod
Tema de bază
Obiectiv general
Obiectiv specific
1.
T1
OS
1
Menținerea
stării
de
conservare favorabilă a speciilor
Nr
crt
Cod
Tema de bază
Obiectiv general
Obiectiv specific
Conservarea și managementul biodiversității (al speciilor și habitatelor de interes
conservativ)
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357
Porumbeni
de interes comunitar din sit și a
habitatelor specifice
OS 2 Îmbunătățirea stării de
conservare a speciilor de interes comunitar din sit
2.
T2
Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru
managementul
biodiversității
OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de
interes conservativ din sit
OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes
comunitar identificate în sit
3.
T3
Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea durabilității managementului
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ.
OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor
planului de management
OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea
planului
de
management
OS
7
Asigurarea
logisticii
necesare pentru implementarea planului de management
OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea / managementul
sitului
Nr
crt
Cod
Tema de bază
Obiectiv general
Obiectiv specific
OS 9 Realizarea raportărilor
necesare către autorități
4.
T4
Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii
și
comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării
biodiversității.
OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
5.
T5
Utilizarea durabilă a resurselor naturale
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor
nedurabile.
OS 11 Promovarea utilizării
durabile a resurselor naturale
OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
6.
T6
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra
mediului.
OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
Măsuri specifice/ măsuri de management
Tema 1. Conservarea și managementul biodiversității
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni
339
Tabel 73 OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
1.1.1
A
Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de:
-nevertebrate:
Lucanus cervus
-amfibieni :
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
Montare panouri informative despre
Lucanus cervus
în zonele / habitatele caracteristice speciei: cca 6 panouri în zona caracteristică speciei.
Montare
panouri
informative
despre
speciile
de
amfibieni în habitatele specifice.
F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni
1.1.2
R
Interzicerea
vătămării,
capturării, deținerii, comercializării speciilor de:
-nevertebrate:
Lucanus cervus,
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
Interdicția va fi mediatizată prin afișarea ei pe panouri și alte metode de conștientizare a publicului.
Capturarea în scop științific se va face cu acordul custodelui și în conformitate cu legislația în vigoare.
Excepție fac acțiunile întreprinse de cercetători cu avize
speciale din partea Academiei Românie.
F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
1.1.3
A
Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de:
- nevertebrate:
Lucanus cervus ,
-amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
- mamifere:
Lutra lutra
Montare de bariere, panouri informative.
Montare bariere și a panourilor informative se va realiza pe toate drumurile de acces, fie ele și forestiere din situl ROSCI Porumbeni.
Prin regulamentul sitului vor fi stabilite amenzi pentru pătrunderea cu ATV-uri, motociclete de tip enduro, astfel activitatea off-road fiind total interzisă pe teritoriul sitului.
Custodele va realiza patrulări pentru identificarea și sancționarea celor care practică aceste sporturi în interiorul sitului.
Cu
excepția
personalului
autorizat
ce
desfășoară
activități economice în sit: exploatare de gaze, forestiere, cinegetice.
G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
1.1.4
R
Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare
speciilor de:
Măsura se va aplica de-a lungul cursurilor de apă din sit: râul Târnava Mare și afluenții.
Se vor monitoriza cursurile de apă și se vor identifica sursele de poluare: depozitare ilegală de deșeuri,
H01 Poluarea apelor de suprafață
H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații
sau
scurgeri
urbane
340
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
-pești:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,
- amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
- mamifere:
Lutra lutra
deversări de ape menajere, și se vor sesiza autoritățile abilitate: Apele Române, APM, Garda de Mediu.
H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate
H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de
apa
de
canalizare
menajeră și de ape uzate
1.1.5
A
Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
Monitorizarea va fi efectuată în conformitate cu protocoalele de monitorizare dezvoltate pentru situl ROSCI Porumbeni.
Vor fi monitorizate aspecte care reflectă calitatea habitatelor acvatice, în special a acelor temporare, precum rigolele de pe marginea drumurilor și văile de
torent.
C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz
341
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
Măsurile de management aplicate vor fi în conformitate cu necesitățile ecologice ale speciilor: pasaje de trecere, oprirea temporară a lucrărilor până la eclozare, săparea de sanțuri pentru degajarea mormolocilor.
Monitorizarea anuală bălților de reproducere vulnerabile în raport cu activitățile de exploatare a resurselor. În cazul în care se identifică un potențial impact semnificativ asupra unora dintre habitatele de reproducere acestea vor fi recreate în imediata apropiere iar amfibienii vor fi relocați urmând toate procedurile legale.
Monitorizarea anuală a bălților de reproducere temporare și în anii secetoși, când există pericolul ca larvele și/sau mormolocii să fie afectați, se vor realiza lucrări de
îmbunătățire a nivelului apei în aceste bălți.
1.1.6
A
Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin
prisma necesității menținerii
În zonele identificate ca fiind propice pentru speciile de amfibieni, vor fi construite rigole cu curgere lentă și alveol special construite pa latura din aval a drumului, chiar și pentru drumurile forestiere. Acest lucru va
favoriza speciile de amfibieni să își depună pontele în
C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz G01.03.01 conducerea obișnuită
a
vehiculelor
motorizate
342
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina variegata
zone ferite de traficul ce va fi realizat de către cei care exploatează resurse, sau au acces cu mijloace de transport motorizate în zonele de reproducere a speciilor
de amfibieni.
G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate
1.1.7
R
Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de:
-amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
Este valabilă pentru toată suprafața sitului.
Limitarea pășunatului în zonele populate de aceste specii. Numărul maxim de animale care pot pășuna la un moment dat trebuie să respecte și să se încadreze în prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 544/2013 și cu legislația națională în domeniul pajiștilor.
Interzicerea pășunatului în pădure este o măsură în
concordanță cu prevederile art. 109 din Codul Silvic - legea 46/2008.
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci
A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale
B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite
1.1.8
A
Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de:
-amfibieni:
Bombina variegata,
Triturus vulgaris ampelensis
și
Se vor realiza studii pastorale pentru toate zonele de pășunat. Acestea vor fi implementate în vederea reglementării păstoritului în zona, astfel încât impactul asupra faunei și a habitatelor specific să fie minime.
A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci
A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor
343
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
-mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de
animale
1.1.9
R
Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
și
Lutra lutra
Interzicerea construcțiilor în zonele de conectivitate - coridoare ecologice- în interiorul și vecinătatea sitului. Realizarea construcțiilor se va face cu respectarea legislației specifice ariilor naturale protejate. Includerea limitării dezvoltării de construcții în sit în planurile de
urbanism.
E01.02 Urbanizare discontinue
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite
din baze de agrement
1.1.10
R
Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
Managementul forestier pe cuprinsul întregului sit va avea în vedere faptul că pădurea reprezintă habitatul speciilor protejate, astfel încât nu se vor realiza activități de exploatare care să degradeze sau să fragmenteze habitatul optim al speciilor.
Zonele de liniște nu vor fi perturbate de prezența umană, de activități forestiere de orice tip, de vânătoare la alte specii, cu precădere în perioada de reproducere și creștere a puilor.
Se va întocmi anual un Raport privind implementarea
activității.
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
344
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
1.1.11
R
Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
Căile de acces sunt principalii vectori de pătrundere a impactului uman în sit. Se vor evalua toate solicitările
/proiectele care privesc dezvoltarea infrastructurii de transport pe suprafața sitului. Dezvoltările viitoare trebuie să îmbine prevederile cap. XII din Codul Silvic - Legea 46/2008 cu completările și modificările ulterioare, cu necesitățile de menținere a speciilor în stare de conservare favorabilă.
Vor fi monitorizate căile de acces și modul de utilizare al
acestora.
D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză
1.1.12
R
Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere
Ursus arctos .
Va fi elaborat un regulament cu privire la modul în care se vor colecta ciupercile și fructele de pădure. Acesta va cuprinde numărul de permise pentru acces cu o cantitate bine stabilită, precum și zonele în care culegătorii au voie să intre.
F04.02
Colectarea
ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure
1.1.13
R
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea
zonei de liniște pentru speciilor
Va fi elaborat un regulament cu privire la activitățile permise în scop recreativ, pe teritoriul sitului, precum și
zonele pe care aceste activități sunt permise.
G01.04.01 Drumeții și alpinism
345
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
1.1.14
A
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
Vor fi amplasate panouri care vor lista acțiunile permise în scop recreativ, rutele pe care turiștii au voie să le utilizeze, precum și sancțiunile aplicate în caz de nerespectarea regulamentului elaborat.
G01.04.01 Drumeții și alpinism
1.1.15
A
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului, precum și pe suprafețele unde se regăsește lăstăriș, habitat caracteristic de hrănire pentru speciile de chiroptere.
Recomandarea aplicării în managementul forestier, cele mai bune practici cu privire la biodiversitate din pădurile certificate sau în curs de certificare FSC.
Se vor inventaria arborii scorburoși care adăpostesc colonii de lilieci. Aceștia vor fi marcați și vor fi excluși de la exploatare. În cazul în care vor rămâne izolați sau sunt în pericol să fie doborâți de vânt, zăpadă sau putregai se vor realiza adăposturi artificiale care vor fi
montate în pădurile din imediata vecinătate.
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:
B02.02 curățarea pădurii; B02.03 îndepărtarea lăstărișului;
346
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
Realizarea și amplasarea de adăposturi artificiale în arboretele care nu conțin arbori bătrâni, scorburoși. Se recomandă amplsarea unui număr de 25-30 de adăporturi artificiale/ha.
Se recomandă inventariere arborilor scorburoși care conțin colonii de chiroptere din fiecare parchet de exploatare propus, înaintea începerii exploatării. În cazul în care se vor găsi arbori scorburoși, care să conțină colonii de chiroptere, se vor lua măsuri de protejare a acestor arbori și/sau translocare a liliecilor în adăposturi artificiale care vor fi montate în imediata vecinătate a zonei afectate. Numărul, volumul și amplasarea adăposturilor trebuie să fie similar cu cel al adăposturilor distruse.
-
Restabilirea zonelor umede din păduri prin închiderea
drenajelor .
1.1.16
R
Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de:
Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului.
- Menținerea lemnului mort în pădure –favorizează diversitatea de insecte. Lemnul favorizează anumite
specii de molii cu care se hrănește specia selectivă
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:
B02.02 curățarea pădurii
347
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
-chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
-nevertebrate:
Lucanus cervus
Barbastella barbastellus .
Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC.
Recomandăm să se pună în aplicare prevederile Anexei K al Standardului FSC pentru România și anume:
proporție de 1-3 arbori la hectar
B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
1.1.17
R
Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii,
Barbastella barbastellus
Măsura se va aplica pe suprafața împădurită a sitului.
Se va recomanda proprietarilor și/sau administratorilor de pădure implementarea celor mai bune practici aplicate în pădurile certificate FSC.
- Nu se permite transformarea pădurilor alcătuite în prezent
din
specii
caracteristice
tipului
natural
fundamental în păduri cu specii alohtone, de ex. salcâm
B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală
Păstrarea / instituirea unei fâșii forestiere ripariene de circa 5 m, în cadrul căruia nu sunt interzise lucrările silvice, dar acestea să nu afecteze integritatea habitatului, adică să fie efectuate progresiv;
Păstrarea lemnului mort sau a arborilor căzuți în
348
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
sau stejar roșu sau necaracteristice condițiilor ecologice,
de ex. pin.
1.1.18.
A
Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de
Ursus arctos
în zona ariei naturale protejate
Aceste activități se referă la hrănirea intenționată a urșilor de către persoane neautorizate, hăituirea cu câini, depozitarea resturilor menajere în habitatul natural al ursului și la limita acestuia, apropierea intenționată și repetată față de unii urși care vizitează sursele de hrană ușor accesibile, precum și hrănirea complementară/suplimentară nereglementată.
menajere, tip containere anti-urs, în zonele cu risc
E01.02 Urbanizare discontinue
E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement K03.06 Antagonism cu animalele domestice
Interzicerea și reglementarea activităților umane care încurajează habituarea ursului și alterează comportamentul natural al acestuia.
Elaborarea și implementarea unor măsuri de gestionare a deșeurilor la nivelul comunităților locale (zone urbane, rurale sau turistice izolate) în potențialele zone de conflicte cu specia urs brun.
Achiziționare și instalarea de către autoritatea publică locală a unor sisteme de colectare resturi
349
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
mare de conflicte, unde specia urs brun profită de managementul neadaptat al resturilor menajere.
Instalarea acestor sisteme de colectare a resturilor menajere se va realiza în urma semnării unui protocol de colaborare dintre autoritatea publică locală - primărie, compania care se ocupă cu serviciul de salubrizare și instituția/entitatea/organizația care face achiziția containerelor anti-urs, administratorul ariei naturale protejate acolo unde este cazul.
Principalele prevederi de catre trebuie să țină cont gestionarul fondului cinegetic:
de management cinegetic și normelor în vigoare.
Reglementarea hrănirii complementare pentru specia urs brun: perioade, locații, cantități, tip de hrană, și corelarea cu hrănirea pentru alte specii, de ex. mistreț.
distanța de administrare a hranei să fie de minim 2 km față de localități și în locații diferite
hrana se administrează pentru reducerea conflictelor, pentru ajutarea și protejarea speciei, conform planurilor
350
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune / amenințare
- hrana administrată trebuie să fie compatibilă cu regimul
alimentar natural
Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)
351
Tabel 74 OS 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
1.2.1
A
Îmbunătățirea stării de conservare
Se vor planta specii de arbori: salcie, arin, astfel
B Silvicultura
a speciilor de ihtiofaună:
Barbus
încât luciul de apă să fie umbrit în proporție de cel
B03 exploatare forestieră fără
meridionalis, Rhodeus sericeus
puțin 50%.
replantare
sau
refacere
amarus,
Cobitis
taenia
prin
naturală
refacerea vegetației forestiere de pe
B04
folosirea
biocidelor,
malul apelor curgătoare.
hormonilor și chimicalelor
(în pădure)
B05
folosirea
de
îngrășăminte (în pădure)
B07 Alte activități silvice
decât cele listate mai sus
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
1.2.2
R
Interzicerea
tăierii
vegetației
Se va interzice tăierea arborilor și arbuștilor aflați pe
B Silvicultura
forestiere de pe malul apelor
malul râului Târnava Mare și a afluenților acestuia,
B03 exploatare forestieră fără
curgătoare în vederea îmbunătățirii
cu excepția speciilor invazive, precum salcâmul,
replantare
sau
refacere
stării de conservare a speciilor de
amorfa.
naturală
ihtiofaună :
Barbus meridionalis,
B04
folosirea
biocidelor,
Rhodeus sericeus amarus, Cobitis
hormonilor și chimicalelor
taenia .
(în pădure)
B05
folosirea
de
îngrășăminte (în pădure)
B07 Alte activități silvice
decât cele listate mai sus
1.2.3
R
Menținerea
conectivității
Crearea de obstacole va fi interzisă; dacă vor fi
J02.06 Captarea apelor de
longitudinale a cursului de apă
necesare, se vor crea praguri de trecere pentru
suprafață
pentru crearea unui habitat optim
speciile de pești, în conformitate cu nevoile
J02.06.01 captări de apă de
speciilor de ihtiofaună:
Barbus
ecologice ale fiecărei specii.
suprafață pentru agricultură
meridionalis, Rhodeus sericeus
J02.06.02 captări de apă de
amarus, Cobitis taenia.
suprafață pentru alimentarea
cu apă
J02.06.03 captări de apă de
suprafață pentru industrie
352
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice
J03.02.01 reducerea migrației
/ bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei
J03.02.03
reducerea
schimbului genetic
1.2.4
R
Interzicerea extracției nisipului și
Se va interzice, dezvoltarea de noi platforme de
C
Minerit,
extracția
de
pietrișului din albia râului în
extragere a nisipului și pietrișului din sit, altele decât
materiale și de producție de
vederea îmbunătățirii habitatelor
cele existente în prezent.
energie
specifice speciilor de ihtiofaună:
C01.01 Extragere de nisip și
Barbus
meridionalis,
Rhodeus
pietriș
sericeus amarus, Cobitis taenia
C01.01.01 cariere de nisip și
pietriș
C01.07 Minerit și activități
de extragere la care nu se
referă mai sus
353
Notă: Activitate (A) / Măsură restrictivă (R)
354
Tema 2 Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul biodiversității
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora
- cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
Tabel 75 OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
2.3.1
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lucanus cervus
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe suprafața ROSCI,
în pădurile de foioase, cca 80% din sit.
-
2.3.2
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru
speciile de ihtiofaună:
Barbus
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii
este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea
-
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
meridionalis, Rhodeus sericeus amarus.
detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare.
Activitatea trebuie efectuată pe cursul râului
Târnava Mare și afluenții acestuia.
2.3.3
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis.
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 2 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare.
Activitatea trebuie efectuată pe întreaga suprafață
a sitului.
-
2.3.4
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari:
Ursus
arctos, Canis lupus.
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea
detaliată a stării de conservare la un interval de
-
355
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
maxim 3 ani, pe baza protocoalelor de monitorizare.
Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafața
ROSCI.
2.3.5
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lutra lutra.
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim 3 ani, pe baza protocolului de monitorizare. Activitatea trebuie efectuată pe malurile râului
Târnava Mare și ale afluenților acestuia.
-
2.3.6
A
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere:
Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis myotis.
Pentru a se realiza suportul necesar pentru managementul conservării biodiversității și evaluarea eficienței managementului acestei specii este necesară actualizarea inventarelor și evaluarea detaliată a stării de conservare la un interval de maxim
2
ani,
pe
baza
protocoalelor
de
monitorizare.
-
356
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
Activitatea trebuie efectuată pe toată suprafața
ROSCI.
357
Tabel 76 OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
2.4.1
A
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera
transsylvanica,
Lycaena dispar, Maculinea arion
Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de nevertebrate de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.
Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării
stării de conservare pentru aceste specii.
-
2.4.2
A
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar
Romanogobio (Gobio) kessleri
Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de pești de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.
Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II
a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat
-
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Presiune/ amenințare
prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării
stării de conservare pentru aceste specii.
2.4.3
A
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar:
Lynx lynx, Castor fiber
Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de mamifere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.
Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării
stării de conservare pentru aceste specii.
-
2.4.4
A
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar:
Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii
Speciile au fost identificate cu ocazia realizării activităților de inventariere și cartare specii de chiroptere de interes comunitar care au stat la baza declarării sitului Natura 2000.
Având în vedere că sunt specii listate în Anexa II a Directivei Habitate necesită studiul aprofundat prin realizarea inventarierii, cartării și a evaluării
stării de conservare pentru aceste specii.
-
358
Tema 3. Administrarea și managementul efectiv al ariei naturale protejate și asigurarea
durabilității managementului
OG
3:
Asigurarea
managementului
eficient
al
sitului
cu
scopul
menținerii
stării
de
conservare favorabilă a speciilor de interes conservativ
Tabel 77 OS 5 Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
3.5.1
A
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
Efectuarea de patrule periodice pe teritoriul sitului, în vederea asigurării respectării
regulamentului
și
a
prevederilor planului de management.
Proiectele, planurile și programele vor fi
3.5.2
A
Evaluarea
impactului
analizate din punctul de vedere al
pentru
proiectele,
impactului potențial asupra speciilor
planurile și programele
criteriu și asupra habitatului acestora. Se
care
se
realizează
pe
va urmări acordarea de avize pozitive
teritoriul
sitului și
doar acelor proiecte și planuri sau
acordarea
de
avize
-
programe, de orice tip, care sunt în
negative/pozitive/cu
conformitate
cu
prevederile
restricții
regulamentului
și
ale
planului
de
management, și care nu vor avea un
impact
negativ
asupra
speciilor
și
habitatelor. De asemenea, se va ține cont
și de impactul asupra celorlalte specii de
interes conservativ listate la subcapitolul
3.4 al acestui Plan de Management.
Tabel 78 OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
3.6.1
A
Identificarea de surse de finanțare
Custodele va urmări identificarea de surse de finanțare în vederea asigurării bugetului necesar pentru implementarea
planului de management.
3.6.2
A
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
Administratorul sitului va depune cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare în vederea asigurării
bugetului
necesar
pentru
implementarea planului de management
3.6.3
A
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor
Administratorul sitului va evalua cererile de avize primite și documentațiile aferente, inclusiv deplasându-se la fața locului pentru verificarea situației, dacă este cazul. Pentru această activitate se poate percepe un tarif, veniturile obținute din
această
activitate
fiind
alocate
implementării planului de management.
Tabel 79 OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
3.7.1
A
Ajustarea/modificarea
indicatorilor în funcție de modificarea
Se va monitoriza implementarea planului
de management și se vor efectua ajustări/modificări ale indicatorilor în
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
implementării planului de
management
funcție de modificarea implementării
planului de management
3.7.2
A
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Actualizare/îmbunătățire baza de date GIS; achiziții de tehnică pentru inventare/monitorizare; achiziții vehicule pentru patrulare și pentru monitorizare;
birotică.
Tabel 80 OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
3.8.1
A
Asigurarea de personal implicat
în
managementul sitului
Se va urmări asigurarea mijloacelor logistice și financiare necesare dezvoltării profesionale pentru personalul/
voluntarii
implicați
în
managementul sitului.
3.8.2
A
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare
Se vor promova activitățile de instruire a personalului propriu în vederea asigurării unui personal calificat corespunzător pentru
implementarea
activităților
prevăzute în planul de management.
Tabel 81 OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
3.9.1
A
Elaborarea rapoartelor de
activitate și financiare
Administratorul va realiza rapoartele de
activitate și financiare necesare
3.9.2
A
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților
Administratorul va răspunde solicitărilor autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor pentru trimiterea rapoartelor de activitate
și financiare.
Tema 4. Comunicare, educație ecologică și conștientizarea publicului
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea
atitudinii
și
comportamentului
-
pentru
grupurile
interesate
care
au
impact
asupra
conservării biodiversității
Tabel 82 OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
4.10.1
A
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Constituirea unui Grup de lucru pentru elaborarea strategiei privind conștientizarea publicului asupra importanței, avantajelor și restricțiilor ce
decurg din existența sitului.
4.10.2
A
Realizarea de materiale
informative referitoare la
Se va asigura baza materială pentru
realizarea
de
materiale
informative
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
sit - broșuri, pliante,
postere, cărți și alte modalități de informare
referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
4.10.3
A
Realizarea site-ului web al
sitului
Se realizează un site web de prezentare a
ariei natural protejate
4.10.4
A
Realizarea
de
panouri
informative
Se va asigura baza materială pentru
realizarea de panouri informative
4.10.5
A
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea
planului de management
Administratorul va organiza întâlniri periodice cu instituții/organizații având atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit, cu scopul de a discuta problemele legate de implementarea planului de management.
4.10.6
A
Organizarea de activități educative
cu
tânăra
generație
Administratorul va organiza acțiuni de educare cu copii și tineri din zona sitului
Natura 2000.
4.10.7
A
Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului
Publicul larg poate sprijini conservarea populației de urs aria naturală protejată prin oferirea de diverse informații, cum ar fi cele referitoare la: prezența unor urși în locuri neadecvate, prezența unor capcane pentru urși, hrănirea intenționată a urșilor în locuri neadecvate, întâlnirea urșilor sau a diferitelor semne - urme, excremente,
zgârieturi, cadavre - ale acestora în
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
habitatele lor naturale, cazuri de braconaj.
În urma informării și conștientizării asupra diverselor aspecte care vizează ursul brun, persoane din publicul larg pot
contribui la conservarea speciei.
Tema 5. Utilizarea durabilă a resurselor natural
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale
în zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
Tabel 83 OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
5.11.1
A
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în
amenajamente silvice
Se va urmări optimizarea acordului între măsurile planului de management vizând habitatele forestiere și planurile de amenajare silvică, pentru o uniformizare a acțiunilor de management durabil al
resurselor.
5.11.2
A
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare
durabilă
a
pășunilor
Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care au această categorie de folosință.
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
pentru deținătorii și/sau
utilizatorii acestora.
5.11.3
A
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii
și/sau
utilizatorii acestora.
Se va proceda la această activitate pentru deținătorii/ utilizatorii/ gestionarii suprafețelor din sit care corespund ecosistemelor de zone umede.
Tabel 84 OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
Asigurarea uniformității între zonările
planului de management și ale planurilor
Promovarea
includerii
de urbanism - PUG, PUZ aparținând
prevederilor Planului de
localităților incluse sau adiacente sitului.
management în procesul
Documentațiile
de
amenajare
a
5.12.1
A
de elaborare a planurilor
teritoriului
și
urbanism
menționate
de
urbanism:
plan
modificate și/sau actualizate de către
urbanistic general - PUG,
autoritățile administrației publice locale
respectiv plan urbanistic
menționate
vor
include
în
piesele
zonal - PUZ
grafice/desenate
și
limitele
ariilor
naturale protejate pentru care s-a realizat
prezentul plan de management.
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
5.12.2
A
Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurile de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ
Asigurarea unui management adecvat al resturilor menajere astfel încât urși să nu aiba acces la o resursă de hrană ușor accesibilă formată din resturi menajere. În zonele limitrofe habitatului favorabil al ursului și în zonele potențiale de conflict se vor asigura sisteme de colectare și depozitare resturi menajere anti-urs.
Se vor ține cont de următoarele prevederi:
campanie media și întâlniri directe.
Resturile menajere nu trebuie să rămână peste noapte în zonele unde este posibilă prezența urșilor.
Gestionarii fondurilor cinegetice au obligația de a informa cu adresă oficială autoritățile locale sau agenții economici în zonele turistice (cabane, complexe turistice, etc.) despre riscul la care se supun, daca nu colectează resturile menajere înainte de lăsarea nopții.
Administrațiile comunităților locale trebuie să ia măsuri de informarea a populației locale privind managemetul gunoaielor și managementul cinegetic din zona, prin: administrarea de fluturași în cutiile poștale, panouri informative, plăcuțe de avertizare, broșuri, pliante,
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
naturale mai îndepărtate.
Acolo unde este semnalată prezența urșilor în locurile de depozitare și colectare a resturilor menajere, gestionarii fondurilor de vânătoare au obligația de-a lua măsuri de îndepărtare a exemplarelor de urs din acele zone cu ajutorul: substanțe repelente, zgomot, folosirea câinilor de vânătoare, petarde și muniție de cauciuc. Aceste măsuri se i-au de către gestionari cu condiția ca resturile menajere să fie colectate înainte de lăsarea nopții.
Patrule zilnice ale personalului de teren al administratorului ariei naturale protejate în vederea identificări unor exemplare de urs pe domeniul public în zonele de risc. Dacă se identifică exemplare de urs pe domeniul public intravilan se va solicita sprijunl gestionarului fondului cinegetic și al Jandarmeriei Române.
Acolo unde se identifică prezența repetată a unui exemplar de urs, pe domeniul public, gestionarul fondului cinegetic poate să solicite derogare pentru capturarea și relocarea acestuia în zone
Tema 6. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea
valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
.
Tabel 85 OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
6.13.1
A
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes
Instalarea de panouri și indicatoare va crește vizibilitatea ariei și gradul de conștientizare în rândul localnicilor și turiștilor.
-
Panouri generale, situate la drum, în zona principalelor puncte de interes; acestea vor fi montate pe picioare de lemn și acoperite cu stuf, conform tradițiilor
locale.
Dezvoltarea parteneriatului comunitar cu
autoritățile și factorii interesați cheie
pentru
administrarea
și
promovarea
A
destinației
ecoturistice.
Dezvoltare
6.13.2
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante
parteneriate cu Inspectoratul Școlar Județean pentru oferirea de programe educative, cu unități de cazare și facilități
turistice din zonă pentru promovarea
corectă și pentru oferirea de servicii
complementare, cu meșteri și fermieri
locali, cu organizatori de evenimente
culturale și de promovare.
Cod
MS
Tip
MS
Titlu MS
Descriere MS
6.13.3
A
Informare
și
conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă
Se vor organiza sesiuni prin care să se realizeze creșterea nivelului de informare și conștientizare a localnicilor, în special în ceea ce privește valorile naturale ale zonei în care trăiesc, avantajul de a fi într- o arie naturală protejată și potențialul obținerii unor beneficii concrete pentru ei,
familiile și comunitățile lor.
6.13.4
A
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si
habitatelor specifice
Prin monitorizarea impactului se va asigura conservarea biodiversității prin propunerea
de
măsuri
care
să
contracareze eventualele efecte negative.
6.13.5
A
Evaluarea proceselor de dezvoltare
locală
și
impact asupra mediului
Se va realiza monitorizarea proceselor de dezvoltare socio-economică și impactul
pe care acestea îl au asupra mediului.
370
PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR
Planul de activități
Tabel 86 Planificarea în timp a activităților
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni
MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice
1.1.1
Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina variegata,
Triturus vulgaris ampelensis
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
1.1.2
Interzicerea
vătămării,
capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1.1.3
Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate:
Lucanus cervus , amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
mamifere:
Ursus
arctos, Canis lupus, Lutra lutra
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.4
Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor
de:
pești:
Barbus
meridionalis, Rhodeus sericeus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
371
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
amarus, Cobitis taenia,
amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
mamifere:
Lutra
lutra
1.1.5
Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina
variegata
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.6
Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina variegata
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
372
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1.1.7
Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos, Canis
lupus.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.8
Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos, Canis
lupus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.9
Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
și
Lutra lutra
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
373
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1.1.10
Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere :
Ursus arctos, Canis
lupus.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.11
Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus
arctos, Canis lupus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
1.1.12
Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea
menținerii resurselor de hrană
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
374
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
pentru specia de mamifere
Ursus arctos .
1.1.13
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.14
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
1.1.15
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a
speciilor de chiroptere:
Myotis
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
375
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
myotis,
Myotis
blythii,
Barbastella barbastellus
1.1.16
Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
nevertebrate:
Lucanus cervus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
1.1.17
Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii,
Barbastella barbastellus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
1.1.18
Prevenirea condiționării și habituării
exemplarelor
de
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Autoritatea publică locală
Ocoalele silvice
376
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Ursus arctos
în zona ariei
naturale protejate
MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit
1.2.1
Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia
prin refacerea vegetației forestiere
de pe malul apelor curgătoare.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
1.2.2
Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus
amarus, Cobitis taenia) .
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
377
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1.2.3
Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus
sericeus amarus, Cobitis taenia.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Apele Române, APM
1.2.4
Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus
amarus, Cobitis taenia
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Apele Române, APM
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a
acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes
conservativ din sit
2.3.1
Actualizarea
inventarelor
-
evaluarea
detaliată
și
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
ONG-uri
378
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lucanus cervus
2.3.2
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus
amarus
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
2.3.3
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni:
Bombina variegata,
Triturus vulgaris ampelensis
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
2.3.4
Actualizarea inventarelor - evaluarea
detaliată
și
monitorizarea
stării
de
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
379
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
conservare – pentru speciile de
carnivore mari:
Ursus arctos, Canis lupus.
2.3.5
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lutra lutra.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
2.3.6
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere:
Barbastella barbastellus, Myotis blythii,
Myotis myotis.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
MG 4/OS 4 Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit
2.4.1
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare
pentru speciile de nevertebrate
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
380
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus
unicornis,
Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena
dispar,
Maculinea
arion
2.4.2
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar
Romanogobio
(Gobio) kessleri
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
2.4.3
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar:
Lynx lynx,
Castor fiber
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG-uri
2.4.4
Inventarierea,
cartarea
și
evaluarea stării de conservare
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
ONG-uri
381
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
pentru speciile de chiroptere de interes comunitar:
Myotis bechsteinii,
Myotis
emarginatus,
Miniopterus
schreibersii
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes
conservativ
MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
3.5.1
Realizarea de patrule periodice
pe teritoriul sitului
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
3.5.2
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize
-
negative/pozitive/cu
restricții
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.6.1
Identificarea
de
surse
de
finanțare
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
382
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
3.6.2
Elaborarea
de
cereri
de
finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
3.6.3
Evaluarea cererilor de avize și
eliberarea avizelor
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
3.7.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea
implementării
planului de management
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
3.7.2
Asigurarea logisticii necesare
pentru implementarea planului de management
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
3.8.1
Asigurarea
de
personal
implicat în managementul sitului
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
3.8.2
Desfășurarea și participarea la
cursuri de instruire necesare
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
383
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități
3.9.1
Elaborarea
rapoartelor
de
activitate și financiare
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
3.9.2
Trimiterea
și
completarea
rapoartelor în funcție de solicitările autorităților
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru
grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
4.10.1
Elaborarea Strategiei și Planului de
acțiune
privind
conștientizarea publicului
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
4.10.2
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și
alte modalități de informare
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
4.10.3
Realizarea site-ului web al
sitului
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
384
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
4.10.4
Realizarea
de
panouri
informative
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
4.10.5
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de
management
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
4.10.6
Organizarea
de
activități
educative cu tânăra generație
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
4.10.7
Promovarea implicării civice în
sprijinul conservării ursului
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Mare
Admin
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor
activități și reducerea celor nedurabile
MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
5.11.1
Promovarea includerii prevederilor
Planului
de
management
al
sitului
-
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
DS
385
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
măsurile
referitoare
la
habitatele de pădure - în amenajamente silvice
5.11.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru
deținătorii
și/sau
utilizatorii acestora.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
5.11.3
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii
și/sau
utilizatorii
acestora.
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Apele Române, ANPA
MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
386
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
5.12.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan
urbanistic zonal - PUZ
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Cele 7 Administrații publice locale
5.12.2
Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan
urbanistic zonal - PUZ
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Cele 7 Administrații publice locale
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale - cu
scopul limitării impactului asupra mediului
MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
387
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Priorit ate
Respon- sabil
Partener
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
6.13.1
Instalarea
de
panouri
și
indicatoare în principalele puncte de interes
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Medie
Admin
6.13.2
Dezvoltarea de parteneriate cu
persoane și instituții relevante
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Medie
Admin
ONG-uri, Universități
6.13.3
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare
durabilă
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
ONG –uri, Administrațiile publice locale
6.13.4
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare
a
speciilor
si
habitatelor specifice
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
6.13.5
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact
asupra mediului
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
T 1
T 2
T 3
T 4
Mare
Admin
Administrațiile publice locale
388
Estimarea resurselor necesare
389
Tabel 87 Estimarea resurselor necesare s-a realizat, corelat cu planul de activități, pe o perioadă de 5 ani
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357 Porumbeni
1.1
MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și a habitatelor specifice
1.1.1
Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
Panouri informative
Buc
10
45.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator
Sp 13
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.2
Interzicerea
vătămării,
capturării,
deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
12/an//pers
2 pers 60/pers
Total =120
Verificări în teren
nr
60
76.800
+ 4.950
= 81.750
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii
administrator
Sp 13
390
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.3
Limitarea
accesului
motorizat
pe
drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate:
Lucanus cervus , amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus, Lutra lutra
Bariere
Panouri informative
Buc
Buc
5
5
25.000 +
22.500 =
47.500
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 13
391
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.4
Interzicerea poluării apelor de suprafață
- râul Târnava Mare și afluenții și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: pești:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,
amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
mamifere:
Lutra lutra
40/an/pers 2 pers
Total= 300
Verificări în teren
nr
200
192.000
+ 16.500
= 208.500
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii administrator
Sp 13
392
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.5
Menținerea în stare favorabilă a zonelor
de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
16/an/pers 2 pers
Total= 160
Verificări în teren
nr
80
102.400
+ 6.600
= 109.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii
administrator
Sp 13
1.1.6
Menținerea capacității de suport a habitatelor -zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
5/an/pers 2 pers
Total= 50
Lucrări de realizare șanțuri / rigole
Unelte specifice
nr
5
32.000
+ 825
= 32.825
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
393
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.7
Controlul pășunatului precum și a
pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus .
16/an/pers 2 pers
Total= 160
Verificări în teren
Nr
80
102.400
+ 6.600
= 109.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii
administrator
Sp 13
1.1.8
Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
35/pers 2 pers
Total = 70
Realizare studiu combustibil
Buc
1
44.800
+
500
=
45.300
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
394
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.9
Evitarea
fragmentării
habitatelor
favorabile speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
și
Lutra lutra
10/an/pers 2 pers
Total = 100
Analize în teren
Nr
50
64.000
+ 4.125
=
68.125
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
1.1.10
Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus.
10/an/pers 2 pers
Total = 100
Analize în teren
GPS
Nr Buc
50
2
64.000
+ 4.1.25
=
68.125
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
395
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.11
Evaluarea construirii de noi căi de acces,
drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
5/an/pers 2 pers
Total = 50
Analize în teren Combustibil
Nr
5
32.000
+ 500
= 32.500
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
1.1.12
Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere
Ursus arctos .
20/pers 1 pers
Total = 20
Elaborare regulament Birotică
Buc
1
12.800
+ 500
= 13.300
Fonduri proprii administrator
Sp 43
396
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.13
Reglementarea activităților recreative
pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
20/pers 1 pers
Total = 20
Elaborare regulament Birotică
Buc
1
12.800
+ 500
= 13.300
Fonduri proprii
administrator
Sp 43
1.1.14
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
Panouri
Buc
4
18.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
397
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.15
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
20/pers
2 pers
Total = 40
Studiu
inventariere arbori scorburosi Combustibil
Adăposturi artificiale
Buc
Buc
1
250
25.600+
500= 31.100
150.000
Total = 181.100
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
1.1.16
Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
nevertebrate:
Lucanus cervus
5/an/pers 1 pers
Total = 25
Întâlniri de lucru combustibil
Nr
5
16.000
+ 825
=
16.825
Fonduri proprii administrator
Sp 13
398
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.1.17
Exploatarea forestieră în conceptul
managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
5/an/pers 1 pers
Total = 25
Întâlniri de lucru combustibil
Nr
5
16.000
+ 825
=
16.825
Fonduri proprii administrator
Sp 13
1.1.18
Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de
Ursus arctos
în zona ariei naturale protejate
-
Containere anti – urs
Buc
7
98.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice (administrații
locale)
Sp 13
Total MG 1.1
1240
n/a
1.204.975
n/a
399
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.2
Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit
1.2.1
Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună :
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia
prin refacerea vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare.
60/pers 1 pers
Elaborare studiu combustibil
Plantări arbori
Buc
Nr
1
2
38.400+
1.600=
40.000
300.000
Total = 340.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 16
400
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.2.2
Interzicerea tăierii vegetației forestiere
de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună :
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia .
30/pers 1 pers
Elaborare Metodol + combustibil
Lucrări de îndepărtare specii invazive
Nr
Nr
1
1
19.200+
800=
20.000
120.000
Total = 140.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 16
1.2.3
Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.
5/an/pers 1 pers
Total = 25
Întâlniri de lucru
Nr
5
16.000
Fonduri proprii administrator
Sp 13
401
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
1.2.4
Interzicerea
extracției
nisipului
și
pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia
5/an/pers (1 pers)
Total = 25
Întâlniri de lucru
Nr
5
16.000
Fonduri proprii
administrator
Sp 13
Total MG 1.2
100
n/a
512.000
n/a
Total obiectiv
general 1
1340
n/a
1.716.975
n/a
2
Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de
conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
2.3
Masură generală/Obiectiv specific Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare pentru
elementele de interes conservativ din sit
402
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
2.3.1
Actualizarea inventarelor - evaluarea
detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lucanus cervus
45/an/pers 1 pers
Total = 45
Monitorizare Echipam specifice
teren
Nr
1
33.800
Fonduri
europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 12
2.3.2
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus.
45/an/pers 2 pers
Total = 180
Monitorizare Echipam specifice teren Autorizație pescuit
științific
Nr
2
126.200
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 12
2.3.3
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni:
Bombina variegata, Triturus
vulgaris ampelensis.
45/an/pers 2 pers
Total = 180
Monitorizare Echipam specifice teren
Nr
2
123.200
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 12
403
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
2.3.4
Actualizarea inventarelor - evaluarea
detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari:
Ursus arctos, Canis lupus.
85/an/pers 2 pers
Total = 170
Monitorizare Echipam specifice
teren
Nr
1
118.800
Fonduri
europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 12
2.3.5
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lutra lutra.
85/an/pers 1 pers
Total = 85
Monitorizare Echipam specifice teren
Nr
1
64.400
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 12
2.3.6
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere:
Barbastella barbastellus,
Myotis blythii, Myotis myotis.
60/an/pers 2 pers
Total = 240
Monitorizare Echipam specifice teren
Nr
2
163.600
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 12
Total MG 3
900
n/a
630.000
n/a
404
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
2.4
Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes
comunitar identificate în sit
2.4.1
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion
120/pers 2 pers
Total = 240
Studii teren Echipam specifice teren
Studii birou
Nr
1
160.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 11
2.4.2
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar
Romanogobio (Gobio) kessleri
120/pers 2 pers
Total = 240
Studii teren Echipam specifice teren Autorizație pescuit
Studii birou
Nr
1
163.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 11
405
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
2.4.3
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării
de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar:
Lynx lynx, Castor fiber
240/pers 2 pers
Total = 480
Studii teren Echipam specifice teren
Studii birou
Nr
1
320.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 11
2.4.4
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar:
Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii
180/pers 2 pers
Total = 360
Studii teren Echipam specifice teren
Studii birou
Nr
1
243.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 11
406
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 4
1320
n/a
886.000
n/a
Total obiectiv
general 2
2220
n/a
1.516.000
n/a
3.
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de interes
conservativ
3.5
Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
3.5.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
48/an/pers 2 pers Total = 480
Patrulare combustibil
Nr
litri
240
3500
307.200 +
22.750 =
329.950
Fonduri proprii administrator
Sp 13
3.5.2
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu
restricții
40/an/pers Total = 200
Documente emise
Nr
40
128.000
Fonduri proprii administrator
Sp 13
407
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 5
680
n/a
457.950
n/a
3.6
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de management
3.6.1
Identificarea de surse de finanțare
20/an/pers 1 pers
Total= 100
Documente
Nr
50
64.000
Fonduri proprii administrator
Sp 43
3.6.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de finanțare.
80/an/pers 2 pers
Total= 800
Documente
Nr
5
512.000
Fonduri proprii administrator
Sp 43
3.6.3
Evaluarea cererilor de avize și eliberarea avizelor
15/an/pers 1 pers
Total= 75
Documente
Nr
25
48.000
Fonduri proprii administrator
Sp 43
Total MG 6
975
n/a
624.000
n/a
3.7
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
3.7.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării
planului de management
20/an/pers 1 pers
Total= 100
Documente
Nr
25
64.000
Fonduri proprii administrator
Sp 43
408
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
3.7.2
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Echipam IT Birotica
Autoturism
Buc
2
- 1
20.000+
60.000+
490.000=
570.000
Fonduri
europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 41
Total MG 7
100
n/a
634.000
n/a
3.8
Măsură generală/Obiectiv specific Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
3.8.1
Asigurarea de personal implicat în managementul sitului
10/an/pers 1 pers
Total= 50
32.000
Fonduri proprii administrator
Sp 42
3.8.2
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare
10/an/pers 4 pers
Total= 200
Instruire / curs
Nr
5
96.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 44
409
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 8
250
n/a
128.000
n/a
3.9
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități
3.9.1
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare
10/an/pers 1 pers
Total= 50
Rapoarte
nr
10
32.000
Fonduri proprii administrator
Sp 14
3.9.2
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților
10/an/pers 1 pers
Total= 50
Rapoarte
nr
10
32.000
Fonduri proprii administrator
Sp 14
410
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 9
100
n/a
64.000
n/a
Total obiectiv
general 3
2105
n/a
1.907.950
n/a
4.
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru
grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
4.10
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea
publicului
4.10.1
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
Realizarea Strategiei și Planului de acțiune
Buc
1
72.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 43
411
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
4.10.2
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
Brosuri Pliante Afișe Agende Banner
Buc
1000
1000
200
400
2
9.000
4.500
3.000
7.200
19.600
Total= 43.300
Fonduri europene nerambursabile Fonduri publice
Sp 32
4.10.3
Realizarea site-ului web al sitului
Site web
Buc
1
72.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 32
4.10.4
Realizarea de panouri informative
Panouri , indicatoare
Buc
10
47.000
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 32
412
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
4.10.5
Realizarea
de
întâlniri
cu
instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de
implementarea
planului
de
management
Întâlniri
Nr
25
87.500
Fonduri proprii administrator
Sp 32
4.10.6
Organizarea de activități educative cu tânăra generație
15/an/pers 1 pers
Atelier 1 zi
combustibil
Nr
15
48.000+
620 =
48.620
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 33
4.10.7
Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului
15/an/pers 1 pers
întâlnire 1 zi
combustibil
Nr
15
48.000+
620 =
48.620
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 33
Total MG 10
150
n/a
419.040
n/a
413
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total obiectiv
general 4
n/a
419.040
n/a
n/a
64.000
n/a
5.
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor
activități și reducerea celor nedurabile
5.11
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
5.11.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de pădure - în amenajamente silvice
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Întâlniri de lucru combustibil
Nr
5
32.000+
300 =
32.300
Fonduri proprii administrator
Sp 32
414
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
5.11.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora.
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Întâlniri combustibil
Nr
5
32.000+
300 =
32.300
Fonduri proprii
administrator
Sp 32
5.11.3
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/
deținătorii
și/sau
utilizatorii acestora.
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Întâlniri combustibil
Nr
5
32.000+
300 =
32.300
Fonduri proprii administrator
Sp 32
Total MG 11
150
n/a
96.900
n/a
415
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
5.12
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în
vecinătatea sitului
5.12.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal - PUZ
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Întâlniri combustibil
Nr
5
32.000+
300 =
32.300
Fonduri proprii administrator
Sp 43
5.12.2
Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan
urbanistic zonal - PUZ
20/an/pers 2 pers
Total = 40
Plan
de
management al deșeurilor
Buc
1
25.600
Fonduri europene nerambursabile Fonduri proprii
administrator
Sp 43
416
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 12
90
n/a
57.900
n/a
Total obiectiv
general 5
n/a
154.800
n/a
n/a
64.000
n/a
6.
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea valorilor naturale și culturale -
cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.13
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
6.13.1
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes
Măsură prevăzută la
pct. 4.10.4
Sp 32
6.13.2
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Parteneriate combustibil
Nr
5
32.000+
300 =
32.300
Fonduri proprii administrator
Sp 32
417
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
6.13.3
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă
10/an/pers 1 pers
Total = 50
Întâlniri comunicare combustibil
Nr
25
32.000+
1.000 =
33.000
Fonduri
europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 32
6.13.4
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice
10/an/pers 2 pers Total =
100
Controale / verificări în teren combustibil
Nr
50
64.000+
4.125 =
68.125
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
6.13.5
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului
10/an/pers 2 pers Total =
100
Controale / verificări în teren
combustibil
Nr
50
64.000+
4.125 =
68.125
Fonduri europene nerambursabile Fonduri
publice
Sp 13
418
419
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materiale (altele
decat cele necesare dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Alocare subprogram
Total
(zile/om)
Denumire
UM
Cantitate
Total (RON)
Sursa fonduri
Total MG 13
50
n/a
201.550
n/a
Total obiectiv
general 6
n/a
201.550
n/a
TOTAL
n/a
n/a
n/a
5.916.315
n/a
n/a
n/a
64.000
n/a
PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
Raportări periodice Tabel 88 Raportări periodice
Nr. Crt.
Denumire
Moment
raportare
Activități incluse în raportare
An
Trimestru
1.
Raportare anul 1 Activități finale
1
Activitatea
1.1.3,
Activitatea
Activitatea
1.1.14,
Activitatea
Activitatea 4.10.2, Activitatea 5.12.2
1.1.8,
4.10.1,
2.
Raportare intermediară din anul 1
3
Activitatea
1.1.5,
Activitatea
Activitatea
1.1.7,
Activitatea
Activitatea
1.1.18,
Activitatea
Activitatea
4.10.2,
Activitatea
Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7
1.1.6,
1.1.12,
1.2.1,
4.10.4,
3.
Raportare intermediară din anul 1
4
Activitatea
1.1.1,
Activitatea
Activitatea
1.1.4,
Activitatea
Activitatea
1.1.10,
Activitatea
Activitatea
1.1.13,
Activitatea
Activitatea
1.1.17,
Activitatea
Activitatea
1.2.3,
Activitatea
Activitatea
3.5.1,
Activitatea
Activitatea
3.6.1,
Activitatea
Activitatea
3.6.3,
Activitatea
Activitatea
3.7.2,
Activitatea
Activitatea
3.8.2,
Activitatea
Activitatea
3.9.2,
Activitatea
Activitatea
4.10.5,
Activitatea
Activitatea
5.11.2,
Activitatea
Activitatea
5.12.1,
Activitatea
Activitatea
6.13.2,
Activitatea
Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.
1.1.2,
1.1.9,
1.1.11,
1.1.16,
1.2.2,
1.2.4,
3.5.2,
3.6.2,
3.7.1,
3.8.1,
3.9.1,
4.10.3,
5.11.1,
5.11.3,
5.12.2,
6.13.3,
Nr. Crt.
Denumire
Moment
raportare
Activități incluse în raportare
An
Trimestru
4.
Raportare anul 2
Activități finale
1
Activitatea
1.1.15,
Activitatea
1.1.18
Activitatea 1.2.1, Activitatea 6.13.1
5.
Raportare intermediară din anul 2
1
3
Activitatea
1.1.5,
Activitatea
1.1.6,
Activitatea
1.1.7,
Activitatea
1.1.12,
Activitatea
2.3.2,
Activitatea
2.3.3,
Activitatea
2.3.6,
Activitatea
2.4.1,
Activitatea
2.4.2,
Activitatea
2.4.4,
Activitatea
4.10.2,
Activitatea
4.10.6,
Activitatea 4.10.7
6.
Raportare intermediară din anul 2
1
4
Activitatea
1.1.1,
Activitatea
1.1.2,
Activitatea
1.1.4,
Activitatea
1.1.9,
Activitatea
1.1.10,
Activitatea
1.1.11,
Activitatea
1.1.13,
Activitatea
1.1.16,
Activitatea
1.1.17,
Activitatea
1.2.2,
Activitatea
1.2.3,
Activitatea
1.2.4,
Activitatea
2.4.3,
Activitatea
3.5.1,
Activitatea
3.5.2,
Activitatea
3.6.1,
Activitatea
3.6.2,
Activitatea
3.6.3,
Activitatea
3.7.1,
Activitatea
3.7.2,
Activitatea
3.8.1,
Activitatea
3.8.2,
Activitatea
3.9.1,
Activitatea
3.9.2,
Activitatea
4.10.3,
Activitatea
4.10.5,
Activitatea
5.11.1,
Activitatea
5.11.2,
Activitatea
5.11.3,
Activitatea
5.12.1,
Activitatea
6.13.2,
Activitatea
6.13.3,
Activitatea 6.13.4, Activitatea 6.13.5.
7.
Raportare anul 3 Activități finale
1
Activitatea
2.3.1,
Activitatea
2.3.4,
Activitatea
2.3.5,
Activitatea
2.4.1,
Activitatea
2.4.2,
Activitatea
2.4.3,
Activitatea 2.4.4, Activitatea 4.10.4.
Nr. Crt.
Denumire
Moment
raportare
Activități incluse în raportare
An
Trimestru
8.
Raportare intermediară din anul 3
1
3
Activitatea
1.1.5,
Activitatea
1.1.6,
Activitatea
1.1.7,
Activitatea
1.1.12,
Activitatea
2.4.1,
Activitatea
2.4.2,
Activitatea
2.4.4,
Activitatea
4.10.2,
Activitatea 4.10.6, Activitatea 4.10.7.
9.
Raportare intermediară din anul 3
1
4
Activitatea
1.1.1,
Activitatea
1.1.2,
Activitatea
1.1.4,
Activitatea
1.1.9,
Activitatea
1.1.10,
Activitatea
1.1.11,
Activitatea
1.1.13,
Activitatea
1.1.16,
Activitatea
1.1.17,
Activitatea
1.2.2,
Activitatea
1.2.3,
Activitatea
1.2.4,
Activitatea
3.5.1,
Activitatea
3.5.2,
Activitatea
3.6.1,
Activitatea
3.6.2,
Activitatea
3.6.3,
Activitatea
3.7.1,
Activitatea
3.7.2,
Activitatea
3.8.1,
Activitatea
3.8.2,
Activitatea
3.9.1,
Activitatea
3.9.2,
Activitatea
4.10.3,
Activitatea
4.10.5,
Activitatea
5.11.1,
Activitatea
5.11.2,
Activitatea
5.11.3,
Activitatea
5.12.1,
Activitatea
6.13.2,
Activitatea
6.13.3,
Activitatea
6.13.4,
Activitatea 6.13.5.
10.
Raportare anul 4
Activități finale
1
Activitatea
2.3.2,
Activitatea
2.3.3,
Activitatea 2.3.6
11.
Raportare intermediară din anul 4
1
3
Activitatea
1.1.5,
Activitatea
1.1.6,
Activitatea
1.1.7,
Activitatea
1.1.12,
Activitatea
4.10.2,
Activitatea
4.10.6,
Activitatea 4.10.7.
12.
Raportare intermediară din anul 4
1
4
Activitatea
1.1.1,
Activitatea
1.1.2,
Activitatea
1.1.4,
Activitatea
1.1.9,
Activitatea
1.1.10,
Activitatea
1.1.11,
Nr. Crt.
Denumire
Moment
raportare
Activități incluse în raportare
An
Trimestru
Activitatea
1.1.13,
Activitatea
1.1.16,
Activitatea
1.1.17,
Activitatea
1.2.2,
Activitatea
1.2.3,
Activitatea
1.2.4,
Activitatea
3.5.1,
Activitatea
3.5.2,
Activitatea
3.6.1,
Activitatea
3.6.2,
Activitatea
3.6.3,
Activitatea
3.7.1,
Activitatea
3.7.2,
Activitatea
3.8.1,
Activitatea
3.8.2,
Activitatea
3.9.1,
Activitatea
3.9.2,
Activitatea
4.10.3,
Activitatea
4.10.5,
Activitatea
5.11.1,
Activitatea
5.11.2,
Activitatea
5.11.3,
Activitatea
5.12.1,
Activitatea
6.13.2,
Activitatea
6.13.3,
Activitatea
6.13.4,
Activitatea 6.13.5.
13.
Raportare anul 5 Activități finale
1
3
Activitatea
1.1.5,
Activitatea
1.1.6,
Activitatea
1.1.7,
Activitatea
1.1.12,
Activitatea
4.10.2,
Activitatea
4.10.6,
Activitatea 4.10.7.
14.
Raportare anul 5 Activități finale
1
4
Activitatea
1.1.1,
Activitatea
1.1.2,
Activitatea
1.1.4,
Activitatea
1.1.9,
Activitatea
1.1.10,
Activitatea
1.1.11,
Activitatea
1.1.13,
Activitatea
1.1.16,
Activitatea
1.1.17,
Activitatea
1.2.2,
Activitatea
1.2.3,
Activitatea
1.2.4,
Activitatea
3.5.1,
Activitatea
3.5.2,
Activitatea
3.6.1,
Activitatea
3.6.2,
Activitatea
3.6.3,
Activitatea
3.7.1,
Activitatea
3.7.2,
Activitatea
3.8.1,
Activitatea
3.8.2,
Activitatea
3.9.1,
Activitatea
3.9.2,
Activitatea
4.10.3,
Activitatea
4.10.5,
Activitatea
5.11.1,
Nr. Crt.
Denumire
Moment
raportare
Activități incluse în raportare
An
Trimestru
Activitatea
5.11.2,
Activitatea
5.11.3,
Activitatea
5.12.1,
Activitatea
6.13.2,
Activitatea
6.13.3,
Activitatea
6.13.4,
Activitatea 6.13.5.
Urmărirea activităților planificate
Tabel 89 Centralizare resurse consumate, procent îndeplinire și rezultate
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl ROSCI0357
Porumbeni
1.1
MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și
a habitatelor specifice
1.1.1
Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus
vulgaris
ampelensis
45.000
45.000
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii
admin
100%
Panouri informativ e despre specii realizate
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.1.2
Interzicerea
vătămării,
capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus
vulgaris
ampelensis
76.800
4.950
81.750
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin
100%
60
verificări în teren realizate
1.1.3
Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate:
Lucanus cervus ,
amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata ,
mamifere:
Ursus
arctos,
Canis
lupus, Lutra lutra
47.500
47.500
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice
100%
Montare de bariere, panouri informativ e
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.1.4
Interzicerea
poluării
apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia,
amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata,
mamifere:
Lutra lutra
192.000
16.500
208.500
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii admin
100%
200
verificări în teren realizate
1.1.5
Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina
variegata
102.400
6.600
109.000
Fonduri europene neramb Fonduri proprii
admin
100%
80
verificări în teren realizate
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.1.6
Menținerea
capacității
de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis,
Bombina
variegata
32.000
825
32.825
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
Lucrări de realizare șanțuri / rigole
Realiza
te anual
1.1.7
Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni:
Bombina
variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus.
102.400
6.600
109.000
Fonduri europene neramb Fonduri proprii admin
100%
80
verificări în teren realizate
1.1.8
Realizarea
și
implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus
44.800
500
45.300
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1 studiu pastoral realizat
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
vulgaris ampelensis
și
mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
1.1.9
Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere:
Ursus
arctos,
Canis
lupus
și
Lutra lutra
64.000
4.125
68.125
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
50
analize în teren realizate
1.1.10
Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus
arctos,
Canis
lupus.
64.000
4.125
68.125
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
50
analize în teren realizate
1.1.11
Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus
32.000
500
32.500
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
5 analize în teren realizate
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.1.12
Reglementarea
activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere
Ursus arctos .
12.800
500
13.300
Fonduri
proprii admin
100%
1
regulamen t elaborat
1.1.13
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere:
Ursus
arctos,
Canis
lupus
12.800
500
13.300
Fonduri proprii admin
100%
1
regulamen t elaborat
1.1.14
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de
mamifere:
Ursus
arctos, Canis lupus
18.000
18.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
4 buc panouri montate
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.1.15
Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
25.600
500
150.000
181.100
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
1 Studiu
inventarie re arbori scorburosi realizat
250 buc Adăpost uri artificial
e
1.1.16
Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și nevertebrate:
Lucanus
cervus
16.000
825
16.825
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru realizate
anuale
1.1.17
Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis
16.000
825
16.825
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru realizate
anuale
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
blythii,
Barbastella
barbastellus
1.1.18
Prevenirea condiționării și
habituării
exemplarelor de
Ursus arctos
în zona ariei naturale protejate
98.000
98.000
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice - administra
ții locale
100%
7
containere anti-urs achizițion
ate
Total MG 1.1
1.204.975
n/a
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.2
Masură generală/Obiectiv specific 2 Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes
comunitar din sit
1.2.1
Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună :
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia
prin refacerea vegetației forestiere de pe
malul
apelor
curgătoare.
38.400
1.600
300.000
340.000
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri
publice
100%
1 studiu plantări elaborat
2
campanii plantări realizate
1.2.2
Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii stării de conservare a speciilor de ihtiofaună :
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia .
19.200
800
120.000
140.000
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri publice
100%
1
metodolo gie elaborate
1
campani e
de
îndepărta re specii
invazive
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
1.2.3
Menținerea
conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia.
16.000
16.000
Fonduri
proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru realizate
anuale
1.2.4
Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună
Barbus meridionalis, Rhodeus
sericeus
amarus, Cobitis taenia
16.000
16.000
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru realizate
anuale
Total MG 1.2
512.000
Total obiectiv
general 1
1.716.975
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2
Obiectiv general 2 Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes
conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul biodiversității
2.3
Masură
generală/Obiectiv
specific
Actualizarea
inventarelor
-
evaluarea
detaliată
și
monitorizarea stării de conservare pentru elementele de interes conservativ din sit
2.3.1
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de
conservare – pentru specia
Lucanus cervus
28.800
5.000
33.800
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
1
campani e
de
monitori
zare
2.3.2
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus
sericeus
amarus.
115.200
11.000
126.200
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
2
campanii de monitori zare
2.3.3
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus
vulgaris
ampelensis.
115.200
7.000
123.200
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
2
campanii de monitori zare
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2.3.4
Actualizarea
inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari:
Ursus
arctos,
Canis lupus.
108.800
10.000
118.800
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1
campani e
de
monitori
zare
2.3.5
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de
conservare – pentru specia
Lutra lutra.
54.400
10.000
64.400
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1
campani e
de
monitori
zare
2.3.6
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată
și
monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere:
Barbastella barbastellus,
Myotis
blythii, Myotis myotis.
153.600
10.000
163.600
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
2
campanii de monitori
zare
Total MG 3
630.000
2.4
Măsură generală/Obiectiv specific Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare
pentru alte specii de interes comunitar identificate în sit
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2.4.1
Inventarierea, cartarea și
evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion
153.600
6.400
160.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1 Studiu
inventari ere
și
cartare
1 studiu evaluare stare de conserva re
1 studiu presiuni
1
set
măsuri conserva re
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2.4.2
Inventarierea, cartarea și
evaluarea stării de conservare pentru specia de pești de interes comunitar
Romanogobio (Gobio) kessleri
153.600
9.400
163.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1 Studiu
inventari ere
și
cartare
1 studiu evaluare stare de conserva re
1 studiu presiuni
1
set
măsuri conserva re
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2.4.3
Inventarierea, cartarea și
evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar:
Lynx lynx, Castor fiber
307.200
12.800
320.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1 Studiu
inventari ere
și
cartare
1 studiu evaluare stare de conserva re
1 studiu presiuni
1
set
măsuri conserva re
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
2.4.4
Inventarierea, cartarea și
evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes
comunitar:
Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii
230.400
12.600
243.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
1 Studiu
inventari ere
și
cartare
1 studiu evaluare stare de conserva re
1 studiu presiuni
1
set
măsuri conserva re
Total MG 4
886.000
Total obiectiv
general 2
1.516.000
3.
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare
favorabilă a speciilor de interes conservativ
3.5
Măsură generală/Obiectiv specific Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor
planului de management
3.5.1
Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului
307.200
22.750
329.950
Fonduri proprii admin
100%
240
patrule periodice
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
3.5.2
Evaluarea
impactului
pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricții
128.000
128.000
Fonduri proprii admin
100%
40
document e emise
Total MG 5
457.950
3.6
Măsură
generală/Obiectiv
specific
Asigurarea
finanțării/
bugetului
necesar
pentru
implementarea planului de management
3.6.1
Identificarea de surse de finanțare
64.000
64.000
Fonduri
proprii admin
100%
50
document e analizate
3.6.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe de
finanțare.
512.000
512.000
Fonduri proprii admin
100%
5 cereri de finanțare elaborate
3.6.3
Evaluarea cererilor de avize
și
eliberarea
avizelor
48.000
48.000
Fonduri proprii
admin
100%
25 cereri evaluate
Total MG 6
624.000
3.7
Măsură generală/Obiectiv specific Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului
de management
3.7.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării planului
de management
64.000
64.000
Fonduri proprii admin
100%
25
document e
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
3.7.2
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
20.000
60.000
490.000
570.000
Fonduri
europene neramb Fonduri publice
100%
Echipam
ente achizițio nate
Total MG 7
634.000
3.8
Măsură
generală/Obiectiv
specific
Dezvoltarea
capacității
personalului
implicat
în
administrarea/managementul sitului
3.8.1
Asigurarea de personal implicat
în
managementul sitului
32.000
32.000
Fonduri proprii admin
100%
Personal managem ent
sit
asigurat
3.8.2
Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare
96.000
96.000
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
5 cursuri instruire realizate
Total MG 8
128.000
3.9
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea raportărilor necesare către autorități
3.9.1
Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare
32.000
32.000
Fonduri proprii
admin
100%
10
rapoarte elaborate
3.9.2
Trimiterea
și
completarea rapoartelor
în funcție de solicitările autorităților
32.000
32.000
Fonduri proprii admin
100%
10
rapoarte elaborate
Total MG 9
64.000
Total obiectiv
general 3
1.907.950
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
4.
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii
și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversității
4.10
Măsură generală/Obiectiv specific Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune
privind conștientizarea publicului
4.10.1
Elaborarea Strategiei și Planului de acțiune privind conștientizarea publicului
72.000
72.000
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
1
Strategie și Plan de acțiune
realizate
4.10.2
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de informare
9.000
4.500
3.000
7.200
19.600
43.300
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
Material informati ve realizate și distribuit
e
4.10.3
Realizarea site-ului web al sitului
72.000
72.000
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
1
site
web realizat și actualiza
t
4.10.4
Realizarea de panouri informative
47.000
47.000
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
10
panouri și indicatoa re informar e sit
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
4.10.5
Realizarea de întâlniri
cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea planului de management
87.500
87.500
Fonduri proprii admin
100%
25
întâlnini realizate
4.10.6
Organizarea de activități educative cu tânăra generație
48.000
620
48.620
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
15
activități educativ e realizate
4.10.7
Promovarea implicării civice în sprijinul conservării ursului
48.000
620
48.620
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
15
întâlniri realizate
Total MG 10
419.040
Total obiectiv
general 4
419.040
5.
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în
zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
5.11
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
5.11.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului -
măsurile referitoare la
32.000
300
32.300
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
habitatele de pădure - în
amenajamente silvice
5.11.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii și/sau
utilizatorii acestora.
32.000
300
32.300
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru
5.11.3
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii
și/sau
utilizatorii acestora.
32.000
300
32.300
Fonduri proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru
Total MG 11
96.900
5.12
Măsură generală/Obiectiv specific Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților
aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului
5.12.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de
urbanism:
PUG,
respectiv PUZ
32.000
300
32.300
Fonduri
proprii admin
100%
5 întâlniri de lucru
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
5.12.2
Elaborarea unui plan de
management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG,
respectiv
plan
urbanistic zonal - PUZ
25.600
25.600
Fonduri europene nerambursa bile Fonduri proprii administra
tor
100%
Total MG 12
57.900
Total obiectiv
general 5
154.800
6.
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea
valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.13
Măsură generală/Obiectiv specific Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui
turism durabil
6.13.1
Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de
interes
Măsură prevăzut ă la pct.
4.10.4
-
6.13.2
Dezvoltarea de parteneriate cu persoane
și instituții relevante
32.000
300
32.300
Fonduri proprii
admin
100%
5
parteneria te
6.13.3
Informare
și
conștientizare localnici cu privire la ariile protejate,
valorile
32.000
1.000
33.000
Fonduri europene neramb Fonduri
publice
100%
25
întâlniri comunic are
Nr
Activitate
Resurse Umane
Resurse Materia
le
Resurse financiare estimate
Procent ndeplinir e
Rezultate
Observați i
Cheltuie
li
Cheltuie
li
Total
(RON)
Sursa
fonduri
naturale și oportunitățile
de valorificare durabilă
6.13.4
Monitorizarea impactului turismului asupra stării de conservare a speciilor si habitatelor specifice
64.000
4.125
68.125
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
50
Controal e
/
verificări în teren
6.13.5
Evaluarea proceselor de dezvoltare locală și impact asupra mediului
64.000
4.125
68.125
Fonduri europene neramb Fonduri publice
100%
50
Controal e
/
verificări în teren
Total MG 13
201.550
Total obiectiv
general 6
201.550
TOTAL
n/a
5.916.315
n/a
Indicarea activității realizate Tabel 90 Activități planificate:
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
OG 1: Asigurarea conservării habitatelor și speciilor pentru care a fost declarat situl
ROSCI0357 Porumbeni
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
MG 1/ OS 1 Menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din sit și
a habitatelor specifice
1.1.1
Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus vulgaris ampelensis
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.2
Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de nevertebrate:
Lucanus cervus
și amfibieni:
Bombina
variegata,
Triturus vulgaris ampelensis
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.3
Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea accesului motorizat în afara drumurilor - off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de: nevertebrate:
Lucanus cervus , amfibieni:
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata
,
mamifere:
Ursus arctos, Canis
lupus, Lutra lutra
x
x
x
1.1.4
Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de pești:
Barbus meridionalis,
Rhodeus
sericeus
amarus, Cobitis taenia,
amfibieni:
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
Triturus vulgaris ampelensis, Bombina
variegata,
mamifere:
Lutra lutra
1.1.5
Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris
ampelensis,
Bombina
variegata
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.6
Menținerea capacității de suport a habitatelor (zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora) prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni:
Triturus vulgaris
ampelensis,
Bombina
variegata
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.7
Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și mamifere:
Ursus arctos, Canis
lupus.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.8
Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
și
mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
1.1.9
Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
și
Lutra
lutra
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.10
Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos,
Canis lupus.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.11
Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.12
Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de
mamifere
Ursus arctos .
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.13
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.14
Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere:
Ursus arctos, Canis lupus
x
x
1.1.15
Menținerea
calității
habitatelor
forestiere printr-un management
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
durabil prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de chiroptere:
Myotis
myotis,
Myotis
blythii,
Barbastella barbastellus
1.1.16
Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: chiroptere:
Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus
și
nevertebrate:
Lucanus cervus
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.17
Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere:
Myotis myotis, Myotis
blythii, Barbastella barbastellus
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.1.18
Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de
Ursus arctos
în
zona ariei naturale protejate
x
x
x
x
MG 2/ OS 2: Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de interes comunitar din sit
1.2.1
Îmbunătățirea stării de conservare a speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia
prin refacerea vegetației forestiere de pe
malul apelor curgătoare.
x
x
x
x
1.2.2
Interzicerea tăierii vegetației forestiere de pe malul apelor curgătoare în vederea îmbunătățirii
stării de conservare a speciilor de
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
ihtiofaună
Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis
taenia
1.2.3
Menținerea conectivității longitudinale a cursului de apă pentru crearea unui habitat optim speciilor de ihtiofaună:
Barbus meridionalis,
Rhodeus
sericeus
amarus, Cobitis taenia.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
1.2.4
Interzicerea extracției nisipului și pietrișului din albia râului în vederea îmbunătățirii habitatelor specifice speciilor de ihtiofaună
Barbus meridionalis,
Rhodeus
sericeus
amarus, Cobitis taenia
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
OG 2: Asigurarea bazei de informații/ date referitoare la speciile de interes conservativ - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul
biodiversității
MG 3/OS 3 Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare
pentru elementele de interes conservativ din sit
2.3.1
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lucanus cervus
x
x
2.3.2
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de ihtiofaună:
Barbus meridionalis,
Rhodeus sericeus amarus
x
x
x
x
2.3.3
Actualizarea
inventarelor
-
evaluarea detaliată și monitorizarea
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
stării de conservare – pentru speciile
de amfibieni:
Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis
2.3.4
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de carnivore mari:
Ursus arctos,
Canis lupus.
x
x
x
x
2.3.5
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru specia
Lutra lutra.
x
x
x
x
2.3.6
Actualizarea inventarelor - evaluarea detaliată și monitorizarea stării de conservare – pentru speciile de chiroptere:
Barbastella barbastellus, Myotis blythii, Myotis
myotis.
x
x
x
x
x
x
MG 4/OS 4
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru alte specii de interes
comunitar identificate în sit
2.4.1
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar : Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera
transsylvanica,
Lycaena dispar, Maculinea arion
x
x
x
x
2.4.2
Inventarierea, cartarea și evaluarea
stării de conservare pentru specia de
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
pești
de
interes
comunitar
Romanogobio (Gobio) kessleri
2.4.3
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar:
Lynx lynx, Castor fiber
x
x
x
x
x
x
x
x
2.4.4
Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare pentru speciile de chiroptere de interes comunitar:
Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus,
Miniopterus
schreibersii
x
x
x
x
x
x
OG 3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menținerii stării de conservare
favorabilă a speciilor de interes conservativ
MG 5/OS 5: Urmărirea respectării regulamentului și a prevederilor planului de management
3.5.1
Realizarea de patrule periodice pe
teritoriul sitului
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
3.5.2
Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile și programele care se realizează pe teritoriul sitului și acordarea de avize -
negative/pozitive/cu restricții
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
MG 6/OS 6 Asigurarea finanțării/ bugetului necesar pentru implementarea planului de
management
3.6.1
Identificarea de surse de finanțare
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
3.6.2
Elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite fonduri și programe
de finanțare.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
3.6.3
Evaluarea cererilor de avize și
eliberarea avizelor
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
MG 7/ OS 7 Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
3.7.1
Ajustarea/modificarea indicatorilor în funcție de modificarea implementării
planului
de
management
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
3.7.2
Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de
management
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
MG 8/ OS 8 Dezvoltarea capacității personalului implicat în administrarea/managementul sitului
3.8.1
Asigurarea de personal implicat în
managementul sitului
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
3.8.2
Desfășurarea și participarea la
cursuri de instruire necesare
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
MG 9/OS 9 Realizarea raportărilor necesare către autorități
3.9.1
Elaborarea rapoartelor de activitate
și financiare
x
x
x
x
x
3.9.2
Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările
autorităților
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
OG 4: Creșterea nivelului de conștientizare - îmbunătățirea cunoștințelor, schimbarea atitudinii și comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării
biodiversității
MG 10/OS 10 Realizarea și implementarea Strategiei și Planului de acțiune privind
conștientizarea publicului
4.10.1
Elaborarea Strategiei și Planului de
acțiune privind conștientizarea publicului
x
x
x
4.10.2
Realizarea de materiale informative referitoare la sit - broșuri, pliante, postere, cărți și alte modalități de
informare
x
x
x
x
x
4.10.3
Realizarea site-ului web al sitului
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
4.10.4
Realizarea de panouri informative
x
x
x
4.10.5
Realizarea de întâlniri cu instituții/organizații cu atribuții referitoare la conservarea biodiversității în sit de discutare a problemelor legate de implementarea
planului
de
management
x
x
x
x
x
4.10.6
Organizarea de activități educative
cu tânăra generație
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
4.10.7
Promovarea implicării civice în
sprijinul conservării ursului
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
OG 5: Menținerea și promovarea activităților durabile de exploatare a resurselor naturale în
zonele desemnate acestor activități și reducerea celor nedurabile
MG 11/ OS 11 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale
5.11.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management al sitului - măsurile referitoare la habitatele de
pădure - în amenajamente silvice
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
5.11.2
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a pășunilor pentru deținătorii
și/sau
utilizatorii
acestora.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
5.11.3
Luarea de măsuri de informare/conștientizare asupra măsurilor și regulilor de gestionare durabilă a zonelor umede pentru administratorii/ deținătorii și/sau
utilizatorii acestora.
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Nr MS
Activitate
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
T
1
T
2
T
3
T
4
MG 12/ OS 12 Promovarea unei dezvoltări urbane durabile a localităților aflate pe teritoriul sau
în vecinătatea sitului
5.12.1
Promovarea includerii prevederilor Planului de management în procesul de elaborare a planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv plan urbanistic zonal
- PUZ
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
5.12.2
Elaborarea unui plan de management al deșeurilor pentru prevenirea conflictelor om-urs și promovarea includerii acestuia în planurilor de urbanism: plan urbanistic general - PUG, respectiv
plan urbanistic zonal - PUZ
x
x
OG 6: Crearea de oportunități pentru desfășurarea unui turism durabil - prin valorificarea
valorilor naturale și culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului
MG 13/OS 13 Implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea unui turism durabil
6.13.1
Instalarea de panouri și indicatoare
în principalele puncte de interes
x
x
x
6.13.2
Dezvoltarea de parteneriate cu
persoane și instituții relevante
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
6.13.3
Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale
și
oportunitățile
de
valorificare durabilă
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
6.13.4
Monitorizarea impactului turismului asupra
stării
de
conservare
a
speciilor si habitatelor specifice
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
6.13.5
Evaluarea proceselor de dezvoltare
locală și impact asupra mediului
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Bănărescu P. (1964) Pisces-Osteichthyes, Fauna R.P.R. XIII, Editura Acad. R.P.R. București.
Bilașco, Ștefan, Cocean, Pompei, Nicula, Gabriel, Drăgan, Magdalena (2013) Condiționarea morfometrică a pretabilității de amenajare teritorială în Bazinul Văii Arieșului. Geographia Napocensis Anul VII, nr. 1.
Cliveț, Claudia Loredana (2012), Bazinul Șieului. Studiu de geomorfologie aplicată. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Réti, Kinga-Olga (2009), Diferențierea sistemului environmental în structuri urbane cu stări critice în Bazinul Târnavei. Teză de doctorat. Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Odorhei, nr. 20, L-35-XIV, Institutul de Geologie și Geofizică, București.
***1968, Harta Geologică 1:200.000, foaia Tîrgu Mureș, nr. 19, L-35-XIII, Institutul de Geologie și Geofizică, București.
***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Odorhei, L-35-XIV, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București.
***1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Tîrgu Mureș, L-35-XIII, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agronomie, București.
ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
ANEXA 1. Fotografii
Bombina variegata
Bombina variegata
Lucanus cervus
Lucanus cervus
Triturus vulgaris amplensis
Triturus vulgaris amplensis
Triturus cristatus
Lutra lutra
Lutra lutra
Canis lupus
Canis lupus
Urmă de
Ursus arctos
Ursus arctos
Myotis oxygnathus
Rhinolophus hipposideros
Barbus petenyi
Barbus petenyi
Rhodeus amarus
Rhodeus amarus și Sabanejewia aurata
Romanogobio kessleri
Romanogobio kessleri
Sabanejewia aurata
Sabanejewia aurata
Peisaj acvatic
Peisaj acvatic
ANEXA 2. Hărți GIS Anexa 2.1 Harta localizării și limitelor ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.1 Harta administrativă a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.3 Harta geologică a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.4 Harta solurilor
Anexa 2.5 Harta hidrografică a ROSCI0357 Porumbeni
Anexa 2.6. Harta hipsometrică
Anexa 2.7 Harta precipitațiilor medii
Anexa 2.8 Harta temperaturilor medii
Anexa 2.9 Harta ecosistemelor
Anexa 2.10 Harta distribuției speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
Distribuția speciei Barbus
..
.
petenyi În ROS-C/0357 Porumbeni
,
:e
N
A
Cneoia
ro
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
°'""'
Non
ta
■
Legend a
......
--
-
Vl,1
Siu11N'a1ttllafflf'IUUU.
.-
Onim
MtlDNI
DnanCOfflllne l
Dărjlu
neo
C ia
Distribuția speciei Bolbelasmus unicornis
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
ș,monești
•
Rug&nofl
Cristuru
Secuiesc
°'"""
Porumt>em1
/
Mar
i
)/
41
n
ta
I,) •
Legenda
lkll unlCarrm:
l..acqJ
-
l'l(;ltillill'lt'tfle
..
V"1
,.....
CWbe dtl!I
r,r.,iel
pnnrq,alite
CUfbldtrityll{IIIICUDd,arf
-- c..-
Supraf.canMIHI
-
Onft
Mtlotllll
""'"'
=
or,.-n
,..atf41tll
Dnancomunal
M1.4n1
Dărjlu
--
Al
a
1111.1
•
S1r,JD
,.,
.
Distribuția speciei Bombina bombina
N
În-
ROSC/0357 Porumbeni
A
Cn•a
•
Cristuru
Secuiesc
, ..
ONtu
,.
)
ri.,
Ltoun
Ekllrlblllllb(ffllliWlt
,
tlOltflimtViC
<h:iniwd IO
· , · .. - ...
..
C
"Ml
loKtlnOar•
&i oonuut t
■
--- CiiifRrma
Pl
.
•
-
Dnirn
r°'l-fDNII
=
on.
n;.ierttl'
an.,. ,.,
"
'
••
Dă<JIU
S1f
--
Ale
th1111.1
•
Distribuția speciei Canis lupus
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cneo
ro
„o
ș,moneșb
Cristuru
Secuiesc
Porum':Jen11/
Mar
i
).
ta
, ..
Legenda
llooo
vae
Cwt! ■ dii RNRl pmclllille
Dnancomunel
Dărjlu
'-
.,
Distribuția speciei Carabus
v ariolosus
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cneoia
ro
ș,monești
Cristuru
Secuiesc
Porumt1en11/
°'""'
Mar
i
)/
ta
Legenda
cariau'18f1Diroaua
Lacu,
P\ll'l(;ltflirnttfle
R
... r
..
Vl,1
,.....
lilllnlW!!lpnnc-,lltle Qnle
dlll
nl\'1tl
MClJl"td'.11'1
-
& '8
ia=ou-Ul1a
_,-
On
ftMtiONI
P•...,
=
or,..,.
J.1(1,trttn
an.n
,
M1.4n1
Dărjlu
--
A
la
IIW
•
S1r,JD
, ..
Distribuția speciei Castor fiber
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o .
ș,monești
Cristuru
Secuiesc
Porumt1en11/
°'""'
Mer
i
)/
ta
Castor
0
-
Legenda
.. ..,
Vl,1
Cl.ilbl-denMl(NaJndare
Dărjlu
Dnan00fflllne l
--
.......
,
•
-- -
·"'
Distribuția speciei Cucujus cinnaberinus
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o .
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
Porum':Jen11/
Mar
i
)/
41
n
ta
Legenda
-
•itNllibe"IBU!I
l.aeu,
Pl.it!Oltflill'ltlfle
..
Vlrl
Curb!-de-llM-lpnndpal!-
,.....
Cl.r'broCM -l«Uldl(e
....
.,.._
- DnftMtloNII
=
on-,
,,paerttn
DnanCOfflllnel
s,r.-:o
--
AI
RGIIIIW
•
- Supn&ița,oons•IE
,
, ..
M1.4n1
Dărjlu
Distribuția speciei He/ix
p omatia
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o .
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
Porumt1en11/
Mer
i
)/
ta
Legenda
H pmmlll
""""
P\n'l(;ltflill'IWJI:
.....
Cufbedentwilpnnclpu!
--
OnifflM
Pld1J1
1
Dărjlu
0nanC0fflllMI
S1r,JO
Distribuția speciei Lissotriton vulgaris ampelensis
N
În ROS-C/0357 Po r umbeni
A
Cne , o .
tfioOI
ș,moneștl
Cristuru
Secuiesc
1
Porumt>em
!
Mar
i
)
la
\,I •
Legenda
[ 1
-'" "'--
...,
P\ltl(lltillill'ltlfle
-
DMnM--...
=
l)l",..-iiJ,IOC!f41tn
an.o-,
......
Dărjlu
Distribuția speciei Lucanus cervus
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
.,or.,
,
ș
moneșu
Cristuru
Secuiesc
Legenda
l.ucantnCfll'YIIS
t.wn
tlOlfll'llmttrk:
_,
··-
o.bedeMf!ISl'lflCipllle
o ,.,.....
CUl.be4'4!1M'd.-.C:ul'IILII'•
-- ca.-
&lpra._,CORUUi1e
-
DnimriafaM!
pt ...
=
cin.
n,..:itrt
an.,...,..,,
.,,.,.
--
A
le mu
•
.
..
M1.4n1
Dărjlu
.
.
Distribuția speciei Lutra lutra
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o .
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
°'""'
ta
.
-
Legenda
ucun
.....
Cuti.den!Y'fipnnclp,afa
Dărjlu
Dnancomuna l
--
.......
,
•
-- -
''"
Distribuția speciei Lycaena dispar
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cneoia
ro
ș,monești
Cristuru
Secuiesc
Non
ta
Legenda
P\ll'l(;ltflill'IWk:
.....
..
vae
,.....
CUfbe d& ntvel pnnclpu!
Culbt-dtnl\, .«,t1Nllft.
Sufnf8'1
oon5hita
,_.
DnifflMtiOUI
P-ld1Jl1
= or,. ..,..allllf41.II
DnanCOfflllnel
M1.4n1
Dărjlu
--
A
a.
IIW
•
S1t,JD
, ..
.
.
Distribuția speciei Lynx lynx
N
În ROSC/0357 Porumbeni
A
Cn• , a .
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
.,,
o..,.
P
unbenil
••
Mar
r
i
umt>em1
Po
.;.
.
""
ta
Legenda
l.oooo
Plrilffl
Dărjlu
Dnancomune l
--
.......
,
•
-- -
·
..
'-
.,
Distribuția speciei Maculiriea arian
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o . ia
ș,monești
Cristuru
Secuiesc
Porumt1en11/
°'""'
Mar
i
)/
ta
Legenda
8110ft
l.ac!M'I
P\n'l(;ltfllmtUk:
......
V"1
Curb&Nnwelp,11'1C1pu!I
, ,.
CUl'blidfl'!Nel.-CundlW•
.....
Supfat'&l,llconA\Ala-
--
DnftMtlotlal
,
=
or,.-
n,..atrt'11
DnanCOfflllnel
M1.4n1
Dărjlu
--
Ala lffl
.l·
S1r,t:0
.
.
Distribuția speciei Myotis blythii
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cn• , a .
ș,moneșh
Rug&nofl
Cristuru
Secuiesc
1
Porumt>em
!
°'""'
Mar
i
)/
41
n
ta
I,) •
Legenda
M-bt:tfli
l.acun
_,
l'l(;ltfli!l'ltUle
..
vae
,.....
Cwti ■ dii
rwRI
pmcillille
dt!!I nlY teeiJMIIII
&i ...._conY\111.•
,_
OnftMtiONII
Pllilffl
=
or,.-n
J.llleru,n
Dărjlu
DnanCOfflllne l
--
Al
a
1111.1
•
S1r,JD
, ..
.
.
Distribuția speciei Myotis inyotis
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cneoia
re
ș,moneșh
Rug&nofl
Cristuru
Secuiesc
1
Porumt>em
!
°'"""
Mar
i
)/
41
n
tkw
-
-
75
-
0
OiNll!,I)
, G . :: . 11
pn
rÎ3
eo...,
(
ta
I.I
•
-
L e genda
GJ
M ffl)'OII
l.acun
l'l(;ltfli!l'ltUle
..
vae
,.....
Cwti ■ dii
rwRI
pmcillille
dt!!I nlY teeiJMIIII
&i ...._conY\111.•
,_
OnftMtiONII
Pllilffl
=
or,.-n
J.llleru,n
Dărjlu
DnanCOfflllne l
--
Al
a
1111.1
•
S1r,JD
, ..
Distribuția speciei Pholidoptera transsylvanica
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Cne , o .
Cristuru
Secuiesc
o.
Porum':Jem1/
Mar
i
)/
41
n
ta
\,I •
Legenda
Vlrl
,.....
t..u,
..
"""'
CwlMidant\lR!pnnciplllf!!I
-- ca.-
-
Dnft
MtlDNII
DnanCOfflllne l
M
n1
•
Dărjlu
c,, ,,.
Cheo
4
(
I)
-
Harta presiunilor
N
in ROSC/0357, Porumbeni 6
A
Șr!T'oneșt,
RugAl!e
I
Cristuru
Secuiesc
Legenda
•m•u
Prti11i.ncodEOl0ț F020l 00104 H0105
L.Mvri
CIA4de"l\lelMCllndltt
Puncllhlmetrl::
=
orum.iuaetten
0nmCDll'lllftlll
StiPJ.aJ1!1e mnYUlta
-- -•
--
A
ltt„muA
:e
Distribuția speciei Rhodeus amarus
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
Clled'"
lkcl
Cneoia
re
N+cO
ș,monești
Cristuru
Secuiesc
en11/
)J:
°'"""
Porumt1
Mar
i
41un
ta
Legenda
RMldetitlllllJIUI
u,owl
"""'
. P . \ . lf . l(;lfll'lilfltUle
o..ti.
O.
n,ww{
Io
o ,.. . . . ..
CWIM!dtlnl\llllMC4.inllan
&i fflCCll'IM\lltt
---
c..-
P,ldur
1
- OnftM._.
=
on.ni,..aef41tn
M1.4n1
an.n
,
Dărjlu
--
A
la
IIW
•
S1r,JD
, ..
Distribuția speciei Romanogobio kess/eri
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
•
Clleo
ș,monești
Rug&nofl
Cristuru
Secuiesc
1
!
Porumt>em
)J:
Mari
°'"""
41
n
ta
I,) •
Legenda
R
ken,left
.......
,..... ..
l'l(;lfll'lil'flt'tfle
CulW'
ct. nrvtl
pllnCii,lllii
VIO
0Mlle
0.
nMII &IICVl!dllH
·
·-
Suint1ța
mnuota
-- c..-
- OnftMtlotla4
=
or,.-n,,..atf41•11
DnanCOfflllne l
S1r,JD
--
lffl.l
·
,,.
M1.4n1
Dărjlu
Distribuția speciei Sabaneje w ia aurata
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
ș,moneșh
Cristuru
Secuiesc
°'"""
ta
Lege n da
0
......
--
-
,..... ..
l'l(;ltflill'lt'tfle
Cuitat<lanwelpnr-.1pi1IIJ
VIO
c»ti. H
mve, 8!'0ID3111•
......
fll\aCINIA1rtalll
---
c..-
-
Onft
MtiONIII
=
l,IO
Clf41
Dnancomune l
M1.4n1
Dărjlu
S1r,JD
--
A.1
11-GIIIIW
•
,,.
.
.
Distribuția speciei Ursus
arctos
N
În ROS-C/0357 Porumbeni
A
ș
moneșt
i
Cristuru
Secuiesc
Legenda
CwlJ9!HnJVliNICUndarl8
--Ctii ffta1a
.Pldim
-
C!MnMfanal
anan. ,.,.,
Dărjlu
-- Aa.Gl.! 1n 1.1 •
1.
-
Zone potențiale de conflict om-animal
N
În ROS-CI0357 Porumbeni
A
Cllea
•
ș,moneștl
R
&ne
l
Cristuru
Secuiesc
Porum':Jen11/
Mar
i
)
la
\,I •
Legenda
vo,
......
l,nbl
III
CUrtlecJe.nfl'ft111iric1pell!
:::;:::::::;;;
;
°"9n
M11onal
S4Jpo e
aNl'ilrllR
M
ni
=
Cn.n,ll,IMtliN'I
PHurl
u
-·
DMncomwul
Anexa 2.11 Hărți ale presiunilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
N
Harta presiunilor
.,
.
in ROSC/0357 Porumbeni 2
A
f'llCoJ
n<
Șrmoneșt,
eluri!I
Dobe
"""
w
Legenda
MMl.-01 PAfWU!IUI
lnti!I\VI'
Lam1
Uff'l1Ui•
CU!tlittl•nllftltpr1ncil)illlt
Punct llllmetJic
CuftMt
de
nivel RCUlld„
QilOqiilt
P,IO,u'
i
OrumMKIRBI
-- -
=
Ol\lm
DrumCOfflllMI
lrJIU
--
M•dnmu1
'
Harta presiunilor
N
in
ROSCI0357 Porumbeni 3
„
A
C01 lnț:Justria extractivă (exploatare de resurse minerale)
eo,a
ro
Cristuru
Secuiesc
.\Ion
.
Punct
■
ltwnetnc:
. ..
Le g enda
. ,
!SIii
fUHI p!IIICfPllll!I
Dnm
,naklMII
=
DN
m-
Drum
CIDfflllM!
...,,
Dll<JIU
-
A/
li-
{...
'
,,;
A
Harta presiunilor
N
in ROSC/0357, Porumbeni 4 Cai de comunicatie
ș
,
oneșt
i
Rug&ne111
Taeiura
"""
(
Legenda
D
tk
o.n"'•IPl'indi:,tlt
I
--
11Uflll!lttldO01D2 , G010001 , GOSII
l..Ktil1
Pl.il'ICI
llh!Mlrlc
Clabt!I
cla
n!vel MQlfldara
v1rr
-
pr;f
eitcorillUrtt
--
CI
fa
i
rw
Pi.duri
. " . " . " , ' , """"""'
--
,...Gumun
c,, ,,.
Cheo
4
(
I)
-
Harta presiunilor
N
in ROSC/0357, Porumbeni 6
A
Șr!T'oneșt,
RugAl!e
I
Cristuru
Secuiesc
Legenda
•m•u
Prti11i.ncodEOl0ț F020l 00104 H0105
L.Mvri
CIA4de"l\lelMCllndltt
Puncllhlmetrl::
=
orum.iuaetten
0nmCDll'lllftlll
StiPJ.aJ1!1e mnYUlta
-- -•
--
A
ltt„muA
Anexa 2.12 Hărți ale amenințărilor asupra speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
r..
.
tl ,,;
Harta amenintarilor
N
in ROSC/0357- , Porumbeni 2
A
Șrmonești
eluri!I
Doben
"""
w
Legenda
MA
Ol P1$U f'lltn$/Y
U<i!Ai
D
lfflltBM
CUrbl-d&nltelo,\ncl
PuM;lal'Wftetf1C
QJtt)tdtnlltel&C!lttlftdate
Vlrf
-
Supgfet,9con , n1M
-
-
CA-letale
P&dl.Jr1
-=
0rvm ... ..
--
......
=
Oru
m fllll'I
.,..,._
Dăr11u
I.,. •
•
.e
Harta amenintarilor
N
in
ROSCI035 7- Porumbeni 3
A
C01 lnț:Justria extractiva (exploatare de resurse miner.ale)
eo,a
ro
.
ș
moneșn
Cristuru
Secuiesc
\,I
Legenda
Vtrt
Clatlll
ih:DMl
1,K1,1/1Nl'w
= On
_
m
....
l
.
lJ
d
..
e
,.,
li!!!l!II
-
„w
_
..,
,..,
Dll<JIU
"""'
Mare "
Harta amenintarilor
N
A
in ROSC/0357 Porumbeni_3
.
Cai de comunicatie
.d
•
,colon
.
lt ,r
I
'•
.
V'
ș,monești
(
7', i
. .
--.
.
/l
•
a
.....
,I)
I
..,,_
'
.
""
•--, J;I"
\
Ooa•
.,-Ir
·
=
:
-<-
·
•··
I
t#
..
.
A
n
.
. C . o
,
<N<
)
(
:::.
_,
L egenda
1•1 ■
All'llll\ln1arecod001..G2
,
GOl.03..G1 G0511
Lffill.111111
....
......
Cobe
(le
ni'f4!I
pnnc1pal&
Cublidenl'l'etlM!C1,mdara
-
Cll
PM.,11
=='"
Drumna
-
""'1
-
l)ru
ffl-
Drum
CICIIIIMl'llil
""'"
Ched
MICA
Harta amenintarilor
N
in ROSC/0357, Porumbeni 6
A
ș,n-oneșto
Cristuru
Secuiesc
uobe
,.
.
Legenda
F02 Ol
,
H01 CM
.
H01O!i
L.ff11J1
Cwbedanl'ltllllfflliCIPIIIIII
.....
SIJpr:a1$
o:inuutie
-- -
aaiiiliiaa'
IJRnl\Btlon.ll
=
Dl'umjUOelffn
Onmco.mtlflilt
'"""
--
Al
ttCM!rmm
Anexa 2.13 Hărți privind starea de conservare a speciilor în ROSCI0357 Porumbeni
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Bolbelasmus unicornis în RDSC/0357 Porumbeni
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
-
Rm ct 11t im e- tr i
c
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Bombina bombina În ROSCI0357 Porumbeni
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
n ș
. .
Legenda
Stare de
c onservare
l..iitufi
f3"UBl:l l
â
■
Rm ct
II
time-tri
c
cume
de nPlr El
-;.EOJnder_e
Supn 1
f •ț1oc-.on...Uuil1i
,. :
· : \
i
. :i:
V â
J
f
Riduri
=
C,,um
nstic-n.e.1
=
Orum j ude fc
a
n
--
l3'rum
c:,,munai
l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11zi
--
/liJt d n
. n1 uri
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Canis lupus
în RDSC/0357 Porumbeni
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
-
Rm ct 11t im e- tr i
c
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare a speciei Carabus variolosus
,c
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
-
Rm ct 11t im e- tr i
c
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare a speciei Cucujus cinnaberinus în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
-
Rm ct 11t im e- tr i
c
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare a speciei He/ix pomatia
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
-
Rm ct 11t im e- tr i
c
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
A
Harta stării de conservare a
N
peciei Lissotriton vulgaris ampe ț ensis în RDSC/0357 Porumbeni
.{
c turu
Ser nesc
DO··
■
·-·
j
btn
a
etur1
P
m •
o. umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
Legenda
Stare de
c onservare
l...:!lcu
r
i
cum e
de
niv el
pril
cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3
r
E
Rm ct
II
t im e-tri
c
V â J f
Râu ,
t
=
C,,um
ns tic-n .e.
1
=
Orum
j u d e E a n
--
l3'rum
c:,, mu nai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11
z
i
--
/liJ t d
n . n1
uri
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Lucanus cervus
În ROSC/0357 Porumbeni
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
n
ș
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr
i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i
c
-
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare a speciei Lycaena dispar
În ROSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
n
ș
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr
i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i
c
-
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Lynx lynx
în RDSC/0357 Porumbeni
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr
i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i
c
-
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
A
Harta stării de conservare
a
N
speciei Maculinea arion
in R
Q
C/0357 Porumbeni
"
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n ș
. .
Legenda
Stare de con s ervare
La
wr
i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
::
U.J bE
de
niv e l iEC UTtd 9 J E
Rm
ct
11t im e- tr i c
-
3u µ- afE ț e -ccJ15b:Li h.
V â J f
Fâ
:l
u
ri
=
C,,um nstic-n
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mu nai
l
o
0 . 75
1 . 5 km
--
SU11zi
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare a speciei Myotis blythii
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
< .{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ș
. .
Legenda
Stare de
c onservare
l...:!lcu
r
i
cum e
de
niv el
pril
cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3
r
E
Rm ct
II
t im e-tri
c
V â J f
Râ u,
t
=
C,,um
ns tic-n .e.
1
=
Orum
j u d e E a n
--
l3'rum
c:,, mu nai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11
zi
--
/liJ t d
n . n1
uri
Harta stării de conservare a speciei Myotis myotis
în RDSC/0357 Porumbeni
ca
or•
N
A
i'":
< .{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ș
. .
Legenda
Stare de
c onservare
l...:!lcu
r
i
cum e
de
niv el
pril
cip-al!:
C urh e dE nN El i E QJT1.r:f 3
r
E
Rm ct
II
t im e-tri
c
V â J f
Râ u,
t
=
C,,um
ns tic-n .e.
1
=
Orum
j u d e E a n
--
l3'rum
c:,, mu nai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11
zi
--
/liJ t d
n . n1
uri
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Pholidoptera transsylva ica
În ROSC/0357 Porumbeni
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Smre de conservare
L!t
wr
i
Rm ct 11t im e- tr i
c
-
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Harta stării de conservare
a
speciei Rhodeus amarus ;
in R Q C/0357 Porumbeni
"
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
n ș
.
.
Curb.!;
dE
n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii
dii
n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A .
m d:!!llim!!!hic
C
IÎ if Bat E
Râ1J i
.=---
Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o
0 . 75
1 .5
km
---
strll.Zi
---
AltedtumLJr
i
Legenda
Ul cui i
A
Harta stării de conservare
a
N
speciei Romanogobio kessleri
in R Q C/0357 Porumbeni
•c
"
.{
a
etur1
c turu
Ser
nesc
btn
n ș
.
.
Curb.!;
dE
n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii
dii
n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A .
m d:!!llim!!!hic
C
IÎ if Bat E
Râ1J i
.=---
Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o
0 . 75
1 .5
km
---
strll.Zi
---
AltedtumLJr
i
Legenda
Ul cui i
Harta stării de conservare
a
speciei Sabanejewia aurata În R
Q
C/0357 Porumbeni
"
ca
or•
N
A
i'":
l
.{
a
etur1
c turu
Ser
nesc
btn
n ș
.
.
Curb.!;
dE
n.ili Eil prin.cipe le
Cwbii
dii
n.Nrt l-. 1oa.mdatii
A .
m d:!!llim!!!hic
C IÎ
if
Bat
E
Ri1Ji
.=---
Drumr11il t iwia l
=
---
Drum ju':::Fei:e :!l n
Orum m.m1 I
Stare de conservare
o
0 . 75
1 .5
km
---
strll.Zi
---
Al t edtumLJr i
Legenda
UI. CUJ i
A
Harta stării de conservare a
N
speciei Ursus arctos în RDSC/0357 Porumbeni
l.
a
etur1
c turu
Ser nesc
btn
P
m •
o.
umben,1
,,.-
·
1an
i
n
ș
. .
L egenda
Smre de conservare
L!t wr
i
Cm- ble-di!!nf\l i:;l prindp11 le
Rm ct 11t im e- tr i
c
-
Su.p ,s.fl! ț
c orutrui te
V â J f
f's
□
L
'Ji
=
C,,um nstic-n.
.e.
1
=
Orum j ud e
fc
a
n
--
l3'rum
c:,, mun ai l
o
0 . 75
1 .5
km
--
SU11z
i
--
/liJt d
n
.
n1
uri
Anexa 2.14 Harta infrastructurii rutiere și a căilor ferate
Anexa 2.15 Harta construcțiilor
Anexa 2.16 Harta perimetrului construit
Anexa 2.17 Harta obiectivelor turistice
Anexa 2.18 Harta utilizării terenurilor
Anexa 2.19 Harta juridică
Aprobat prin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.