Decizia nr. 108/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Nicolae Popa - președinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , excepție ridicată de Antonia Szigyarto în Dosarul nr. 7.355/2003 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.
La apelul nominal este prezentat autorul excepției, prin avocat Dan C. Stegăroiu, și primarul municipiului Cluj-Napoca, prin consilier juridic Teodor Sârb, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând că excluderea de sub controlul Curții Constituționale a actelor normative inferioare legii înlătură posibilitatea exercitării controlului de constituționalitate asupra acestor acte normative, fapt ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituția republicată, potrivit căruia, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Astfel, în cazul în speță, deși
art. 2 din Legea nr. 10/2001
enumeră actele normative în baza cărora legiuitorul a considerat că imobilele au fost preluate abuziv, prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , care aprobă Normele metodologice de aplicare unitară a
Legii nr. 10/2001 , tocmai aceste acte sunt considerate a fi titluri valabile pentru preluarea acestor imobile.
Cu privire la
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 , arată că acesta contravine art. 16 alin. (1), art. 21 și 41 din Constituție, deoarece îi înlătură pe foștii proprietari de la beneficiul prevederilor
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , instituind astfel privilegii pentru chiriași. Reprezentantul primarului municipiului Cluj-Napoca solicită respingerea excepției.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
Legii nr. 10/2001 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , arătând că, potrivit
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe [...]".
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 , pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, arătând că este dreptul legiuitorului de a hotărî asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea statului, astfel că măsurile reparatorii prevăzute de textul criticat nu contravin prevederilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 octombrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 7.355/2003, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , excepție ridicată de Antonia Szigyarto.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie privilegii pentru chiriași. De asemenea, se susține că sunt încălcate și dispozițiile constituționale privind accesul la justiție, întrucât, arată autorul excepției, "pe această cale, se anulează beneficiul prevederii art. 46 alin. (2) și
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 ". Și, în fine, este invocată încălcarea art. 41 din Constituție, deoarece "operează o nouă expropriere în favoarea chiriașilor fără a fi vorba de o cauză de utilitate publică".
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
Legii nr. 10/2001 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , autorul excepției nu formulează o motivare coerentă, ci raportează această motivare la prevederile
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, privind competența Curții Constituționale de a soluționa excepțiile privind dispozițiile unei legi sau ordonanțe.
Instanța de judecată apreciază că prevederile art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
sunt constituționale, "întrucât legalitatea aplicării unei dispoziții se raportează la respectarea condițiilor stabilite de actul normativ care cuprinde acea dispoziție".
De asemenea apreciază că și dispozițiile
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
sunt constituționale, întrucât restituirea în natură a imobilului fostului proprietar ar echivala cu o expropriere a actualului proprietar, care a dobândit imobilul în baza
Potrivit dispozițiilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul său de vedere, arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, asupra legalității acestora urmând a se pronunța instanțele judecătorești.
În ceea ce privește critica
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 , arată că textul criticat nu contravine prevederilor constituționale.
Legea nr. 10/2001 , prin art. 46 alin. (4), dă posibilitatea fostului proprietar de a introduce acțiune în constatare a nulității absolute, dacă consideră că actele juridice de înstrăinare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării lor. Dispoziția criticată nu este decât o aplicare a prevederilor constituționale potrivit cărora "conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege."
Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, arată că soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
excedează competenței Curții Constituționale, fiind de competența instanțelor judecătorești. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 , arată că dispozițiile criticate se referă la două situații distincte ce creează premisele unui tratament juridic diferit, astfel că nu este încălcat principiul egalității în drepturi și nici prevederile constituționale referitoare la garantarea proprietății private.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția republicată, ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și dispozițiile art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 .
Textele constituționale invocate de autorii excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1), art. 21 și ale art. 41 din Constituția României, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin
Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituție, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare textele constituționale invocate au numerotarea și conținutul următoare:
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";
- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
I. Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au fost aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498 din 18 aprilie 2003 .
Dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituția republicată prevăd în mod expres și limitativ competența Curții Constituționale în materia controlului concret de constituționalitate, în sensul că aceasta "hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești [...]".
Articolul 23
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, reluând această dispoziție constituțională, precizează competența Curții de a "decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei".
Din examinarea dispozițiilor alin. (6) al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, rezultă că excepțiile de neconstituționalitate contrare prevederilor alin. (1) al aceluiași articol sunt inadmisibile, astfel că trebuia să fie respinse chiar de instanța judecătorească printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională.
Întrucât în cauză instanța sesizată cu excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , nu a aplicat dispozițiile
art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, revine Curții Constituționale să constate că actele criticate nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, astfel că excepția urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.
II. Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001 , a căror redactare este următoarea:
- Art. 18: "Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent și în următoarele cazuri: [...]
d) imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului."
Analizând criticile de neconstituționalitate cu privire la aceste dispoziții, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.
Dispozițiile
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
nu contravin prevederilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată, deoarece posibilitatea vânzării către chiriași a locuințelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari constituie recunoașterea, prin lege, a unui drept subiectiv, înlăturându-se astfel discriminarea anterioară, când un asemenea drept era recunoscut numai chiriașilor din locuințele construite din fondurile statului.
Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, ca, de exemplu, în
Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, a statuat că o lege care dispune retrocedarea unor imobile nu poate să nu pornească de la premisa că bunurile ce se restituie sau pentru care se plătesc despăgubiri au aparținut statului.
Tocmai de aceea - astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin
- trebuie să se recunoască dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în patrimoniul său în baza unor titluri conforme cu legislația existentă în momentul dobândirii lor, precum și de a stabili modul în care - prin restituire în natură, prin plata unor despăgubiri sau în orice altă modalitate - foștii proprietari sau moștenitorii acestora vor beneficia de reparații pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Considerentele din aceste decizii sunt valabile și în prezenta cauză, neexistând temeiuri de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții în materie.
Această prerogativă a statului este pe deplin compatibilă cu competența instanțelor judecătorești de a stabili, în fiecare caz, valabilitatea titlului de preluare, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 21 și 126 din Constituție.
Așa fiind, nu are nici un temei afirmația autorului excepției potrivit căreia această posibilitate a cumpărării de către chiriași a locuințelor nerestituite în natură constituie o "expropriere" în favoarea chiriașilor, deoarece nu are nici o legătură cu cauzele de utilitate publică avute în vedere de Constituție cu referire la condițiile exproprierii [art. 44 alin. (3)], dat fiind că obiectul legii este cu totul altul decât exproprierea.
Și, în fine, nu este întemeiată nici critica potrivit căreia dispozițiile criticate ar crea "privilegii" pentru chiriași. În jurisprudența sa Curtea a reținut în mod constant că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Față de cele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituția republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 poziția 2.1 lit. A din Normele metodologice de aplicare unitară a
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 498/2003 , excepție ridicată de Antonia Szigyarto în Dosarul nr. 7.355/2003 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ridicată de același autor în același dosar.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.