Normele din 29 aprilie 2004

Articolul 1

Evidența mormintelor și operelor comemorative de război rezultă din procedura de alcătuire a fișei fiecărui mormânt de război, respectiv fiecărei opere comemorative de război, în care sunt consemnate informațiile tehnice și științifice, toate intervențiile umane, precum și modificările din cauze naturale survenite în decursul timpului.

Articolul 2

Formularele fișelor de evidență pentru mormântul de război, respectiv pentru opera comemorativă de război, sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la prezentele norme tehnice.

Articolul 3

Fișa de evidență a unui mormânt sau a unei opere comemorative de război se completează de către un specialist sau expert atestat de Ministerul Culturii și Cultelor, potrivit legii, desemnat de către direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județeană, respectiv a municipiului București.

Articolul 4

În scopul completării cu exactitate și operativitate a fișei de evidență a unui mormânt de război sau a unei opere comemorative de război, specialistul desemnat este sprijinit de autoritățile și instituțiile publice locale.

Articolul 5

Etapele pe care specialistul sau, după caz, expertul trebuie să le urmeze în vederea completării fișei de evidență a unui mormânt sau opere comemorative de război sunt cele stabilite pentru procedura de alcătuire a fișei monumentelor istorice.

Articolul 6

După centralizarea la nivelul județului, respectiv al municipiului București, fișele de evidență a unui mormânt de război sau a unei opere comemorative de război completate sunt transmise, pe suport de hârtie și magnetic, Oficiului. Pe baza datelor înscrise în aceste fișe, Oficiul constituie evidența națională a mormintelor de război, respectiv a operelor comemorative de război.

Articolul 7

Oficiul ține evidența mormintelor de război, respectiv a operelor comemorative de război, structurată pe județe, iar în cadrul acestora, pe categorii, în funcție de natura lor. Înregistrarea în evidențe a mormintelor și operelor comemorative de război, în cadrul județului, se face începând cu municipiul reședință de județ, după care urmează, în ordine alfabetică, celelalte municipii, orașele și comunele.

Articolul 8

Pentru mormintele și operele comemorative de război românești din străinătate evidența se ține pe țări, iar în cadrul acestora, pe localități și regiuni sau zone, în ordine alfabetică.

Articolul 9

Bazele de date privind listele nominale ale morților de război cuprind următoarele rubrici: numele, prenumele, gradul, unitatea militară, data și locul nașterii, data și locul morții, locația mormântului, observații.

Articolul 10

La primării se instituie un dosar cu documentația, ce conține un exemplar al fișelor de evidență pentru toate mormintele și operele comemorative de război din administrarea lor, precum și un caiet de observații.

Articolul 11

În cazul descoperirii unor noi morminte sau oseminte se iau măsuri de conservare și se informează Oficiul, care procedează la identificarea și luarea în evidență a acestora și stabilește locul unde urmează să fie reînhumate osemintele.

Articolul 12

În funcție de semnificația și de importanța memorial-simbolică, arhitecturală și artistică a mormintelor și operelor comemorative de război înregistrate, Oficiul propune înscrierea acestora în Lista monumentelor istorice.

Articolul 13

Calitatea de monument istoric este marcată în mod obligatoriu la mormântul sau opera comemorativă de război printr-un însemn amplasat și întreținut de primărie, în condițiile legii.

Articolul 14

La fiecare 5 ani mormintele și operele comemorative de război sunt inventariate, prin confruntarea datelor din fișele de evidență cu situația reală din teren.

Articolul 15

Marcarea mormintelor de război se face prin delimitarea locului de înhumare și amplasarea unui însemn de căpătâi specific: cruce, stelă sau piatră de mormânt.

Articolul 16

Însemnul de căpătâi este specific religiei celui înhumat, de forma și dimensiunile prevăzute în anexele nr. 3a)-3c) la prezentele norme tehnice. Însemnele de căpătâi confecționate în perioada anterioară prezentelor norme tehnice se păstrează. În cimitirele de onoare unde sunt instalate însemne de căpătâi model 1976 se ridică un însemn memorial comun de forma unei cruci, stele, troițe etc.

Articolul 17

Pe însemnul de căpătâi al celor cunoscuți se înscriu următoarele date: gradul, numele și prenumele, unitatea militară din care a făcut parte, vârsta, data morții. Pe însemnul de căpătâi al celor necunoscuți se înscrie: "EROU ROMÂN NECUNOSCUT". Pe piatra de mormânt poate fi gravată insigna celei mai înalte decorații conferite persoanei înhumate.

Articolul 18

Articolul 19

La solicitarea și pe cheltuiala familiei, pe însemnul de căpătâi se pot aplica o fotografie a celui înhumat și o candelă de dimensiuni reduse, însă fără a fi afectat aspectul general al ansamblului mormintelor.

Articolul 20

Înființarea, reorganizarea și extinderea parcelelor sau cimitirelor de onoare se fac potrivit legii, cu respectarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului și a normelor sanitare.

Articolul 21

La înființarea sau extinderea unui cimitir de onoare se vor avea în vedere următoarele:

a) fiecare dintre cei înhumați trebuie comemorat individual, după nume, fie pe însemnul de căpătâi, fie pe un însemn memorial comun;

b) însemnele de căpătâi și operele comemorative de război au caracter permanent;

c) însemnele de căpătâi trebuie să fie uniforme;

d) nu trebuie făcută discriminare pe criterii de rang militar sau civil, rasă ori religie a celui înhumat.

Articolul 22

Suprafața destinată cimitirului de onoare se împrejmuiește, se parcelează și se numerotează, dispunându-se tăblițe indicatoare pentru o regăsire ușoară a fiecărui mormânt. Locurile de înhumare, cu dimensiunile de 2-2,50 m x 1-1,20 m, se numerotează și se grupează pe parcele, între acestea amenajându-se căile de acces necesare.

Articolul 23

Parcelele de onoare ale eroilor din cimitirele militare de garnizoană sau din cele civile se delimitează prin borduri, respectându-se aceleași norme pentru însemnele de căpătâi.

Articolul 24

La înființarea sau reorganizarea cimitirului de onoare se amenajează căi de acces pietonale și/sau carosabile, utilități, anexe, indicatoare, precum și platou pavat sau asfaltat pentru desfășurarea ceremoniilor și onorurilor militare.

Articolul 25

La fiecare cimitir de onoare se asigură stative pentru coroanele și jerbele depuse la însemnul memorial comun și se ridică cel puțin un catarg metalic pe care să fie arborat drapelul național, conform legii; înălțimea catargului este între 8 și 20 m.

Articolul 26

La intrarea în cimitirul de onoare se amplasează, la loc vizibil, panouri cu numele cimitirului și al instituției care îl administrează, planul cimitirului, precum și informații istorice utile. La cimitirele de onoare unde accesul publicului nu este permanent se afișează programul de vizitare.

Articolul 27

Personalul necesar administrării, întreținerii și pazei cimitirului de onoare se asigură de către autoritățile publice locale ori de proprietarul sau deținătorul acestora.

Articolul 28

Întreținerea construcțiilor, instalațiilor, spațiilor verzi și a căilor de acces existente în cimitirele de onoare, precum și dotarea cu materialele necesare se fac de către proprietarul sau deținătorul acestora.

Articolul 29

Amenajarea peisagistică a cimitirelor de onoare se realizează de un specialist, de preferință arhitect peisagist și implică, în principiu, realizarea unei peluze generale, a plantațiilor de flori la baza însemnelor comemorative, precum și a plantațiilor de arbuști sau de arbori de diferite esențe.

Articolul 30

Pentru fiecare mormânt sau operă comemorativă de război se instituie zona sa de protecție, prin care se asigură conservarea integrată a acestuia și a cadrului său construit sau natural.

Articolul 31

Până la instituirea zonei de protecție a fiecărui mormânt sau opere comemorative de război potrivit art. 30, se consideră zonă de protecție suprafața delimitată cu o rază de 50 m în localități urbane, 100 m în localități rurale și 500 m în afara localităților, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul mormântului sau operei comemorative de război.

Articolul 32

În zonele de protecție a mormintelor de război este interzisă desfășurarea în aer liber a unor manifestări care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra respectului datorat celor morți, precum și asupra sentimentelor rudelor venite să se reculeagă.

Articolul 33

Lucrările de restaurare se execută în scopul eternizării memoriei celor căzuți pentru patrie și au în vedere respectarea, pe cât posibil, a formei și amenajărilor inițiale ale mormântului sau operei comemorative de război.

Articolul 34

Principalele lucrări de restaurare vizează: repararea părților de construcție distruse; reamplasarea însemnelor deteriorate sau dispărute; reconstrucția împrejmuirilor, a gardurilor, a bordurilor, a plăcilor cu materiale care să asigure o cât mai îndelungată durată; regazonarea și replantarea suprafețelor de teren ale cimitirelor pentru un aranjament peisagistic cât mai elaborat; regruparea sau strămutarea osemintelor în cazul în care nu li se mai poate asigura integritatea sau conservarea corespunzătoare.

Articolul 35

Lucrările de construcții, respectiv reparații ale cimitirelor de onoare se fac astfel încât să nu afecteze integritatea, demnitatea și respectul datorate celor înhumați. Lucrările se vor executa de persoane fizice sau juridice specializate și autorizate în acest scop, sub supravegherea strictă a reprezentanților proprietarului sau deținătorului acestora, cu orice titlu, și ai Oficiului, după caz.

Articolul 36

În cazul în care se consideră necesar, se pot iniția lucrări de renovare, parțiale sau generale, în scopul ameliorării, consolidării constructive ori estetice a unui mormânt sau opere comemorative de război, fără a-i schimba semnificativ aspectul originar.

Articolul 37

Finanțarea activităților de înființare și protejare se planifică pe urgențe, sistematic, urmărindu-se cu prioritate restaurarea mormintelor și operelor comemorative de război existente în țară și în străinătate, cu un grad de degradare ridicat.

Articolul 38

Prezentele norme tehnice se aplică și la înființarea, reorganizarea, extinderea, administrarea, întreținerea, paza, conservarea sau restaurarea mormintelor, a cimitirelor de onoare și a operelor comemorative de război românești din străinătate, în măsura în care nu contravin legislației statului respectiv, prevederilor convențiilor internaționale și ale acordurilor bilaterale în domeniu, precum și particularităților locale.

Articolul 39

Anexele nr. 1, 2, 3a)*), 3b)*), 3c)*) și 4*) fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.