Decizia nr. 174/2004

Nicolae Popa - presedinte

Costica Bulai - judecator

Nicolae Cochinescu - judecator

Constantin Doldur - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Lucian Stangu - judecator

Ioan Vida - judecator

Dana Titian - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu și Viorica Paraian în Dosarul nr. 6.732/2003 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia civila.

La apelul nominal se prezinta Mircea Pascu, personal și asistat de avocat Nicolae Ion Scorei, precum și Constantin Pascu, Cristian Pascu și Viorica Paraian, reprezentati prin acelasi avocat, lipsind statul român prin Ministerul Finanțelor, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Avocatul autorilor excepției sustine neconstitutionalitatea textelor de lege criticate, depunand în acest sens note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, intrucat legiuitorul este singurul competent sa stabileasca modalitatile de restituire a imobilelor preluate abuziv sau de acordare a dreptului la despăgubire, în functie de situația diferita a acestor imobile. De asemenea, nu se poate retine incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, referitor la egalitatea în drepturi a cetatenilor, intrucat

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în aceeasi situație juridica.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 6 februarie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.732/2003, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu și Viorica Paraian.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate se arata ca

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, intrucat, în măsura în care tuturor cetatenilor prejudiciati de regimul comunist li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri, este discriminatorie prevederea prin care unora li se cuvin despăgubiri în bani, iar altora în acțiuni și titluri de valoare. Potrivit Constituției, acest drept nu este afectat de nici o condiție, persoana expropriata având dreptul la despăgubiri banesti pentru repararea prejudiciului. Or, în condițiile

art. 11 din Legea nr. 10/2001 , dreptul la despăgubiri este recunoscut doar sub condiția suspensiva a acceptarii de titluri de valoare sau de acțiuni la societățile comerciale tranzactionate pe piața de capital, ceea ce contravine art. 44 din Constitutie, republicată.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia civila apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate a prevederilor

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

este, în parte, intemeiata. Astfel, dispozitiile art. 11 alin. (8), care limiteaza posibilitatile de despăgubire prin echivalent a proprietarilor de imobile expropriate, care nu mai pot fi restituite în natura, la acordarea de titluri de valoare nominala sau acțiuni la societățile comerciale tranzactionate pe piața de capital, cu excluderea celorlalte doua modalități reglementate de

art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite de detinator ori acordarea de despăgubiri banesti, constituie o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, fostii proprietari deposedati în alt mod decat prin expropriere beneficiind de oricare dintre modalitatile de despăgubire, fiind, deci, privilegiati.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Președintele Camerei Deputatilor apreciaza ca neintemeiate criticile invocate de autorii excepției, aratand ca este de competența legiuitorului sa stabileasca modalitatea concreta de restituire, având în vedere situațiile diferite în care se afla imobilele preluate abuziv, acest fapt nefiind de natura sa creeze discriminari între persoane aflate în aceeasi situație juridica. De asemenea, nu poate fi primita nici critica potrivit careia sunt incalcate dispozitiile art. 44 din Constitutie, republicată, folosirea efectiva a titlurilor de valoare în cadrul procesului de privatizare, precum și cotatia acțiunilor pe piața de capital fiind dovada faptului ca acestea nu sunt lipsite de valoare economica.

Guvernul arata ca textul de lege criticat contine reguli speciale privind restituirea prin echivalent în cazul imobilelor expropriate, stabilind modalitatile de despăgubire a fostilor proprietari în functie de modul de preluare a imobilului de către stat, fără a aduce astfel vreo limitare dreptului de proprietate. Dispoziția criticata nu creeaza nici discriminari între cetățeni, intrucat egalitatea în drepturi nu împiedica statul sa legifereze diferit în considerarea unor circumstanțe diferite.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile

art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001

se aplică nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice care solicită retrocedarea unui imobil aflat în situația reglementata de acest text de lege. Pe de altă parte, intrucat persoanele care pot solicita măsuri reparatorii prin echivalent nu au calitatea de proprietar în momentul solicitarii restituirii, textele legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile

Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate formulata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal criticat are urmatorul continut:

- Art. 11 alin. (4) și (8): "(4) În cazul în care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru intregul imobil [...]

(8) Pentru situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4) masurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzactionate pe piața de capital, în functie de opțiunea persoanei indreptatite."

Autorii excepției sustin ca dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 44 alin. (2), (3) și (6) din Constitutia României, republicată, care au urmatorul continut:

- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminari.";

- Art. 44. alin. (2), (3) și (6): "(2) Proprietatea privată este garantata și ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini și apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana și din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organica, precum și prin mostenire legala.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publică, stabilita potrivit legii, cu dreapta și prealabila despăgubire. [...]

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenta, prin justiție."

Examinand excepția de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile

Legii nr. 10/2001

au instituit o procedură administrativa sui-generis având ca obiect restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinația lor, deținute la data intrarii în vigoare de persoanele juridice prevăzute de art. 20 alin. (1).

Textul de lege criticat este considerat a fi în contradictie cu art. 44 alin. (2), (3) și (6) din Constitutia republicată, intrucat, în opinia autorilor excepției, prin stabilirea de măsuri reparatorii numai în echivalent, respectiv în acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzactionate pe piața de capital, atunci când lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, statul își încalcă obligația, constituțional asumata, de a ocroti proprietatea, care, astfel, inceteaza de a mai fi inviolabila.

O atare critica este evident nefondata în situația în care obiectul notificarii îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu, prin expropriere. Asa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluari, proprietarul initial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în aceasta calitate, este indreptatit sa exercite toate prerogativele dreptului sau asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate, nemaiavand calitatea de proprietar la data notificarii persoanei juridice detinatoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are cum sa invoce incalcarea - pe calea reglementarii criticate - a unui drept pe care nu îl mai are.

Asadar, sub acest aspect, nu exista nici o contradictie între textele de lege prevăzute de

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

și principiul constituțional al inviolabilitatii dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Legea fundamentala, motiv pentru care Curtea constata ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata.

În ceea ce priveste restituirea prin echivalent, care se impune ca excepție de la regula restituirii în natura și care se aplică doar atunci când, din motive strict determinate de lege, aceasta din urma nu poate opera, legiuitorul a stabilit ca prejudiciul creat prin preluarea abuziva a imobilelor de către stat poate fi acoperit, potrivit

art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , prin compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, prin acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzactionate pe piața de capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin despăgubiri banesti.

Modalitatea efectiva de restituire prin echivalent este diferita după cum imobilele au fost preluate cu titlu valabil sau fără titlu valabil ori în functie de destinația lor, respectiv dacă au fost sau nu locuinte. Ipoteza prevăzută de

art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001

vizeaza situația în care terenul expropriat, deci preluat cu titlu valabil, este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, situație în care masurile reparatorii prin echivalent se vor stabili pentru intregul imobil. Referitor la categoria de măsuri ce pot fi alese de către persoana indreptatita la restituire, potrivit art. 11 alin. (8) din lege, în cazul în care obiect al cererii de restituire este un imobil construcție cu destinatie de locuinta, titularul cererii are posibilitatea de a opta între acordarea de titluri de valoare nominala folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzactionate pe piața de capital.

Stabilirea modalitatii de restituire prin echivalent, ca de altfel și a cuantumului prejudiciului suferit, nu reprezinta însă o problemă de constituționalitate, ci o optiune a legiuitorului, care este în concordanta cu spiritul

Legii nr. 10/2001 , și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, pe de o parte, și care tine de politica legislativa fiscala a statului, pe de altă parte. Asa fiind, cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutia republicată, Curtea constata ca, în măsura în care reglementarea dedusa controlului se aplică tuturor celor aflati în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum și al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicata de Mircea Pascu, Constantin Pascu, Cristian Pascu și Viorica Paraian în Dosarul nr. 6.732/2003 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia civila.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 15 aprilie 2004.