Normele din 17 iulie 2019

Prezenta normă tehnică are drept scop stabilirea cerințelor minime privind odorizarea gazelor naturale la ieșirea din conductele de alimentare din amonte, în punctele de predare-preluare comercială, la ieșirea din Sistemul național de transport al gazelor naturale, în punctele de predare și în sistemele de distribuție a gazelor naturale/magistralele directe, în vederea asigurării siguranței în alimentarea cu gaze naturale a clienților finali/consumatorilor.

Obiectul prezentei norme tehnice este de a stabili:

a)

odorizantul folosit pentru odorizarea gazelor naturale;

b)

cerințele privind clasificarea, etichetarea, ambalarea, manipularea, transportul, depozitarea odorizantului și umplerea rezervoarelor fixe cu odorizant;

c)

modalitatea de schimbare a odorizantului;

d)

concentrația odorizantului din gazele naturale;

e)

controlul concentrației odorizantului din gazele naturale;

f)

documentele care fac dovada odorizării gazelor naturale;

g)

instalațiile de odorizare folosite pentru odorizarea gazelor naturale;

h)

amplasarea, montajul, mentenanța și exploatarea punctelor de prelevare a probelor de gaze naturale pentru măsurarea concentrației odorizantului din gazele naturale.

Prezenta normă tehnică se aplică de producătorii de gaze naturale, OTS și OD.

Prezenta normă tehnică se aplică odorizării gazelor naturale:

a)

în punctele de predare-preluare comercială a gazelor naturale către:

(i)

clienții finali/consumatorii racordați direct în CA, inclusiv cei alimentați cu gaze naturale prin intermediul MD;

(ii)

sistemul/sistemele de distribuție a gazelor naturale racordat/racordate la CA;

(iii)

sistemul/sistemele de distribuție închis/închise racordat/racordate la CA;

b)

la ieșirea din SNT, în punctele de predare din SNT care deservesc:

(i)

clienții finali/consumatorii racordați direct la SNT, inclusiv cei alimentați cu gaze naturale prin intermediul MD;

(ii)

sistemul/sistemele de distribuție a gazelor naturale racordat/racordate la SNT;

(iii)

sistemul/sistemele de distribuție închis/închise racordat/racordate la SNT;

c)

în SD/MD prin asigurarea odorizării gazelor naturale în baza contractelor de prestări servicii și, acolo unde este cazul, prin odorizare suplimentară.

Prezenta normă tehnică nu se aplică de:

a)

producătorul de gaze naturale în punctele de predare-preluare comercială a gazelor naturale către SNT;

b)

operatorul terminalului GNL pentru utilizarea gazelor naturale în procesele specifice de aducere a acestora în stare lichidă și stocarea în recipiente speciale sau în procesele de descărcare și regazeificare a GNL;

c)

operatorul terminalului GNL în punctele de predare în SNT;

d)

OTS în punctele de predare din SNT în instalațiile de înmagazinare a gazelor naturale;

e)

OTS în punctele de predare din SNT în conductele de interconectare la sistemele de transport din țările vecine;

f)

OTS în punctul de predare către un terminal GNL;

g)

operatorul de înmagazinare în punctele de predare în SNT.

În sensul prezentei norme tehnice, termenii și expresiile utilizate se definesc după cum urmează:

a)

concentrația odorizantului din gazele naturale - cantitatea de odorizant care se regăsește într-un metru cub de gaze naturale, în condiții standard de presiune și temperatură, [mg/mc] (T_S = 288,15 K și p_S = 101325 Pa);

b)

gradul de odorizare a gazelor naturale - valoarea concentrației odorizantului din gazele naturale măsurată cu aparate specializate sau analizoare de gaze;

c)

instalația de odorizare - ansamblul compus din recipientele de depozitare/lucru, sistemele de dozare și echipamentele care permit introducerea odorizantului în fluxul de gaze naturale;

d)

instalația de odorizare centralizată - instalația de odorizare care deservește mai multe puncte de predare din CA/SNT grupate într-o anumită zonă geografică;

e)

instalația de odorizare locală - instalația de odorizare care deservește un singur punct de predare din CA/SNT;

f)

miros de gaz - mirosul specific al gazelor naturale odorizate; miros puternic neplăcut, dar distinctiv, pentru a nu fi confundat cu alte mirosuri frecvent întâlnite, asociat, în mod incontestabil, unei pierderi/scurgeri de gaze naturale;

g)

odorizant - substanța chimică organică sau combinație de substanțe chimice cu miros intens care, adăugate gazelor naturale într-o concentrație mica sunt capabile să producă un miros de avertizare distinctiv și caracteristic (dezagreabil/ neplăcut), astfel încât scurgerile/pierderile de gaze naturale să fie detectate/percepute la concentrații ale acestuia în aer sub limita inferioară de inflamabilitate;

h)

odorizare - adăugarea de odorizant în gazele naturale care sunt inodore și incolore, în scopul perceperii pierderilor/scurgerilor de gaze naturale după miros în concentrații foarte mici înainte de acumularea unei concentrații periculoase de gaze naturale în aer;

i)

odorizare normală a gazelor naturale - adăugarea unei cantități de odorizant în gazele naturale pentru asigurarea nivelului minim al concentrației odorizantului stabilit prin prezenta normă tehnică;

j)

odorizare suplimentară a gazelor naturale - adăugarea unei cantități mai mari de odorizant decât cea prevăzută pentru odorizarea normală, stabilită de comun acord cu beneficiarul - OD sau cu clienții finali/consumatorii racordați direct la CA/SNT, inclusiv cei alimentați cu gaze naturale prin intermediul MD, în baza contractului de prestări servicii de odorizare suplimentară sau, acolo unde este cazul, prin adăugarea unei cantități de odorizant de către OD în SD/MD, pentru asigurarea odorizării;

k)

odorizare de șoc a gazelor naturale - adăugarea unei cantități mai mari de odorizant decât cea prevăzută pentru odorizarea normală pentru o perioadă determinată de timp de maximum 3 zile, stabilită de comun acord cu beneficiarul, în baza contractului de prestări servicii de odorizare șoc;

l)

odorizare diminuată a gazelor naturale - adăugarea unei cantități mai mici de odorizant decât cea prevăzută pentru odorizarea normală pentru o perioadă determinată de timp, stabilită de comun acord cu solicitantul, în baza unei solicitări scrise;

m)

punct de odorizare - punctul din CA/SNT/SD în care este amplasată o instalație de odorizare;

n)

punct de predare din CA/SNT - punctul fizic sau grupul de puncte fizice prin care gazele naturale sunt predate din CA/SNT către OD sau către clienții finali/consumatorii racordați la CA/SNT;

o)

punct de prelevare - punctul care permite prelevarea unei probe de gaze naturale în vederea determinării gradului de odorizare al acestora sau care permite racordarea unui analizor de gaze utilizat pentru determinarea on-line a concentrației odorizantului;

p)

rația de odorizare - cantitatea de odorizant prescrisă a fi introdusă într-un metru cub de gaze naturale pentru odorizarea normală sau cea care este stabilită prin contractele de odorizare;

q)

solicitant - OD sau clientul final/consumatorul racordat la CA/SNT care solicită P/OTS/OD diminuarea/suplimentarea concentrației odorizantului din gazele naturale.

Termenii și expresiile prevăzute la

alin. (1)

se completează cu termenii și expresiile definite în Lege și în legislația aplicabilă în domeniul gazelor naturale.

Gazele naturale vehiculate din CA/SNT/SD și comercializate către clienți finali/consumatori trebuie să prezinte un miros specific de atenționare.

Gazele naturale odorizate pierdute din SD și din instalațiile de utilizare a gazelor naturale trebuie să fie recunoscute prin mirosul de gaz.

Gazele naturale sunt odorizate permanent în punctele de odorizare centralizată sau locală, în punctele de predare-preluare comercială din CA sau în punctele de predare din SNT, după caz, și, acolo unde este cazul, prin odorizare suplimentară în SD.

Excepție de la prevederile

alin. (3)

fac gazele naturale neodorizate care sunt comercializate doar la cererea clientului pentru a fi utilizate în procesele tehnologice.

În situația prevăzută la

alin. (4)

este necesară adoptarea unor măsuri de securitate care să înlocuiască odorizarea, respectiv montarea detectoarelor automate de gaze naturale.

Odorizantul lichid poate provoca gonflarea accentuată sau dizolvarea materialelor organice, cum ar fi materialele plastice, materialele de etanșare și lubrifianții.

Instalația de odorizare și garniturile din imediata apropriere a locului în care se introduce odorizantul în conductă trebuie să fie construite din materiale de etanșare rezistente la odorizantul utilizat.

Concentrațiile de odorizant folosite pentru odorizarea gazelor naturale trebuie să nu compromită integritatea conductelor de gaze naturale din polietilenă, a garniturilor, a membranelor sau a diafragmelor din:

a)

punctele de predare-preluare comercială din CA;

b)

punctele de predare din SNT;

c)

SD și MD;

d)

instalațiile de utilizare a gazelor naturale;

e)

aparatele consumatoare de combustibili gazoși.

Odorizantul folosit pentru odorizarea gazelor naturale este etilmercaptanul.

Odorizantul este iritant, nociv și inflamabil.

Odorizantul nefolosit este supus prevederilor

Legii nr. 211/2011

privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La manipularea odorizantului se iau toate măsurile de securitate corespunzătoare prevăzute în documentele precizate la

art. 16 alin. (1) .

Personalul angajat al P/OTS și, acolo unde este cazul, conform

art. 138 alin. (1) lit. b) din Lege , al OD este instruit periodic cu privire la manipularea odorizantului prevăzută la

alin. (1) .

Înainte de manipularea odorizantului se citesc cu atenție următoarele documente:

a)

fișa cu date de securitate a odorizantului;

b)

indicațiile specificate de producătorul odorizantului pe eticheta odorizantului.

Toate măsurile de securitate, prevăzute în SR 13406:2014 și SR ISO/TS 16922:2014, impuse de manipularea odorizantului se respectă cu strictețe.

Pentru manipularea odorizantului:

a)

se recomandă luarea în considerare a prevederilor din SR 13406:2014 și SR ISO/TS 16922:2014;

b)

se respectă fișa cu date de securitate a odorizantului;

c)

se urmăresc indicațiile date de producătorul odorizantului.

La manipularea odorizantului se iau următoarele măsuri de precauție cu privire la:

a)

evitarea pericolelor datorate încărcării electrostatice;

b)

evitarea staționării fără mască de protecție împotriva gazelor când se lucrează într-o cameră cu odorizant; în acest caz persoanele care se află în camera în care se lucrează cu odorizant au obligația de a folosi mască de protecție împotriva gazelor cu cartuș filtrant pentru substanțe organice; vaporii concentrați de odorizant pot provoca probleme de sănătate acute pe termen scurt, respectiv stări de greață și iritarea gâtului, a nasului și a ochilor;

c)

purtarea în timpul lucrului a echipamentelor de protecție prevăzute în SR 13406:2014 și SR ISO/TS 16922:2014;

d)

respectarea instrucțiunilor de manipulare ale odorizantului date de producătorul de odorizant.

Pământul impregnat cu odorizant trebuie desprins și neutralizat conform recomandărilor din fișa cu date de securitate, pentru evitarea pericolului de poluare a mediului, respectiv a apelor freatice.

Transportul odorizantului se realizează:

a)

cu respectarea prevederilor:

(i)

fișei cu date de securitate a odorizantului;

(ii)

Legii nr. 31/1994

pentru aderarea României la

Acordul european

referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, cu modificările și completările ulterioare;

b)

în conformitate cu SR 13406:2014, SR EN ISO 13734:2014 și SR ISO/TS 16922:2014;

c)

cu vehicule autorizate ADR.

Transportul odorizantului la punctele de odorizare se realizează în recipiente din materiale anticorozive însoțite de fișe cu date de securitate.

Umplerea rezervoarelor fixe se realizează în conformitate cu SR ISO TR16922/2014.

Depozitarea odorizantului se realizează conform prevederilor fișei cu date de securitate a odorizantului.

Depozitarea odorizantului se realizează în magazii sigure și ecologice.

Fișa prevăzută la

alin. (1)

conține informații cu privire la condițiile pentru depozitarea în siguranță a odorizantului, respectiv:

a)

proiectarea specială a incintelor de depozitare sau a recipientelor, inclusiv pereții de reținere și ventilația;

b)

materialele incompatibile;

c)

condițiile de depozitare, și anume:

(i)

limitele sau intervalul de umiditate și temperatură;

(ii)

expunerea la lumină;

(iii)

gaze inerte etc.;

d)

echipamentele electrice speciale;

e)

prevenirea încărcării electrostatice;

f)

limitele cantitative în condiții de depozitare;

g)

cerințe speciale, cum ar fi tipul de material utilizat la ambalajele/recipientele odorizantului.

Schimbarea odorizantului prevăzut la

art. 12 alin. (1)

presupune realizarea, de P, OTS și/sau de unul sau mai mulți OD care solicită schimbarea, a unui studiu de impact cu privire la:

a)

necesitatea și justificarea alegerii unui alt odorizant;

b)

impactul social, economic și de mediu;

c)

cine și cum poate fi afectat de inițiativă;

d)

totalitatea implicațiilor schimbării odorizantului, atât la nivelul SNT, cât și la nivelul SD;

e)

avantajele și dezavantajele posibilei schimbări a odorizantului, precum și prezentarea comparației acestuia cu etilmercaptanul;

f)

asigurarea costurilor minime care oferă beneficii maxime clienților finali/consumatorilor;

g)

informarea populației;

h)

concentrația odorizantului din gazele naturale, rația de odorizare, intensitatea mirosului;

i)

strategia de consultare și de utilizare a rezultatelor obținute.

Schimbarea odorizantului se realizează cu respectarea prevederilor

art. 8 .

Studiul prevăzut la

alin. (1)

poate fi realizat de către o persoană fizică/juridică română/străină cu experiență în domeniul odorizării gazelor naturale.

Studiul prevăzut la

art. 21 alin. (1) , redactat în limba română, este transmis la ANRE.

În funcție de rezultatele studiului prevăzut la

art. 21 alin. (1) , ANRE poate elabora și aproba modificări și/sau completări ale prezentei norme tehnice, în vederea schimbării odorizantului.

Odorizarea gazelor naturale se realizează de:

a)

P, conform prevederilor

art. 124 alin. (1) lit. f) din Lege ; sau

b)

OTS, conform prevederilor

art. 130 alin. (1) lit. k) din Lege ;

c)

OD, acolo unde este cazul, conform prevederilor

art. 138 alin. (1) lit. b) din Lege .

Odorizarea prevăzută la

alin. (1) , în funcție de concentrația odorizantului din gazele naturale, poate fi:

a)

normală, prevăzută la

art. 5 alin. (1) lit. i) ;

b)

suplimentară, prevăzută la

art. 5 alin. (1) lit. j) ;

c)

de șoc, prevăzută la

art. 5 alin. (1) lit. k) ;

d)

diminuată, prevăzută la

art. 5 alin. (1) lit. l) .

Odorizarea prevăzută la

art. 23 alin. (2) lit. a)

se realizează în vederea evitării pericolelor de intoxicare și de explozie ca urmare a scurgerilor necontrolate/controlate de gaze naturale.

Nivelul minim al concentrației odorizantului din gazele naturale, în punctele de predare-preluare comercială din CA sau în punctele de predare din SNT, este de 8 mg de etilmercaptan într-un metru cub de gaze naturale, în condiții standard de presiune și temperatură.

La solicitarea scrisă a clientului final/consumatorului racordat la CA/SNT/SD/MD, concentrația odorizantului din gazele naturale, într-un anumit punct de predare-preluare comercială din CA sau într-un anumit punct de predare din SNT sau într-un punct de predare din SD/MD, poate fi diminuată de comun acord cu acesta.

În situația prevăzută la

alin. (3) , clientul final/consumatorul are obligația să ia măsuri suplimentare de detecție a pierderilor/scurgerilor de gaze naturale, respectiv montarea detectorului/detectoarelor automat/automate de gaze naturale.

Aprobarea de către P/OTS/OD a diminuării concentrației, prevăzute la

alin. (3) , depinde de condițiile tehnice și de calitate a gazelor naturale din amonte de respectivul punct de predare prevăzut la

alin. (2) .

P/OTS asigură gratuit și în mod continuu odorizarea gazelor naturale, prevăzută la

art. 23 alin. (2) lit. a) , la ieșirea din CA în punctele de predare-preluare comercială din CA sau la ieșirea din SNT în punctele de predare din SNT.

Odorizarea prevăzută la

art. 23 alin. (2) lit. b)

se realizează prin mărirea concentrației de odorizant în gazele naturale.

La solicitarea scrisă a unui OD sau client final/consumator racordat la CA/SNT, P/OTS poate realiza o odorizare suplimentară a gazelor naturale.

Odorizarea prevăzută la

alin. (1)

se realizează în baza unui contract de prestări servicii de odorizare suplimentară, întocmit conform modelului din

anexa nr. 3 .

Odorizarea prevăzută la

art. 23 alin. (2) lit. c)

este o măsură alternativă, în scopul depistării celor mai mici neetanșeități în sistemele de alimentare cu gaze naturale, și se realizează prin mărirea concentrației odorizantului din gazele naturale pentru o perioadă determinată de timp de maximum 3 zile.

La solicitarea scrisă a unui OD, P/OTS poate realiza o odorizare de șoc a gazelor naturale.

Concentrația maximă a odorizantului din gazele naturale în cazul odorizării de șoc poate ajunge până la o valoare de trei ori mai mare decât rația de odorizare cu care se odorizează în mod normal gazele naturale în acel punct de odorizare.

Mărirea concentrației odorizantului din gazele naturale prevăzută la

alin. (3)

se realizează treptat și se stabilește de comun acord între P/OTS și OD.

Odorizarea prevăzută la

alin. (1)

se realizează în baza unui contract de prestări servicii de odorizare de șoc, întocmit conform modelului din

anexa nr. 3 .

Solicitările prevăzute la

art. 24 alin. (3) ,

art. 25 alin. (2) ,

art. 26 alin. (2)

și

art. 37 alin. (2)

se transmit la P/OTS prin poștă electronică, fax sau poștă.

P/OTS comunică în scris solicitantului, prin poștă electronică sau poștă, în maximum 2 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării prevăzute la

alin. (1) , acordul/dezacordul cu privire la diminuarea/suplimentarea concentrației odorizantului din gazele naturale, precum și justificarea acestuia în caz de refuz.

Acordul P/OTS cu privire la suplimentarea concentrației odorizantului din gazele naturale într-un anumit punct de predare-preluare comercială din CA sau într-un anumit punct de predare din SNT depinde de condițiile tehnice și de calitate a gazelor naturale din amonte de respectivul punct de predare.

Condițiile tehnice și de calitate a gazelor naturale prevăzute la

alin. (3) , precum și la

art. 24 alin. (5)

sunt precizate în SR 3317: 2015.

Controlul concentrației odorizantului din gazele naturale se realizează prin determinarea gradului de odorizare a gazelor naturale.

Determinarea prevăzută la

alin. (1)

se realizează cu:

a)

cromatografe; se recomandă a se avea în vedere prevederile din SR EN ISO 19739:2006 și din SR EN ISO 19739:2006/AC:2009;

b)

analizoare de gaze;

c)

detectoare de gaze toxice etc.

Controlul concentrației odorizantului din gazele naturale la punctele finale ale SD/MD, precum și în situația prevăzută la

art. 45 alin. (3)

se determină periodic de OD, la clienții prevăzuți la

art. 2 alin. (2) lit. a) pct. (i)

se determină de P, iar la clienții prevăzuți la

art. 2 alin. (2) lit. b) pct. (i)

se determină de OTS prin activitatea de monitorizare a gazelor naturale vehiculate.

Intensitatea mirosului de gaz este specificată în SRISO/TR 16922:2014, respectiv în SR 13406:2014.

Periodicitatea efectuării controlului concentrației de odorizant, prevăzută la

alin. (1) , este stabilită de P/OTS/OD în funcție de rezultatele activității de monitorizare a gazelor naturale, cel puțin o data pe lună.

Personalul angajat al P/OTS/OD care are atribuții de control al concentrației de odorizant prevăzut la

alin. (1)

este instruit periodic cu privire la:

a)

determinarea gradului de odorizare a gazelor naturale;

b)

stabilirea intensității mirosului de gaz.

Intensitatea mirosului de gaz se estompează sau se diminuează atât în cazul conductelor noi, cât și în cazul conductelor vechi, în principal, din cauza:

a)

formării de disulfuri în prezența oxidului de fier (rugina) și a aerului;

b)

absorbției și/sau adsorbției odorizantului pe pereții conductei de gaze naturale;

c)

absorbției, mascării sau reacției odorizantului cu componentele gazelor naturale;

d)

lungimilor mari și a diametrelor mari ale conductei de gaze naturale din oțel, precum și a presiunii gazelor naturale din acestea.

Prezența oxidului de fier și a aerului, prevăzute la

alin. (1) lit. a) , într-o conductă de gaze naturale în care sunt introduse gaze naturale odorizate conduce la o reacție chimică cu odorizantul, iar acesta se transformă în disulfuri cu o intensitate a mirosului de gaz mult mai mică și cu un miros diferit față de mirosul de gaz.

Estomparea sau diminuarea prevăzută la

alin. (1) lit. b)

se realizează diferit, în funcție de materialul conductei de gaze naturale, respectiv:

a)

la o conductă nouă de polietilenă în care poate avea loc o reacție fizică între gazele naturale odorizate vehiculate prin conductă și pereții acesteia, odorizantul este adsorbit și/sau absorbit pe și în conducta de polietilenă;

b)

la o conductă nouă de oțel în care poate avea loc și o reacție chimică între gazele naturale odorizate vehiculate prin conductă și pereții acesteia, prin formarea unui strat de sulfură de fier pe pereții conductei.

La începutul vehiculării gazelor naturale odorizate prin conductele de gaze naturale noi sau la schimbarea odorizantului există o perioadă de timp în care intensitatea mirosului de gaz este atinsă în punctele finale ale SD.

Pentru fiecare punct de odorizare, P/OTS/OD ține o evidență periodică a următorilor parametri:

a)

perioada monitorizată (data și ora de început și de sfârșit);

b)

debitul de gaze naturale măsurat [mii mc/perioada monitorizată] (T_S = 288,15 K și p_S = 101325 Pa);

c)

cantitatea de odorizant consumată în perioada monitorizată [kg];

d)

concentrația odorizantului din gazele naturale [mg/mc] (T_S = 288,15 K și p_S = 101325 Pa);

e)

denumirea odorizantului utilizat;

f)

tipul și numărul de identificare ale instalației de odorizare.

Raportarea cantității de odorizant consumate într-un interval de timp, în funcție de debitul de gaze naturale măsurat în același interval de timp, se consemnează de P/OTS/OD întrun raport lunar, întocmit conform modelului din anexa nr. 5, pentru fiecare instalație de odorizare.

În punctele de odorizare dotate cu instalații de odorizare automate care permit descărcarea datelor aferente parametrilor acestora, respectiv data, ora, debitul de gaze naturale și cantitatea de odorizant consumată, raportarea cantității de odorizant consumată într-un interval de timp, în funcție de debitul de gaze naturale măsurat în același interval de timp, se realizează pe baza datelor descărcate.

Pentru punctele finale ale SD/MD, precum și pentru clienții prevăzuți la

art. 2 alin. (2) lit. a) pct. (i)

sau pentru clienții prevăzuți la

art. 2 alin. (2) lit. b) pct. (i) , OD/P/OTS ține o evidență periodică a următorilor parametri:

a)

data și ora monitorizării prevăzute la

art. 33 alin. (1) ;

b)

intensitatea mirosului, după caz;

c)

concentrația odorizantului din gazele naturale [mg/mc] (T_S = 288,15 K și p_S = 101325 Pa);

d)

denumirea odorizantului utilizat.

În baza rezultatului evidenței prevăzute la

alin. (1) , OD poate solicita P/OTS, în scris, diminuarea sau suplimentarea concentrației odorizantului din gazele naturale în punctul de predare din CA/SNT aferent și, acolo unde este cazul, poate realiza odorizarea suplimentară în SD/MD.

P/OTS/OD are obligația să păstreze pentru o perioadă de un an, în format fizic, și de minimum 5 ani, în format electronic, următoarele:

a)

evidența prevăzută la

art. 36 alin. (1)

și

art. 42 alin. (5) ;

b)

rapoartele prevăzute în

anexele nr. 4

și

5 ;

c)

datele descărcate prevăzute la

art. 36 alin. (3) .

OD are obligația să păstreze pentru o perioadă de minimum 5 ani, în format electronic, evidența prevăzută la

art. 37 alin. (1) .

Odorizarea gazelor naturale se realizează cu:

a)

instalație de odorizare locală, amplasată în SRMP/SRM;

b)

instalație de odorizare centralizată, amplasată într-un NT.

Principalele componente ale instalației de odorizare sunt:

a)

elementele dozatoare care, în funcție de tipul instalației de odorizare, pot fi:

(i)

pompe dozatoare;

(ii)

injectoare;

(iii)

electroventile;

(iv)

vase de evaporare;

(v)

fitile;

b)

vasele de lucru destinate asigurării concentrației de odorizant din gazele naturale;

c)

dispozitivele de supraveghere care sunt aparate de măsură indicatoare și aparate de semnalizare pentru monitorizarea presiunii, temperaturii și a debitelor de gaze naturale în instalația de odorizare;

d)

robinetele de manevră și robinetele de siguranță;

e)

racordurile, supapele de siguranță, filtrele de aerisire etc.

Instalațiile de odorizare folosite pentru odorizarea gazelor naturale sunt prevăzute în

anexa nr. 6 .

Instalațiile prevăzute la

alin. (1)

trebuie să fie dimensionate astfel încât:

a)

să funcționeze la presiunea nominală din punctele de odorizare în care sunt amplasate, respectiv să funcționeze la presiunea gazelor naturale din punctele de odorizare, corespunzătoare debitelor maxime de gaze naturale vehiculate prin acestea;

b)

să asigure odorizarea gazelor naturale în punctele pe care le deservesc, la rația de odorizare prescrisă în funcție de debitul de gaze naturale vehiculat.

Mentenanța, inclusiv periodicitatea activităților de supraveghere-întreținere, revizii tehnice și reparații a instalației de odorizare, se realizează, după caz, de:

a)

P, conform specificațiilor producătorului instalației de odorizare;

b)

OTS în punctele de predare din SNT, conform prevederilor Normei tehnice specifice SNT - Mentenanța stațiilor de reglare măsurare, stațiilor de comandă vane și a nodurilor tehnologice, aprobată prin Decizia președintelui ANRE nr. 2.453/2010, publicată pe pagina de internet la adresa www.transgaz.ro;

c)

OD, conform specificațiilor producătorului instalației de odorizare.

În cazul în care, cu ocazia activităților de revizie tehnică a SRMP, SRM sau NT, P/OTS/OD constată disfuncționalități ale unor componente din cadrul instalației de odorizare, acestea se consemnează într-un raport de revizie tehnică/reparație a SRMP/SRM, după caz. În cazul în care P/OTS/OD constată disfuncționalități ale unor componente din cadrul instalației de odorizare, inclusiv cu ocazia activităților de revizie tehnică a SRMP, SRM sau NT, acestea se consemnează într-un raport de revizie tehnică/reparație a SRMP/SRM, după caz.

Remedierea disfuncționalităților prevăzute la

alin. (2)

se realizează:

a)

imediat, prin intermediul lucrărilor neplanificate;

b)

planificat, pentru lucrările de mentenanță mai complexe.

Mentenanța instalației de odorizare se asigură cu luarea în considerare a:

a)

recomandărilor producătorului instalației de odorizare;

b)

condițiilor tehnice de operare a instalației de odorizare.

Pentru o perioadă scurtă de timp, în care are loc repararea/reglarea instalației de odorizare prevăzute la

art. 41 alin. (3) , concentrația odorizantului din gazele naturale poate depăși concentrația specifică odorizărilor prevăzute la

art. 23 alin. (2) .

În situația lucrărilor planificate din cadrul instalațiilor de odorizare, prevăzute la

art. 41 alin. (3) lit. b) , anterior efectuării acestora, P/OTS are obligația de a notifica OD și clienții finali/consumatorii racordați la CA/SNT, prin poștă electronică sau fax, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de data planificată, în vederea înștiințării acestora cu privire la faptul că este posibilă o depășire a concentrației de odorizant.

În situația lucrărilor neplanificate din cadrul instalațiilor de odorizare, prevăzute la

art. 41 alin. (3) lit. a) , în urma cărora sa depășit concentrația de odorizant, P/OTS are obligația de a notifica cu privire la acest fapt OD și clienții finali/consumatorii racordați la CA/SNT, telefonic sau prin poștă electronică, în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 6 ore de la momentul depășirii concentrației.

Pentru situația prevăzută la

alin. (1) , P/OTS nu percepe costuri suplimentare.

Pentru lucrările planificate și neplanificate din cadrul instalațiilor de odorizare, prevăzute la

art. 41 alin. (3) , pentru fiecare instalație de odorizare, P/OTS/OD ține o evidență cu privire la următorii parametri:

a)

data și ora începerii reparării/reglării instalației de odorizare;

b)

data și ora finalizării reparării/reglării instalației de odorizare;

c)

valoarea concentrației de odorizant din gaze naturale depășită;

d)

durata perioadei de reparare/reglare a instalației de odorizare;

e)

durata perioadei în care concentrația odorizantului a fost depășită.

Pentru instalația de odorizare locală, punctul de prelevare a probei de gaze naturale pentru măsurarea concentrației odorizantului din gazele naturale se amplasează în aval de punctul de odorizare, acolo unde amestecul gaze naturale - odorizant este considerat uniform.

Distanța dintre punctul de odorizare și punctul de prevelare a probei de gaz se determină aplicând formula: L = 100 x DN unde,

–

L – distanța [m];

–

DN – diametrul nominal al conductei [m].

În situația în care distanța prevăzută la

alin. (2)

este atinsă în cadrul SD, montajul și mentenanța punctelor de prelevare a probelor de gaze naturale, pentru măsurarea concentrației odorizantului din gazele naturale, se realizează de OD.

Echipamentele punctelor de prelevare prevăzute la

alin. (3)

se montează într-o firidă/casetă individuală sigilată cu respectarea gradului de protecție IP și prevăzută cu sistem de securizare.

Accesul la datele din punctele de prelevare prevăzute la

alin. (3) , în vederea măsurării concentrației odorizantului din gazele naturale, se realizează de P/OTS în baza unor acorduri încheiate între P/OTS și OD.

Se recomandă prevederile din SR EN 60529:1995 pentru informații referitoare la gradul de protecție IP prevăzut la

alin. (4) .

Pentru instalația de odorizare centralizată, punctul de prelevare a probei de gaz pentru măsurarea concentrației odorizantului din gazele naturale se amplasează în fiecare punct de predare-preluare comercială din CA sau în fiecare punct de predare din SNT.

Montajul, mentenanța și accesul la punctele de prelevare prevăzute la

alin. (1) , pentru măsurarea concentrației odorizantului din gazele naturale, se realizează de P/OTS.