Decizia nr. 258/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepție ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța în Dosarul nr. 1.076/118/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.250D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 165 din 27 martie 2018 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Decizia civilă nr. 670/CA din 3 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.076/118/2016, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepția a fost ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 729/CA din 27 mai 2016, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 1.076/118/2016, având ca obiect pretenții.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că limitarea surselor de finanțare a centrelor publice în care se acordă măsuri de protecție socială persoanelor cu handicap la bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, fără ca soluția legislativă să fie justificată sub aspectul indisponibilității unor alte resurse din bugetul public național contravine prevederilor

art. 11 alin. (1)

și

art. 20 alin. (2) din Constituție

referitoare la obligația statului român de a executa întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, prin raportare la obligația statului de a acționa cu toate resursele disponibile pentru protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, asumată prin

Convenția

privind dreptul persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin

Legea nr. 221/2010 .

6.

Totodată, autorul excepției susține că textul de lege criticat este incomplet și nu îndeplinește condiția de claritate, precizie și previzibilitate, dat fiind faptul că, deși potrivit prevederilor actului normativ criticat protecția persoanelor cu handicap se finanțează inclusiv de la bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și de la bugetul de stat, totuși, prevederile legale criticate indică o singură sursă de finanțare a serviciilor sociale acordate în centrele de zi și rezidențiale pentru persoanele cu handicap, respectiv bugetele proprii ale județelor sau sectoarelor municipiului București.

7.

De asemenea, autorul excepției susține că prevederea legală criticată contravine și reglementării constituționale referitoare la rolul consiliului județean, potrivit căreia acesta din urmă este autoritatea administrației publice pentru coordonarea consiliilor comunale și orășenești, iar acestea din urmă au obligația constituțională de a gestiona resursele locale, potrivit dispozițiilor

art. 121 alin. (2) din Constituție , astfel încât este lipsită de temei obligația instituită de prevederile legale criticate exclusiv în sarcina consiliilor județene.

8.

Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

nu încalcă dispozițiile

Legii fundamentale

invocate de autorul excepției. Astfel, arată că, potrivit legislației interne, persoanele cu handicap se bucură de protecție specială, în modalitățile prevăzute de

Legea nr. 448/2006 , legiuitorul fiind singurul în măsură să stabilească sursa de finanțare a sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, obligație ce a fost adusă la îndeplinire prin

art. 94

și

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 . De asemenea, dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

nu încalcă prevederile

art. 1 alin. (5) din Constituție , textul legal criticat fiind redat într-o formă clară, precisă, fără a exista dubii în ceea ce privește sfera sa de aplicare. Totodată, consideră că obligația stabilită prin

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

nu aduce atingere garanțiilor și principiilor constituționale reglementate prin

art. 120 alin. (1) ,

art. 121 alin. (1)

și

art. 122 alin. (1) din Constituția României , care reglementează principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, principiu ce nu exclude obligația autorităților administrației locale de a respecta normele cu caracter general.

9.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, dispoziții potrivit cărora: „Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.“

13.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (5)

referitor la principiul legalității,

art. 11 alin. (1)

privind obligația statului român de a respecta obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte,

art. 20 alin. (2)

referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 47 alin. (1)

privind nivelul de trai,

art. 50

referitor la protecția persoanelor cu handicap,

art. 120 alin. (1)

privind principiile de bază ale administrației publice locale,

art. 121 alin. (2)

referitor la autoritățile comunale și orășenești și

art. 122 alin. (1)

referitor la consiliul județean, precum și

art. 138 alin. (1)

referitor la bugetul public național. De asemenea, sunt invocate prevederile

Convenției

privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007 și ratificată de România prin

Legea nr. 221/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010.

14.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

prin prisma unor critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 165 din 27 martie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând, în esență, că dispozițiile legale criticate întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, nefiind în contradicție cu dispozițiile

art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală . În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea obligațiilor ce incumbă statului român din tratatele la care este parte, cu referire la

Convenția

privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Curtea a reținut că finanțarea măsurilor de protecție a persoanelor cu handicap din mai multe surse ale administrației publice, respectiv bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor, bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București sau bugetul de stat, nu este de natură să contravină prevederilor constituționale cuprinse în

art. 11 alin. (1)

privind obligația statului român de a respecta obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte și

art. 20 alin. (2)

referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ci sunt în acord cu principiul constituțional al protecției speciale de care se bucură persoanele cu handicap, reglementat de

art. 50 din Constituție . Mai mult, modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în sensul acestor dispoziții constituționale, constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ține de marja de apreciere a legiuitorului. Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat că nu pot fi reținute nici susținerile referitoare la obligația constituțională a consiliilor locale și orășenești de a gestiona resursele locale sau dispozițiile

art. 138 alin. (1) din Constituție

referitor la bugetul public național.

15.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele

Deciziei nr. 165 din 27 martie 2018

își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

16.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța în Dosarul nr. 1.076/118/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 aprilie 2019.