Decizia nr. 283/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ioana Marilena Chiorean

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuța Harabor, Doina Miron, Luminița Soare, Mihaela Corbu, Luminița Duță, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Șerbănuț, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleț, Georgeta Ciungan, Ioana Focșa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu și Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.408D/2017.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.636D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (1^1)

și

(1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onișor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie și Magdalena Mîndru în Dosarul nr. 7.784/2/2016 al aceleiași instanțe.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.636D/2017 la Dosarul nr. 1.408D/2017, care a fost primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.408D/2017, prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.426/2/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale și ale

art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de reclamanții Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuța Harabor, Doina Miron, Luminița Soare, Mihaela Corbu, Luminița Duță, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Șerbănuț, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleț, Georgeta Ciungan, Ioana Focșa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu și Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în cadrul soluționării acțiunii de contencios administrativ, prin care s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției de a emite ordine de salarizare, în aplicarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 .

8.

În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.636D/2017, prin Sentința civilă nr. 1.032 din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.784/2/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (1^1)

și

alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de reclamanții Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onișor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie și Magdalena Mîndru în cadrul soluționării acțiunii de contencios administrativ prin care s-a solicitat anularea Ordinului ministrului justiției nr. 3.527C din 28 septembrie 2016, prin care au fost stabilite, începând cu 1 august 2016, drepturile salariale, în baza

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , astfel cum a fost completată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 .

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate, introduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 , se aplică retroactiv, în măsura în care se va interpreta că egalizarea impusă de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016

trebuia făcută fără a se lua în calcul și sumele stabilite prin hotărâri judecătorești.

10.

Se mai susține că dispozițiile de lege criticate produc discriminări, deoarece tratamentul diferit aplicat celor care nu au obținut o hotărâre judecătorească, anterioară

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 , nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. Autorii excepției invocă și încălcarea dispozițiilor

art. 1 alin. (4)

și

art. 126 din Constituție , prin nerespectarea hotărârilor judecătorești.

11.

De asemenea, se invocă și critici de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor

art. 115 alin. (4)

și

(6) din Constituție , referitoare la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, susținându-se, în esență, că nu a existat o situație extraordinară care să justifice adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016

și că dispozițiile de lege criticate afectează salarizarea magistraților și, implicit, statutul unor instituții fundamentale ale statului.

12.

În Dosarul nr. 1.408D/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , că opinia sa nu este obligatorie, „întrucât excepția de neconstituționalitate nu a fost invocată din oficiu“. În Dosarul nr. 1.636D/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^1)

și

alin. (1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

este neîntemeiată, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 .

13.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14.

Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.636D/2017, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 .

15.

Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.408D/2017, apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă. În Dosarul nr. 1.636D/2017, Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016

a Curții Constituționale.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare din Dosarul nr. 1.408D/2017, îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, și ale

art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

au fost introduse prin

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 , astfel că obiect al excepției îl constituie numai

art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , cu următorul cuprins:

(1^1)

Sintagma «fiecare funcție» prevăzută la alin. (1) reprezintă funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(1^2)

În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.

(1^3)

În aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituție sau autoritate publică se înțelege acea instituție sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri și cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.

(1^4)

Pentru personalul didactic de predare din învățământul superior/universitar nivelul salariului de bază similar în plată sau al salariului de bază maxim corespunzător funcției didactice ocupate se stabilește cu respectarea criteriilor care s-au avut în vedere la acordarea salariului de încadrare între minim și maxim, cu toate elementele care fac parte din salariul de bază, fără compensații tranzitorii, cu excepția celei pentru titlul științific de doctor obținut în domeniul pentru care își desfășoară activitatea.

18.

Curtea constată că, anterior sesizării sale în prezentele cauze, prin

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

sunt neconstituționale.

19.

De asemenea, Curtea reține că dispozițiile criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

au fost abrogate, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

Legea-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

20.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (4)

privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale,

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii,

art. 16

privind egalitatea în fața legii,

art. 115 alin. (4)

și

(6)

privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului,

art. 124

privind înfăptuirea justiției și

art. 126 alin. (1)

privind instanțele judecătorești.

21.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate, prin

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , a respins, ca inadmisibilă,

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

și a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^1)

și

(1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 .

22.

Cu privire la dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , la paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice este contrară

art. 124

și

art. 126 din Constituție . La paragraful 28 al acestei decizii, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate, introduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 , afectează principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de

art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală , deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat, potrivit

art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție , se consacră, pe cale legislativă, nerecunoașterea hotărârilor judecătorești definitive, respectiv definitive și irevocabile, emise de puterea judecătorească. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la

art. 16 din Constituție , Curtea a reținut, la paragraful 30, că dispozițiile de lege criticate generează inegalități în ceea ce privește calculul indemnizației/salariului de bază al magistraților, respectiv personalului asimilat cu același grad, gradație, condiții de vechime și de studii și, prin urmare, contravin

art. 16 din Constituție . La paragrafele 31 și 32 ale aceleiași decizii, Curtea a constatat că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat, potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În consecință, ca efect al neconstituționalității

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

(introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 ), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“ la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

(introdus prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 ) trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. În final, la paragraful 34 al aceleiași decizii, Curtea a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de

art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.

23.

Ținând cont de dispozițiile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

și de data sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.408D/2017 (prin Încheierea din 4 aprilie 2017), pronunțată ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a

Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016

(21 decembrie 2016), excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

este inadmisibilă.

24.

Referitor la dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea constată că acestea se referă la salarizarea personalului didactic de predare din învățământul superior/universitar. Or, cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate au ca obiect soluționarea acțiunii de contencios administrativ, prin care reclamanții - judecători au chemat în judecată pârâtul Ministerul Justiției, solicitând obligarea acestuia să emită ordinele de salarizare. Astfel, ținând cont de prevederile

art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 , se constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

nu are legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

25.

Cu privire la dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^1)

și

(1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 , paragraful 33, că acestea nici nu au fost criticate în mod special și nu contravin dispozițiilor invocate din

Constituție , ci doar stabilesc definiția sintagmei „fiecare funcție“ ca fiind „funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“ și definiția „instituției sau autorității publice“ ca fiind „acea instituție sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri și cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite“. Totodată, se precizează că, în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.

26.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele referitoare la dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^1)

și

(1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , cuprinse în decizia menționată, își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

27.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3^1 alin. (1^2)

și

(1^4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuța Harabor, Doina Miron,

Luminița Soare, Mihaela Corbu, Luminița Duță, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Șerbănuț, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleț, Georgeta Ciungan, Ioana Focșa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu și Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

2.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuța Harabor, Doina Miron, Luminița Soare, Mihaela Corbu, Luminița Duță, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Șerbănuț, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleț, Georgeta Ciungan, Ioana Focșa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu și Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onișor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie și Magdalena Mîndru în Dosarul nr. 7.784/2/2016 al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile

art. 3^1 alin. (1^1)

și

(1^3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 mai 2019.