Convenția din 20 iunie 1956
privind obtinerea pensiei de întreținere în strainatate, incheiata la New York la 20 iunie 1956
prezumat în vigoare
--------
Tinind seama de urgenta solutionarii problemei umanitare care se pune pentru persoanele în nevoie al caror sustinator legal se afla în strainatate,
tinind seama ca urmarirea acțiunilor pentru pensie de întreținere sau executarea hotărîrilor în strainatate da loc la grave dificultati legale și practice,
hotarite sa prevada mijloacele care să permită rezolvarea acestor probleme și depășirea acestor dificultati,
părțile contractante au convenit asupra celor ce urmeaza:
*) Traducere
PREAMBUL
Articolul 1
Obiectul convenției
1. Prezenta convenție are ca obiect sa faciliteze unei persoane, denumita în cele ce urmeaza creditor, care se găsește pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, obtinerea pensiei de întreținere la care ea pretinde ca are dreptul din partea unei persoane denumita în cele ce urmeaza debitor, care se afla sub jurisdictia unei alte părți contractante. Organismele care vor fi folosite în acest scop sînt denumite în cele ce urmeaza autorități transmitatoare și institutii intermediare.
2. Caile juridice prevăzute în prezenta convenție completeaza, fără a le inlocui, orice alte cai juridice existente în dreptul intern sau în dreptul international.
Articolul 2
Desemnarea instituțiilor
1. Fiecare parte contractantă desemneaza, în momentul depunerii instrumentului de ratificare sau aderare, una sau mai multe autorități administrative sau juridice care vor exercita pe teritoriul sau functiile de autorități transmitatoare.
2. Fiecare parte contractantă desemneaza, în momentul depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare, un organism public sau privat care va exercita pe teritoriul sau functiile de institutie intermediara.
3. Fiecare parte contractantă comunică fără întîrziere secretarului general al Natiunilor Unite desemnarile facute în aplicarea paragrafelor 1 și 2, precum și orice modificare care ar surveni în legătură cu aceasta.
4. Autoritățile transmitatoare și instituțiile intermediare pot intră în mod direct în legătură cu autoritățile transmitatoare și instituțiile intermediare ale altor părți contractante.
Articolul 3
Prezentarea cererii către autoritatea transmitatoare
1. În cazul în care un creditor se afla pe teritoriul unei părți contractante, denumita în cele ce urmeaza statul creditorului, iar debitorul se afla sub jurisdictia unei alte părți contractante, denumita în cele ce urmeaza statul debitorului, primul poate să adreseze o cerere unei autorități transmitatoare a statului unde se afla, pentru a obtine pensia de întreținere din partea debitorului.
2. Fiecare parte contractantă informeaza secretarul general asupra mijloacelor de proba cerute în mod normal în sprijinul cererilor de pensie de întreținere de către legea institutiei intermediare, asupra condițiilor în care acestea trebuie să fie prezentate pentru a fi admisibile și asupra celorlalte condiții impuse de către această lege.
3. Cererea trebuie să fie însoțită de toate documentele pertinente și mai ales, dacă este cazul, de o procura care autorizeaza institutia intermediara sa actioneze în numele creditorului ori sa desemneze o persoană imputernicita sa actioneze în numele creditorului; cererea va fi, de asemenea, însoțită de o fotografie a creditorului și, dacă este posibil, de o fotografie a debitorului.
4. Autoritatea transmitatoare ia toate masurile posibile pentru ca cerințele legii statului institutiei intermediare să fie respectate; sub rezerva dispozițiilor acestei legi, cererea cuprinde urmatoarele date:
a) numele și prenumele, adresa, data nasterii, cetatenia și profesia creditorului, precum și, dacă este cazul, numele și adresa reprezentantului sau legal;
b) numele și prenumele debitorului și, în măsura în care creditorul are cunoștința adresele sale succesive din cursul ultimilor cinci ani, data sa de nastere, cetatenia și profesia sa;
c) o expunere detaliata a motivelor pe care se intemeiaza cererea, obiectul acesteia și orice alte date pertinente privind mai ales resursele și situația familiala a creditorului și debitorului.
Articolul 4
Transmiterea dosarului
1. Autoritatea transmitatoare trimite dosarul institutiei intermediare desemnata de statul debitorului, în afară de cazul ca ea considera cererea ca nefiind de buna credinta.
2. Înainte de a trimite dosarul, autoritatea transmitatoare se asigura ca piesele ce trebuie transmise sînt în buna și cuvenita forma, potrivit legii statului creditorului.
3. Autoritatea transmitatoare poate să comunice institutiei intermediare opinia sa asupra temeiniciei cererii și sa recomande ca creditorul sa beneficieze de asistența judiciara și de scutire de cheltuieli.
Articolul 5
Transmiterea hotărîrilor judecătorești și a altor acte judiciare
1. Autoritatea transmitatoare trimite, la cererea creditorului și în conformitate cu dispozitiile art. 4, orice hotărîre provizorie ori definitivă sau orice alt act judiciar referitor la pensia de întreținere intervenit în favoarea creditorului, în fața unui tribunal competent al uneia dintre părțile contractante și, dacă este necesar și posibil, o dare de seama asupra dezbaterilor în cursul cărora a fost luata acea hotărîre.
2. Hotărîrile și actele judiciare vizate la paragraful precedent pot inlocui sau completa piesele menționate la art. 3.
3. Procedura prevăzută la art. 6 poate fi, în conformitate cu legea debitorului, fie o procedură de exequatu sau de înregistrare, fie o noua actiune bazata pe hotărîrea transmisa în virtutea dispozițiilor paragrafului 1.
Articolul 6
Functiile institutiei intermediare
1. Actionind în limite puterilor conferite de către creditor, institutia intermediara ia, în numele creditorului, toate masurile potrivite pentru asigurarea obtinerii pensiei de întreținere. În special, ea incheie tranzactii, iar atunci cînd este necesar intenteaza și sustine o actiune privind pensia de întreținere și face demersuri pentru executarea oricarei hotărîri, ordonante sau altui act judiciar.
2. Institutia intermediara tine la curent autoritatea transmitatoare. Dacă ea nu poate actiona, va comunică motivele și va transmite dosarul autorității transmitatoare.
3. În afara unor dispozitii contrare din prezenta convenție, legea care reglementeaza actiunile menționate și orice chestiuni conexe este legea statului debitorului, inclusiv în materie de drept international privat.
Articolul 7
Comisii rogatorii
În cazul în care legea celor două părți contractante interesate admite comisii rogatorii, sînt aplicabile urmatoarele dispozitii:
a) tribunalul sesizat cu actiunea de pensie de întreținere va putea, pentru procurarea de acte sau alte probe, sa ceara efectuarea unei comisii rogatorii, fie tribunalului competent al celeilalte părți contractante, fie oricarei alte autorități sau institutii desemnate de partea contractantă, unde urmeaza a se efectua comisia rogatorie;
b) pentru ca părțile să poată asista sau să poată fi reprezentate, autoritatea solicitata este obligata sa informeze autoritatea transmitatoare și institutia intermediara interesate, precum și pe debitor, asupra datei și locului unde se va proceda la luarea masurii solicitate;
c) comisia rogatorie să fie efectuata cu toata diligenta necesară; dacă ea nu este indeplinita într-un termen de patru luni, incepind din momentul primirii cererii de către autoritatea solicitata, autoritatea solicitanta va trebui să fie informata asupra motivelor neefectuarii sau ale intirzierii;
d) efectuarea comisiei rogatorii nu va putea sa dea loc la rambursarea taxelor sau cheltuielilor, de orice natura ar fi;
e) efectuarea comisiei rogatorii nu va putea fi refuzata decit:
1. dacă nu se poate stabili autenticitatea documentului;
2. dacă partea contractantă pe teritoriul careia comisia ar urma să fie indeplinita o considera a fi de natura sa aduca atingere suveranității sau securitatii sale.
Articolul 8
Modificarea hotărîrilor judecătorești
Dispozitiile prezentei conventii sînt, deopotriva, aplicabile cererilor privind modificarea hotărîrilor judecătorești date în materie de obligații de întreținere.
Articolul 9
Scutiri și facilități
1. În procedurile reglementate prin prezenta convenție, creditorii beneficiaza de tratamentul și de scutirile de taxe și cheltuieli acordate creditorilor care își au reședința în statul unde este intentata actiunea ai carei cetățeni sînt.
2. Creditorii straini sau nerezidenti nu pot fi obligati să depună cautiune judicatum solvi, nici sa faca vreo alta plata sau depozit.
3. Nici o remuneratie nu poate fi perceputa de către autoritățile transmitatoare și instituțiile intermediare pentru serviciile pe care acestea le presteaza, potrivit dispozițiilor prezentei conventii.
Articolul 10
Transferuri de fonduri
Părțile contractante a caror lege impune restrictii la transferurile de fonduri în strainatate vor acorda cea mai mare prioritate transferurilor de fonduri destinate să fie varsate ca pensii de întreținere sau sa acopere cheltuielile angajate pentru orice actiune în justiție reglementata prin prezenta convenție.
Articolul 11
Clauza federala
În cazul unui stat federativ sau neunitar, se vor aplica dispozitiile urmatoare:
a) în ceea ce priveste articolele prezentei conventii, a caror punere în aplicare tine de actiunea legislativa a puterii legislative federale, oblibațiile guvernului federal vor fi, în această măsură, aceleasi ca și cele ale părților care nu sînt state federative;
b) în ceea ce priveste articolele prezentei conventii a caror aplicare tine de actiunea legislativa a fiecareia din statele, provinciile sau cantoanele constitutive care, în virtutea sistemului constituțional al federatiei, nu sînt tinute sa adopte măsuri legislative, guvernul federal va aduce aceste articole la cunoștința autorităților competente ale statelor, provinciilor sau cantoanelor, cit mai curind posibil și cu avizul sau favorabil;
c) un stat federativ parte la prezenta convenție va comunică, la cererea oricarei alte părți contractante care i-ar fi transmisa de către secretarul general, o prezentare a legislației și a practicilor în vigoare în federatie și în unitatile sale constitutive referitoare la o dispoziție sau alta în convenție, indicind măsura în care s-a dat urmare mentionatei dispozitii printr-o actiune legislativa sau alta.
Articolul 12
Aplicarea teritoriala
Dispozitiile prezentei conventii se extind sau se aplică, în aceleasi condiții, teritoriilor neautonome, sub tutela sau oricărui alt teritoriu pentru care o parte contractantă asigura relatiile internationale, afara dacă acea parte contractantă, ratificind prezenta convenție sau aderind la ea, declara ca convenția nu se va aplica unuia sau altuia din aceste teritorii. Orice parte contractantă care va fi facut aceasta declaratie va putea extinde ulterior, în orice moment, aplicarea convenției la teritoriile astfel excluse sau la oricare dintre ele.
Articolul 13
Semnare, ratificare și aderare
1. Prezenta convenție va fi deschisa spre semnare pînă la 31 decembrie 1956 oricărui stat membru al Organizației Natiunilor Unite, oricărui stat nemembru care este parte la Statutul Curtii Internationale de Justiție sau membru al unei institutii specializate, precum și oricărui alt stat nemembru invitat de Consiliul Economic și Social sa devina parte la convenție.
2. Prezenta convenție va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general.
3. Oricare stat mentionat la paragraful 1 al prezentului articol va putea în orice moment sa adere la prezenta convenție. Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general.
Articolul 14
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenție va intra în vigoare în cea de a treizecea zi care va urma datei depunerii celui de al treilea instrument de ratificare sau aderare, efectuata conform dispozițiilor art. 13.
2. Fața de fiecare stat care o va ratifica sau va adera la convenție după depunerea celui de-al treilea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi care va urma datei depunerii de către acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
Articolul 15
Denuntare
1. Orice parte contractantă va putea denunta prezenta convenție printr-o notificare adresata secretarului general. Denuntarea se va putea aplica, de asemenea, unuia sau ansamblului teritoriilor menționate la art. 12.
2. Denuntarea va deveni efectiva după trecerea unui an de la data primirii notificarii de către secretarul general, înțelegindu-se ca ea nu se va aplica la cauzele în curs în momentul în care ea va deveni efectiva.
Articolul 16
Reglementarea diferendelor
Dacă între părțile contractante apare un diferend în legătură cu interpretarea sau aplicarea prezentei conventii și dacă acest diferend nu a fost reglementat prin alte cai, el este adus în fața Curtii Internationale de Justiție. Aceasta este sesizata fie prin notificarea unui acord special, fie prin cererea uneia dintre părțile la diferend.
Articolul 17
Rezerve
1. Dacă în momentul semnarii, ratificarii sau aderarii, un stat face o rezervă la unul din articolele prezentei conventii, secretarul general va comunică textul rezervei tuturor statelor care sînt părți la prezenta convenție și celorlalte state vizate la art. 13. Orice parte contractantă care nu accepta mentionata rezerva poate să notifice secretarului general, într-un termen de nouazeci de zile incepind de la data acestei comunicari, ca ea nu accepta rezerva și, în acest caz, convenția nu va intra în vigoare între statul care ridica obiectia și statul autor al rezervei. Oricare stat care va adera ulterior la convenție va putea, în momentul aderarii sale, sa procedeze la o notificare de acest gen.
2. O parte contractantă va putea în orice moment să-și retraga o rezervă pe care a facut-o, trebuind sa notifice secretarului general acesta retragere.
Articolul 18
Reciprocitate
O parte contractantă nu poate invoca dispozitiile prezentei conventii împotriva altor părți contractante decit în măsura în care ea insasi este legata de prezenta convenție.
Articolul 19
Notificari facute de secretarul general
1. Secretarul general va notifica tuturor statelor membre ale Natiunilor Unite și statelor nemembre vizate la art. 13:
a) comunicarile prevăzute la paragraful 3 al art. 2;
b) datele furnizate în conformitate cu dispozitiile paragrafului 2 al art. 3;
c) declaratiile și notificarile facute în conformitate cu dispozitiile art. 12;
d) semnaturile, ratificarile și aderarile facute în conformitate ci dispozitiile art. 13;
e) data la care convenția a intrat în vigoare în conformitate cu paragraful 1 al art. 14;
f) denuntarile facute în conformitate cu dispozitiile paragraf. 1 al art. 15;
g) rezervele și notificarile facute în conformitate cu dispozitiile art. 17;
2. Secretarul general va notifica, de asemenea, tuturor părților contractante cererile de revizuire și raspunsurile date la aceste cereri în virtutea art. 20.
Articolul 20
Revizuire
1. Orice parte contractantă va putea sa ceara oricînd, prin notificare adresata secretarului general, revizuirea prezentei Conventii.
2. Secretarul va transmite acesta notificare fiecareia dintre părțile contractante, invitind-o să-i comunice într-un termen de patru luni, dacă este în favoarea convocarii unei conferinte care să studieze revizuirea propusa.
Dacă majoritatea părților contractante raspunde afirmativ, secretarul general va convoca aceasta conferinta.
Articolul 21
Pastrarea convenției și limbile
Originalul prezentei conventii, ale cărui texte în limbile chineza, engleza, franceza, rusa și spaniola sînt deopotriva, autentice, va fi depus la secretarul general, care va asigura transmiterea de copii certificate tuturor statelor vizate la art. 13.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.