Hotărârea nr. 11/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Senia Costinescu

- magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea contestației formulate de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Ilie Dan Barna, candidat din partea alianței electorale „Alianța USR PLUS“ la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

2.

Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.453F/2019. La contestație au fost atașate un exemplar al propunerii de candidatură a domnului Ilie Dan Barna și o copie a Deciziei nr. 17/D din 20 septembrie 2019 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale domnului Ilie Dan Barna pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 136/C/BEC/P/2019 din 22 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.220 din 22 septembrie 2019.

3.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

4.

În motivarea contestației, autorii acesteia apreciază că înregistrarea candidaturii domnului Ilie Dan Barna încalcă prevederile

art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederile

art. 37 din Constituție , care stabilesc condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească. Or, autorii contestației susțin că, „din informațiile apărute în mass-media și pe internet, rezultă că domnul Ilie Dan Barna, candidat al USR-PLUS pentru funcția de Președinte al României are și cetățenia Franței și este, se pare, ofițer acoperit al serviciilor secrete franceze“. Prin urmare, solicită Curții Constituționale să dispună verificarea acestor informații de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, fiind cunoscut că legislația statelor membre ale Uniunii Europene nu permite persoanelor cu dublă cetățenie să fie admise să candideze la alegerile prezidențiale din statele respective.

5.

Candidatura domnului Ilie Dan Barna nu respectă nici prevederile

art. 1 alin. (2) din Constituție , potrivit cărora „Forma de guvernământ a statului român este republica“, el declarând public că este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României.

6.

În continuare, autorii contestației susțin că domnul Ilie Dan Barna „a furat startul în campania electorală pentru alegerile prezidențiale“, întrucât nu a respectat prevederile

art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă dinaintea datei alegerilor, la ora 7.00“. Conform pct. 66 din

anexa la Hotărârea Guvernului nr. 630/2019

privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, campania electorală începe din ziua de 12 octombrie 2019, or candidatul Ilie Dan Barna „a început campania electorală din primele zile ale lunii septembrie 2019 prin amplasarea în București și în toate județele României a unor uriașe panouri electorale în mii de exemplare, care costă milioane de euro. Aceste sume nu au fost înregistrate de mandatarul financiar, conform

Legii nr. 334/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, a avut și are loc o evaziune fiscală“.

7.

În fine, autorii contestației critică faptul că Biroul Electoral Central nu a verificat lista susținătorilor candidatului Ilie Dan Barna și nici îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii.

8.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea contestației.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile

Constituției , ale

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

9.

Potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. f) din Constituție , ale

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale

art. 31 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Ilie Dan Barna la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

10.

Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în

Constituție

și în

Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dintre acestea, contestatorii invocă nerespectarea în cauză a dispozițiilor

art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile

art. 37 din Constituție , referitoare la condițiile pe care persoana care candidează la funcția de Președinte al României trebuie să le îndeplinească, prevederile

art. 1 alin. (2) din Constituție , referitoare la forma republicană de guvernământ, prevederile

art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la data începerii campaniei electorale, precum și dispozițiile

Legii nr. 370/2004, republicată , cu

modificările și completările ulterioare, care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru Președintele României.

11.

Cu privire la primul aspect criticat, și anume că domnul Ilie Dan Barna, ar avea și cetățenia Republicii franceze, Curtea reține că dispozițiile

art. 28 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, prevăd că „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la

art. 37 din Constituția României, republicată , pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României“,

art. 37 alin. (1) din Constituție

statuând că „Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în

articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit

articolului 40 alineatul (3) “.

12.

În același timp, Curtea reține că, potrivit

art. 27 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, propunerile de candidatură cuprind, pe lângă prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului, și precizarea că, în cazul candidatului la funcția de Președinte al României, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Propunerea de candidatură este însoțită de declarația de acceptare a candidaturii scrisă, semnată și datată de candidat, cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a candida, printre care și cea privind cetățenia română, astfel cum rezultă din

art. 16 alin. (3) din Constituție , potrivit căruia „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară“.

13.

Curtea constată că textul

art. 16 alin. (3) din Constituție

exclude condiționarea dreptului constituțional de a fi ales de deținerea exclusivă a cetățeniei române. O atare condiționare era prevăzută în forma anterioară a normei, în vigoare înainte de revizuirea

Legii fundamentale

din 2003, când

art. 16 alin. (3)

avea următorul conținut „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară“. Ca urmare a abrogării sintagmei „numai“, potrivit

alin. (1) al art. 37 din Constituție , cetățenii cu drept de vot trebuie să întrunească două condiții de natură constituțională pentru a beneficia de dreptul de a fi aleși, și anume: pe de o parte, trebuie să dețină cetățenia română și să aibă domiciliul în țară și, pe de altă parte, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit

art. 40 alin. (3) din Constituție . În aceste condiții, Curtea constată că prevederile

art. 37 din Constituție

permit persoanelor care dețin pe lângă cetățenia română și alte cetățenii să candideze pentru funcția de Președinte al României.

14.

În ceea ce privește contestația care vizează apartenența domnului Ilie Dan Barna, în calitate de ofițer, la serviciile secrete franceze, Curtea constată că aceasta este o simplă alegație/supoziție a autorilor sesizării, fără niciun fundament obiectiv. De asemenea, referitor la declarațiile publice ale candidatului care, în opinia autorilor contestației, ar demonstra că acesta este adeptul monarhiei și că susține interesele Casei Regale a României, Curtea reține că aspectele invocate nu privesc încălcarea dispozițiilor constituționale și nici a dispozițiilor din

Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, reprezentând, mai degrabă, o nemulțumire a contestatorilor cu privire la persoana candidatului la funcția de Președinte al României.

15.

Referitor la critica potrivit căreia candidatul Ilie Dan Barna a afișat panouri electorale anterior datei de 12 octombrie 2019, dată care potrivit prevederilor

art. 35 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, reprezintă data începerii campaniei electorale, Curtea constată că termenul fixat de lege pentru desfășurarea campaniei electorale, respectiv 30 de zile înainte de data alegerilor, are relevanță legală cu privire la activitățile cu caracter electoral întreprinse în susținerea candidaților prin mitinguri, adunări, marșuri, precum și prin intermediul mass-mediei, sub aspectul repartizării timpilor de antenă pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice și private de radio și televiziune. Cu privire la locurile speciale pentru afișajul electoral în care se amplasează panouri electorale, precum și la condițiile în care se realizează acest afișaj, Curtea reține că dispozițiile

art. 41 din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, reglementează regimul juridic aplicabil acestor aspecte, fără a condiționa afișajul electoral de momentul oficial al începerii campaniei electorale.

16.

Cât privește solicitarea autorilor contestației de verificare a listelor de semnături, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale. Potrivit

art. 27 alin. (3^1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, „Lista susținătorilor prevăzută la

alin. (3)

se depune într-un singur exemplar original la Biroul Electoral Central.“ De asemenea, potrivit

art. 29 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, „(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. (2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Or, întrucât în prezenta cauză nu au fost prezentate motive de natură să demonstreze nelegalitatea verificărilor efectuate și, respectiv, a înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ilie Dan Barna, Curtea apreciază ca neîntemeiată contestația formulată sub aceste aspect.

17.

În fine, Curtea constată că autorii contestației nu prezintă niciun argument de natură să susțină pretinsa încălcare a normelor care reglementează condițiile de fond și de formă pentru înregistrarea candidaturii domnului Ilie Dan Barna, autorii sesizării limitându-se la a afirma că Biroul Electoral Central nu a efectuat verificările prevăzute de lege.

18.

Pentru considerentele arătate, în temeiul

art. 146 lit. f) din Constituție , al

art. 11 alin. (1) lit. B.a) , al

art. 37

și

38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al

art. 31 alin. (1)

și

(2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de Gheorghe Funar, Ovidiu Danteș și Petru Mîndru împotriva înregistrării candidaturii domnului Ilie Dan Barna la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.

Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2019.