Decizia nr. 495/2019

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cosmin-Marian Văduva

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. București - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 1.104/54/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 127D/2018.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită față de celelalte părți.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudența Curții Constituționale prin care aceasta s-a pronunțat în sensul constituționalității dispozițiilor criticate, solicită menținerea acesteia și, ca atare, respingerea, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.104/54/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. București - Sucursala Craiova, contestatară într-o cauză având ca obiect o contestație în anularea unei decizii pronunțate în faza procesuală a apelului de către Curtea de Apel Craiova, într-o cauză din materia insolvenței. Această cauză aflată pe rolul Curții de Apel Craiova a fost strămutată la Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile legale criticate generează o inechitate între părțile unui proces aflat în faza apelului, în ultimă instanță, față de părțile unui proces în faza recursului, cele din urmă având o poziție favorabilă, întrucât pot uza de calea de retractare a contestației în anulare. Astfel, încălcarea principiului egalității în drepturi nu trebuie analizată din perspectiva inechității între părțile litigiului aflat în faza apelului, ci prin prisma inechității între părțile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunțată în apel și părțile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunțată în recurs.

6.

În opinia autoarei, dispozițiile legale criticate încalcă și accesul liber la justiție al persoanei participante la procesul civil aflat în ultimă instanță, respectiv accesul la o cale extraordinară de atac. Astfel, textul legal criticat reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula o contestație în anulare împotriva hotărârilor pronunțate în calea de atac a apelului și care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului. Această limitare nu a fost însoțită de instituirea unei căi de atac efective la dispoziția persoanei vătămate prin hotărârea instanței de apel care a omis să cerceteze unul sau mai multe dintre motivele de apel cu care a fost învestită.

7.

În final, autoarea arată că, prin neanalizarea motivelor de apel cu a căror judecată a fost învestită instanța de apel, nu se respectă exigențele specifice unui grad de jurisdicție, deși Codul de procedură civilă reglementează pentru astfel de cauze principiul dublului grad de jurisdicție. Totodată, negarea posibilității de acces la instanță pentru retractarea unei hotărâri judecătorești reprezintă și o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare și la folosirea căilor de atac.

8.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta un motiv de casare este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiilor egalității în fața legii și celui privind accesul liber la justiție, neputându-se, astfel, reține nici existența unei limitări a drepturilor sau libertăților fundamentale, respectiv a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil. O eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, apelantul având posibilitatea de a formula orice critici cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul.

9.

În final, instanța evocă decizii ale Curții Constituționale prin care s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor criticate.

10.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile părților, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă , care au următorul cuprins:

(3)

Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

14.

Dispozițiile

art. 503 alin. (2) pct. 1,

2 și 4, la care dispozițiile criticate fac trimitere, au următorul cuprins:

Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1.

hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2.

dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

[...]

4.

instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

15.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile criticate au fost modificate potrivit

Legii nr. 310/2018

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, și, în prezent, dispun că „Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. Potrivit dispozițiilor

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă :

Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

1.

hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

2.

dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3.

instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4.

instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

16.

Având însă în vedere cele reținute de Curte în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în prezenta cauză cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în forma în vigoare la data sesizării Curții Constituționale. În plus, din examinarea criticilor de neconstituționalitate se observă că autoarea nu critică dispozițiile

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

în integralitatea lor, ci doar excluderea dispozițiilor pct. 3 al

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă

din enumerarea pe care acestea o conțin. Ca atare, obiectul excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză îl reprezintă omisiunea legislativă a inserării în dispozițiile criticate a dispozițiilor de la pct. 3 al

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă .

17.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 16

privind egalitatea în drepturi și ale

art. 21

privind liberul acces la justiție, coroborate cu prevederile

art. 6

referitor la dreptul la un proces echitabil și ale

art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12

din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale .

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai răspuns unor critici similare celor care sunt formulate în prezenta cauză. Astfel, în

Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, paragrafele 27-30, Curtea a reținut constituționalitatea excluderii din enumerarea conținută în

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

a pct. 3 al

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă , pentru următoarele motive: „Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, dispozițiile

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. În acest sens sunt deciziile

nr. 483 din 23 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015,

nr. 7 din 14 ianuarie 2016,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016,

nr. 159 din 24 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016,

nr. 415 din 16 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 2 septembrie 2016,

nr. 608 din 22 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 27 decembrie 2016,

nr. 212 din 4 aprilie 2017,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017, și

nr. 646 din 17 octombrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 22 ianuarie 2018. Astfel, în paragrafele 16-17 ale

Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015 , Curtea a reținut că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația

actualului Cod de procedură civilă . Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta «un motiv de casare» este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul.“

19.

Ulterior sesizării Curții în prezenta cauză, precum și pronunțării deciziei antereferite, Parlamentul a modificat, cum s-a indicat deja, dispozițiile

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în sensul dorit de autoarea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

include și pct. 3 al

art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă .

20.

Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, anterior evocate. Această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea în

Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituționalitatea dispozițiilor

art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă , „În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Beles și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere“.

21.

Ca atare, constatarea constituționalității soluției legislative criticate în cauza de față și care a fost înlocuită de către Parlament prin

Legea nr. 310/2018

nu poate fi înțeleasă ca o statuare a faptului că această soluție era/este singura compatibilă cu

Constituția .

22.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. prin Banca Comercială Intesa Sanpaolo România - S.A. București - Sucursala Craiova, în Dosarul nr. 1.104/54/2017 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și constată că prevederile

art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.