Hotărârea nr. 78/2019
privind cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ioan Ștef
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea cererii de invalidare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în cel de-al doilea tur de scrutin la data de 24 noiembrie 2019, și de reluare a alegerilor prezidențiale, formulată de domnul Ioan Ștef.
2.
Cererea a fost transmisă prin fax și prin poștă electronică în data de 19 noiembrie 2019 și a fost înregistrată la Curtea Constituțională la aceeași dată formând obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.077 F/2019. Ulterior, la datele de 21 noiembrie 2019 și 22 noiembrie 2019, contestatorul a transmis prin poștă electronică și prin fax o „cerere modificatoare“, iar la data de 25 noiembrie 2019 a retrimis prin poștă electronică aceeași „cerere modificatoare“.
3.
În temeiul dispozițiilor
art. 52 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.
4.
În cererea inițială, domnul Ioan Ștef solicită invalidarea scrutinului din 24 noiembrie 2019 pentru alegerea Președintelui României și reluarea alegerilor prezidențiale, arătând, în esență, că „alegerile prezidențiale au fost viciate de comportamentul și declarațiile președintelui în exercițiu“, care cumulează și calitatea de candidat. Astfel, arată contestatorul, în perioada dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din anul 2019 domnul Klaus-Werner Iohannis a refuzat să participe la o dezbatere publică împreună cu doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, contracandidata sa, invocând drept motiv al refuzului faptul că aceasta „a fost aleasă nedemocratic“. Președintele ar fi putut să conteste înscrierea contracandidatei sale „încă din faza înscrierilor în cursa pentru alegerile prezidențiale“ și, de asemenea, rezultatul și calitatea alegerilor din primul tur de scrutin.
5.
Contestatorul susține că „aceste acuzații în condițiile unui Președinte - garant al
Constituției
- sunt deosebit de grave deoarece sunt de natură a afecta, a vicia procesul electoral prin afectarea percepției, modului“ în care alegătorii se raportează la alegerile prezidențiale, motiv pentru care acesta se consideră „vătămat în dreptul său de a alege liber și democratic, dar și de a fi informat pentru a putea exprima opțiunea sa de vot în condiții democratice“.
6.
În „cererea modificatoare“ contestatorul a făcut referire la situația sa personală și la nemulțumirile legate de activitatea unor candidați la alegerile prezidențiale. Acesta a susținut, de asemenea, că Parlamentul a modificat cadrul electoral cu privire la cetățenii români care votează în străinătate -
pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală -, discriminând cetățenii români care votează în țară. Astfel, în contextul în care cetățenii care votează în străinătate au la dispoziție 3 zile la rând pentru a vota, „aceștia sunt privilegiați și pot chiar răsturna rezultatul alegerilor în condițiile unor diferențe marginale prin mobilizarea la Vest de România după ora generală de închidere a secțiilor de vot din România“.
7.
În încheiere, contestatorul arată că rolul instanței de contencios constituțional este acela de garant al supremației
Constituției , astfel încât atribuțiile sale nu se limitează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și la confirmarea rezultatului sufragiului, ci aceasta veghează și la respectarea „celorlalte aspecte ale
Constituției , respectiv și la faptul că un președinte – candidat nu poate deroga de la atribuțiile care îi revin ca președinte, cea mai importantă fiind garantarea
Constituției “.
8.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul
art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , solicită respingerea, ca inadmisibilă, a contestației.
CURTEA,
examinând cererea în raport cu prevederile
Constituției , ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:
9.
Potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. f) din Constituție , ale
art. 37
și
52 din Legea nr. 47/1992, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale
art. 52 din Legea nr. 370/2004
pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019.
10.
Curtea reține, în acest sens, că noțiunea de „invalidare“, utilizată în cuprinsul cererii, este sinonimă sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia cu cea de „anulare“, cuprinsă în
art. 52 din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, text care circumstanțiază competența Curții Constituționale în cadrul contenciosului electoral pentru alegerea Președintelui României. De asemenea, sensul anterior precizat al noțiunii de „invalidare“ rezultă și din solicitarea autorului de a se dispune „reluarea alegerilor prezidențiale“ ca urmare a „invalidării“.
11.
Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit
art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.
12.
Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. Or, în cauza de față, domnul Ioan Ștef nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în conformitate cu
art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, astfel încât cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019 formulată de acesta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
13.
Întrucât domnul Ioan Ștef nu are calitatea de titular al dreptului de sesizare în sensul
art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată , cu modificările și completările ulterioare, lipsa acestei calități se circumscrie unei excepții dirimante și, având în vedere
art. 248 din Codul de procedură civilă
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, Curtea nu va mai analiza celelalte aspecte învederate prin prezenta contestație.
14.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. f) din Constituție , al
art. 37
și
38 din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, precum și al
art. 52 din Legea nr. 370/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, formulată de domnul Ioan Ștef.
Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.