Normativ din 8 iulie 2004
privind elaborarea planurilor de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme și/sau alunecări de teren
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea cadrului general pentru elaborarea planurilor operative de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme și/sau alunecări de teren, denumit în continuare dezastru specific.
Articolul 2
Planurile de apărare sunt documente pe baza cărora se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție, în vederea conducerii unitare a acestora;
Planurile prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către:
a) Comisia centrală pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, denumită în continuare Comisia centrală;
b) comisiile județene și comisia municipiului București de apărare împotriva dezastrelor,
c) comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor;
d) conducerile administrative ale instituțiilor publice și agenților economici;
Structura și conținutul orientativ al planului de apărare în cazul producerii unui dezastru specific este prezentat în Anexa nr. 1;
La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează și se stabilesc zonele cu risc de producere a dezastrului specific, după cum urmează:
a) zone cu risc seismic ridicat sunt cele pentru care intensitatea seismică în grade MSK depășește VII, potrivit Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale. Indicativ P100/92. Detalierea parametrilor de calcul Ks și Te la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
b) zone cu risc ridicat la alunecări de teren sunt acele zone indicate în
privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.
Articolul 3
Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare revine Comisiei centrale, respectiv prefecților, primarilor și conducerilor administrative ale agenților economici și instituțiilor publice.
ART 4
Planurile de apărare se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele /obiectivele pentru care au fost întocmite.
Modificările și reactualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administrației publice locale și centrale, în a cărei zonă de competență se află agenții economici, instituțiile publice și localitățile.
Capitolul II Structura și conținutul Planurilor operative de apărare
Secțiunea 1 Planul de apărare la nivel național
Articolul 5
Planul de apărare la nivel național în cazul producerii unui dezastru specific se constituie ca sinteză a planurilor operative de apărare, ale:
a) Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren;
b) comisiilor județene și comisiei municipiului București de apărare împotriva dezastrelor,
c) comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor;
d) autorităților și instituțiilor publice centrale.
Comisia centrală poate întocmi și include în planul național, după caz, planuri de apărare pe termen lung, precum și planuri de cooperare între instituții publice centrale, pe domenii și obiective strategice, sau zone din teritoriu, în funcție de necesitățile concrete.
Secțiunea 2 Planul de apărare la nivelul Comisiei centrale
Articolul 6
Structura și conținutul Planului de apărare la nivelul Comisiei Centrale sunt prezentate în Anexa nr. 2
Secțiunea 3 Planul de apărare al Comisiei județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor
Articolul 7
Planul de apărare al Comisiei județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor se constituie ca sinteza a planurilor de apărare în cazul producerii unor dezastre specifice elaborate de către:
a) Comisia județeană;
b) Comisii municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor;
c) agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenți economici care administrează surse potențiale de risc, instituții publice;
d) agenți economici și alte persoane juridice etc.
Comisia județeană poate întocmi și include în planul sau de apărare, după caz, planuri de apărare pe termen lung, planuri de cooperare cu județele învecinate, precum și planuri de cooperare cu instituții publice centrale, pe domenii și obiective de interes comun, în funcție de necesitățile concrete.
Structura și conținutul orientativ al Planului de apărare la nivel de județ, respectiv pentru municipiul București sunt prezentate în Anexa nr. 3.
Secțiunea 4 Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale
Articolul 8
Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, în cazul producerii unor dezastre specifice, se elaborează la nivelul ministerelor, agențiilor și autorităților naționale etc. care coordonează activități social-economice și rețele de utilități publice de importantă națională și interes strategic.
Structura și conținutul orientativ al Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, sunt prezentate în Anexa nr. 4.
Secțiunea 5 Planul de apărare al Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor
Articolul 9
Planul de apărare al Comisiei municipale, orășenești sau comunale în cazul producerii unor dezastre specifice reprezintă o secțiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei județene și se constituie ca sinteză a planurilor de apărare elaborate la nivel de:
a) Comisia municipală, orășenească sau comunală;
b) agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenții economici care administrează surse potențiale de risc, instituții publice;
c) alte persoane juridice și agenți economici, etc.
Structura și conținutul Planului Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor se întocmește în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr. 5, coroborat cu modelele prevăzute în Anexa nr. 1 și nr. 4.
Secțiunea 6
Planul de apărare pentru agenții economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituții publice, agenții economici, care administrează surse potențiale de risc, alte persoane juridice și agenți economici, etc.
Articolul 10
Planul de apărare pentru agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituții publice și agenții economici care administrează surse potențiale de risc, alte persoane juridice și agenți economici, etc., în cazul producerii unor dezastre specifice, reprezintă o secțiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare.
Structura și conținutul orientativ și structura minimală a unui Planului de apărare pentru agenți economici vor fi adaptate după Anexele nr. 1, 3 și nr. 4 la prezentul Normativ.
Capitolul III Prevederi finale
Articolul 11
Planurile de apărare și documentațiile anexă, după caz, se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor județene și a Municipiului București și comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale.
Articolul 12
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul Normativ.
Anexa 1 ────────
la normativ ─────────── CONȚINUTUL ORIENTATIV al planului de apărare în cazul producerii unui dezastru specific
Capitolul I scop, definiție
- obiective
- caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere
Capitolul II - structuri organizatorice implicate
- responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domenii
- Centrul de conducere a acțiunilor
- Planificarea acțiunii
Capitolul III - concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție
- etapele de realizare a acțiunilor faze de urgență a acțiunilor
- acțiunile de protecție-intervenție
- gestionarea acțiunilor de protecție-intervenție: prevenirea, protecția, intervenția, relocarea, refacerea-reconstrucția, reabilitarea-restabilirea, menținerea condițiilor de siguranță
Capitolul IV Resurse: umane, materiale, financiare
Capitolul V Logistica acțiunilor
Capitolul VI Asigurarea realizării acțiunilor:
- instruirea
- planuri și proceduri
DISPOZIȚII FINALE
ANEXE:
- decizia privind constituirea/organizarea Comisiei centrale/județene/Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;
- componența nominală a membrilor Comisiei împotriva dezastrelor, cu precizarea unității la care sunt încadrați, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu; responsabilități și misiuni;
- încadrarea Comisiei centrale / județene / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;
- procedură de urgență;
- numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziții și informații;
- schema fluxului informațional-decizional pentru apărare împotriva seismelor și alunecărilor de teren;
- tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme și alunecări de teren, de pe raza zonei respective;
- tabelele cuprinzând forțele și mijloacele de intervenție și nominalizarea unităților care vor interveni;
- hărți de risc;
- planul de gestiune a acțiunilor de protecție-intervenție;
- planul de instruire și pregătire;
- planul de evacuare-relocare;
- situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comisia de apărare superioară etc;
- reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecare de teren;
- comunicate;
- responsabilitățile privind luarea măsurilor de apărare și de evacuare a oamenilor și bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;
- responsabilități pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs și efectele acestuia la nivelul superior de decizie;
- fișele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva seismelor și alunecărilor de teren.
NOTĂ:
Anexele, după ce au fost întocmite conform situației specifice fiecărui nivel de jurisdicție, devin părți componente ale planului de apărare.
Anexa 2 ────────
la normativ ──────────── STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL planului de apărare al Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismelor și alunecărilor de teren
Capitolul I
- Scop, definiție: Planul operativ de apărare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza căruia se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție, în vederea conducerii unitare a acestora.
- Obiectiv: îl constituie stabilirea măsurilor și acțiunilor de prevenire, pregătire, protecție și intervenție în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitării și înlăturării efectelor produse de acestea asupra populației, bunurilor de orice fel și revenirii la normal a vieții social-economice.
- Caracteristicile zonelor cu risc ridicat sunt prezentate în art. 2 alin. (4) din Normativ.
Capitolul II a) structuri organizatorice
Componența, pe funcții, a Comisiei centrale este stabilită prin
Hotărârea Guvernului nr. 438/1996
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, cu modificările și completările ulterioare.
Componența nominală a membrilor Comisiei centrale se stabilește anual; din comisie fac parte demnitari la nivel de secretar de stat, reprezentanți ai ministerelor, pentru care se precizează instituția la care sunt încadrați, funcția, adresa și telefonul/faxul de la serviciu și domiciliu. Tabelul cu componența nominală se arhivează la Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
b) Responsabilități:
Comisia centrală organizează, coordonează și controlează acțiunile și măsurile de prevenire, pregătire, protecție și intervenție, denumite în continuare acțiuni și măsuri de apărare, împotriva efectelor produse de seisme și alunecări de teren.
c) Centrul de conducere a acțiunilor:
Comisia centrală este organizată pe lângă Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Centrul de comandă a acțiunilor Comisiei centrale în cazul producerii unui dezastru specific se află la sediul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Transporturilor, Palatul CFR, București, Bd. Dinicu Golescu 38.
Capitolul III
SECȚIUNEA A:
Măsuri și acțiuni în perioada predezastru
(1) Constituirea, prin Ordin al ministrului, a componentei nominale a Comisiei centrale. Această acțiune se face anual și ori de câte ori situația o impune;
(2) Asigurarea și verificarea periodică a funcționării fluxului informațional-decizional privind înștiințarea, notificarea, transmiterea datelor, informațiilor, precum și a prelucrării și stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuții și responsabilități în domeniu către cei interesați; transmiterea informațiilor și a deciziilor, se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional-decizional, prezentată în Anexa C;
(3) Stabilirea, prin protocol, cu instituțiile abilitate, a tipurilor de rețele, frecvente și mijloace de telecomunicații, compatibile între ele, care se utilizează și pentru care se asigură permanența;
(4) Stabilirea unor programe de acțiuni pe termen scurt și lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului seismic al construcțiilor, în special a celor cu funcții vitale pentru societate;
(5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, a respectării prevederilor
privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;
(6) Promovarea și dezvoltarea de cooperări internaționale, în vederea reducerii riscului seismic și al alunecărilor de teren, precum și pentru managementul situațiilor cauzate de producerea unui dezastru specific;
(7) Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a populației.
Conținutul minim al regulilor de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren este redat în Anexa 2.1, urmând a fi adaptat și detaliat potrivit condițiilor concrete din diferite zone seismice și localități;
(8) Asigurarea și verificarea condițiilor de funcționare în caz de cutremur a Comisiei Centrale (spații, utilități), structură, dotare etc;
(9) Avizarea planurilor de apărare ale comisiilor județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor- pentru Secțiunea seisme și alunecări de teren;
(10) Avizarea regulamentelor privind modul de organizare, componența, atribuțiile specifice și modul de funcționare a comisiilor județene și a Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;
(11) Aprobarea actualizării sau modificării propriului regulament de organizare și funcționare;
(12) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligației experților tehnici, verificatorilor de proiecte și a responsabililor tehnici cu execuția de a participa la acțiunile de investigare de urgență post-seism și pentru stabilirea soluțiilor cadru de intervenție pentru punerea în siguranță a construcțiilor avariate. În Anexa 2. 2 se prezintă organizarea, logistica și etapele investigării de urgență post-seism a construcțiilor, în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgență post-seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, indicativ M.E.003-99.
Secțiunea B
Măsuri și acțiuni în perioada de incidență a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:
(1) Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP București comunică imediat principalele caracteristici ale cutremurului produs, conform modelului - Anexa C1.
(2) Prefecturile județelor, respectiv Prefectura Municipiului București, comunică imediat principalele efecte ale cutremurului și /sau alunecării de teren produse, conform modelului -Anexa C2.
(3) Informațiile se comunică prin telefon și se transmit ulterior prin fax la Cabinetul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului;
(4) Directorul de cabinet - în timpul programului normal de lucru, respectiv ofițerul de serviciu de la cabinetul ministrului, în afara programului normal de lucru, aduc imediat la cunoștință informațiile primite: ministrului, secretarilor de stat, secretarului general sau înlocuitorilor desemnați ai acestora în cazul imposibilității contactării titularilor.
(5) În cazul unui eveniment major, resimțit de populație și comunicat prin mass-mediâ, cu potențiale pierderi umane și pagube materiale, următoarele persoane: Secretarii de Stat, Secretarul General, Inspectorul General de Stat în construcții, șeful Serviciului probleme speciale și adjuncții acestora se autosesizează și se prezintă de urgență la Cabinetul ministrului.
(6) Funcție de natura și amploarea fenomenului natural produs, vicepreședintele Comisiei centrale:
a) informează imediat ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului;
b) propune, după caz,:
● înștiințarea și alarmarea membrilor Comisiei centrale;
● constituirea de urgență în cadrul Comisiei centrale a Grupului operativ de coordonare, din punct de vedere tehnic, a acțiunilor comisiilor județene, respectiv a Comisiei Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;
Componența nominală a Grupului operativ se păstrează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
(7) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanți desemnați de celelalte ministere și instituții cu atribuții și responsabilități în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenției de urgență post - dezastru, precum și specialiști în domeniu din instituții publice și comisii tehnice de specialitate.
(8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgență la Centrul de conducere a acțiunilor, care este sediul Comisiei centrale. În situația imposibilității utilizării sediului, conducerea acțiunilor Comisiei centrale se realizează de la Punctul de comandă al protecției civile din Municipiul București.
(9) Înștiințarea, culegerea de informații și transmiterea deciziilor se face conform fluxului informațional-decizional
(10) Grupul operativ solicită informații asupra construcțiilor afectate de dezastru, prin inspecțiile teritoriale în construcții și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.
(11) Grupul operativ solicită informații asupra efectelor dezastrului, de la comisiile județene / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.
(12) Prefecții județelor și prefectul Municipiului București, în calitatea acestora de președinți ai comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acțiunilor privind înștiințarea, alarmarea și intervenția operativă, precum și pentru transmiterea informațiilor către Comisia centrală în cazul producerii unui cutremur, alunecare și/sau prăbușire de teren;
(13) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, asigură - în perioada imediat următoare producerii unui dezastru și în continuare, până la încetarea declarării stării de dezastru permanența la sediu, constituită din 2 persoane;
(14) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții asigură, prin experții tehnici atestați, verificatorii de proiecte și responsabilii tehnici cu execuția din aria lor de responsabilitate, inspectarea de urgență post seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate și raportează zilnic, sau ori de câte ori situația o impune, către Grupul operativ, măsurile întreprinse și modul de îndeplinire a acestora;
(15) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, avizează soluțiile de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comisia județeană / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor în acțiunile de intervenție operativă și refacere post dezastru
(16) Lista cu specialiști, experți tehnici atestați pentru cerința rezistență și stabilitate a construcțiilor, este actualizată periodic de către Direcția Tehnică și se publică în Buletinul Construcțiilor și se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
(17) Lista cu reprezentanții prefecturilor și ai autorităților administrației publice locale, cu telefoane și fax este actualizată periodic prin grija Direcției Tehnice în construcții și se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;
(18) Lista cu inspectorii șefi ai inspectoratelor teritoriale și județene în construcții este actualizată periodic de către Inspectoratul de stat în construcții și se arhivează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.
(19) Conținutul cadru al unui raport operativ ce se transmite în timpul acțiunilor de protecție-intervenție este prezentat în Anexa D.
Secțiunea C Măsuri și acțiuni în perioada post dezastru specific
(1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigării de urgență a construcțiilor, inclusiv a dotărilor, după cum urmează:
- la nivel central, de către:
- vicepreședintele Comisiei Centrale și
- inspectorul general al Inspecției de Stat în Construcții
- la nivel teritorial, de către:
- prefect și
- inspectorul șef al Inspectoratului teritorial/județean în construcții
(2) Coordonarea investigării de urgență a construcțiilor și dotărilor Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și a unităților aflate în subordinea, sub autoritatea și coordonarea acestuia.;
(3) Asigurarea finanțării expertizelor tehnice a construcțiilor afectate de dezastrul specific,
(4) Coordonarea finanțării lucrărilor de proiectare și execuție pentru punerea în siguranță a construcțiilor și dotărilor prevăzute la alin. (2) precum și a clădirilor cu destinația de locuințe încadrate prin Raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic;
(5) Colaborarea la acțiunile generale pentru reabilitare și revenirea stării de normalitate;
(6) Evaluarea, pe baza datelor și informațiilor transmise de comisiile județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, a pagubelor din punct de vedere cantitativ și valoric determinate de dezastrul specific; raportul de evaluare se înaintează Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor în termen de 30 de zile de la producerea dezastrului specific.
Conținutul cadru al raportului de sinteză privind evaluarea intervenției este prezentat în Anexa F.
(7) Avizarea fundamentărilor comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor privind alocarea de sume din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, după producerea unui dezastru specific;
(8) Asigurarea reactualizării sau completării hărților privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ și alunecări de teren;
(9) Reactualizarea și/sau completarea planului de apărare.
(10) Îndrumarea metodologică a comisiilor județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor asupra actualizării și completării, după caz, a planurilor de apărare la dezastru specific, ținând seama de concluziile desprinse din analiza intervenției.
Capitolul IV Resurse: umane, materiale, financiare
Resursele umane sunt constituite din membrii Comisiei centrale, specialiști din cadrul comisiilor și comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și alți specialiști din cadrul institutelor de proiectare-cercetare și învățământul superior.
Resursele materiale sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare- Funcționare al Comisiei centrale, aprobat prin
Hotărârea de Guvern nr. 438/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte resurse aflate la dispoziția Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și/sau alocate în funcție de caracteristicile și amploarea efectelor dezastrului specific.
Resursele financiare necesare activităților de prevenire, pregătire, protecție, intervenție ale Comisiei centrale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Capitolul V
Logistica acțiunilor se asigură de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru acțiunile și măsurile desfășurate de la sediul propriu, precum și de către autoritățile, instituțiile publice și agenții economici cu atribuții și responsabilități în domeniu.
Capitolul VI Asigurarea realizării acțiunilor:
a) Pentru pregătirea personalului cu atribuții și responsabilități în domeniu. Comisia centrală, sub conducerea Comandamentului Protecției Civile și împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciții generale și aplicații în scopul pregătirii organelor de conducere ale forțelor de intervenție, precum și a populației pentru protecția și intervenția în situațiile provocate de producerea unui dezastru specific.
b) Comisia centrală promovează și coordonează activitatea de reglementări tehnice în domeniu.
DISPOZIȚII FINALE
1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acțiunilor de intervenție se decontează în condițiile legii.
2) Documentele elaborate pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea intervenției se arhivează de către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale, cu respectarea prevederilor legale.
Anexa 2.1 ────────────
la normativ ──────────── CONȚINUTUL MINIM al regulilor de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren a) Pregătirea antiseismică - cunoștințe privind clădirile și spațiile de lucru sau locuințe - Cunoașterea evenimentelor seismice precedente și cunoașterea acțiunii lor asupra clădirii în care lucrează sau locuiesc, pentru a preveni repetarea unor efecte negative în viitor - Cunoașterea și urmărirea respectării unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale - Cunoașterea și aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a unor urmări cu caracter de dezastru asupra clădirii în cazul declanșării unui cutremur puternic: ● executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de viață a clădirii; ● conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției; ● efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale, adică potrivit Ordonanței Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 665 din 23 octombrie 2001, precum și a Normativului P100-92; ● executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât și la instalațiile aferente clădirii pentru alimentare apă, gaze, încălzire, electricitate precum și canalizare, numai pe baza raportului de expertiză și a proiectelor autorizate; - Interzicerea intervenției asupra structurii clădirii (de ex. pentru a lărgi unele camere, a muta pereți, a practica goluri, a face "bolți", a supraetaja, a săpa pivnițe sau garaje, etc, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața ! - Întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și a regulamentelor în vigoare; - Cunoașterea de către administrațiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale pe planșee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanșarea de explozii, incendii, etc.; Consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuințe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenței antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare în vederea evitării expunerii la un potențial risc; - Interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice, etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist; - Fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se evite căderea lor și producerea de accidente; - Cunoașterea măsurilor necesare prevenirii și stingerii incendiilor și aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc; - Cunoașterea planului subsolului clădirii multietajate și a rețelelor de conducte din subsolul clădirii, precum și cunoașterea locurilor de amplasare a robineților și vanelor de închidere a diferitelor utilități pe diferite ramificații; - Cunoașterea și verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperișului, balcoanelor, cornișelor, calcanelor, coșurilor, terasei și învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, țiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid al vecinilor. b) Protecția antiseismică în interiorul locului de muncă sau a locuinței Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinței pentru prevenirea efectelor seismice: - la locul de muncă, sau la mutarea în casă nouă, sau la prima zugrăvire sau reamenajare, este necesară regândirea mobilării încăperilor sau a casei; nu se vor aglomera spațiile cu diverse piese de mobilier sau aparatură, instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spațiul de lucru; - identificați mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste birouri, paturi, canapele, mese, ce pot cădea peste acestea și înlocuiți-le cu altele mai ușoare, fixându-le contra detașării; - asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei familia sau unde ai locul de muncă; - amplasați echipamentele tehnice și aparatele casnice mai grele sau a cele pe rotile astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; - limitați deplasările aparatelor casnice mari prin fixare, în așa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări; - amplasați obiectele fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de incendiu; - asigurați ușile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente; - procurați în locuință cel puțin unui extinctor, amplasat într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment lângă sursele potențiale de incendiu și învățați utilizarea acestuia; - rețineți locul de amplasare al comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale și locale pentru apă, gaze și electricitate și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență: închidere/deschidere. Păstrați la îndemână o trusă de scule adecvate. Dacă locuiți într-o clădire multifamilială, informați-vă personal sau prin administrația asociației despre îndeplinirea obligațiilor legale privind: - evaluarea rezistenței antiseismice actuale a structurii clădirii - reparațiile și consolidările necesare - proiectarea și executarea lucrărilor necesare - asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare Rețineți în memoria dvs, particularitățile localității, cartierului și împrejurimile locuinței dvs, ale drumului pe care vă deplasați zilnic la serviciu, școală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos: - căderea unor elemente de construcție nestructurale: tencuielii, cărămizi etc - spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte - căderea unor obiecte, mobilier, etc - căderea unor stâlpi și linii electrice - incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalații de încălzire etc - alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase Obișnuiți-vă să vă protejați și când vă aflați într-o altă situație: în concediu, în delegație, la spectacole, în vizită etc Discutați cu toți membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ați face fiecare în caz de cutremur și faceți periodic repetiții. c) Reguli de comportare rațională, individuale și de grup în timpul producerii seismului 1. - Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur; 2. - Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând, la accidente grave, nedorite. Atenție ! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor, și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp în exterior sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc. 3. - Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente rezistențe, cu consultarea unui specialist atestat. 4. - Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic. 5. - Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice. 6. - Nu alergați în stradă; 7. - Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur. 8. - Acordați prim ajutor persoanelor rănite. 9. - În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți căuta să alarmați prin diferite metode vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dvs. Nu intrați în panică, rămâneți calm. d) Comportarea după producerea unui cutremur: 1. - Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă. 2. - Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. 3. - Îngrijiți-vă de siguranță copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile. 4. - Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice. 5. - Dacă s-a declanșat un incendiu, căutați să-l stingeți prin forțe proprii. 6. - Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual starea construcției în interior. în cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis. 7. - Părăsiți cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole. 8. - Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc.. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obiect protector; 9. - Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraje, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor autorizate. 10. - Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile. Evitați să fiți confundat cu răufăcătorii pătrunși în astfel de clădiri, nu aglomerați zonele calamitate fără rost. 11. - Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare. 12. - Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept. 13. - Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice așa numitele replici, fără a intră în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști ! 14. - La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor. 15. - Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de exemplu ați fi surprins sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă blocată, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze. 16. - În primul rând trebuie să fiți calmi, să îi liniștiți pe cei șocați, să nu permiteți reacții de panică, să acordați primul ajutor celor răniți iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mișcare să faceți un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația, de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului. O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateți la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereții incintei, iar dacă ați stabilit contactul verbal, furnizați informațiile cerute și cereți primul ajutor necesar. Nu vă preocupați de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiții, deși timpul pare nesfârșit, corpul uman își mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistență de sute de ore în condiții de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în țara noastră în 1977 și în mod similar în întreaga lume. e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinței: - Verificați mai întâi afară și apoi cu precauții și în interior starea locuinței, a clădirii pentru a vedea avariile. După primele observații proprii, este bine să vă adresați unui specialist-expert autorizat în construcții pe care îl cunoașteți din timp, sau cu care aveți o înțelegere sau un contract pentru astfel de situații. - Dați concursul dvs. organizațiilor de intervenție post-seismică pentru analiza stării construcțiilor, precum și pentru celelalte activități întreprinse de organele în drept. - Dacă starea structurii construcției prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitați instituțiilor abilitate evaluarea de către specialiști a stării post-seismice a structurii clădirii și aveți în vedere continuarea ulterioară a operațiunilor de proiectare și execuție a reparațiilor și consolidărilor, cu concursul asociației de proprietari sau locatari. - În cazul în care clădirea în care locuiți este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiștii abilitați legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectați dispozițiile legale și vă adaptați la condițiile de sinistrat în acest sens organele administrației publice locale vor lua măsurile de relocare. - Dacă ați contractat o asigurare la o societate de profil, informați-vă cum trebuie să procedați pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor. f) Măsuri de revenire la normal prin expertize, reparații, consolidări După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autoritățile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităților umane din zona sinistrată sau calamitată. Autoritățile publice locale vor întocmi pe baza investigațiilor și a expertizelor tehnice listele de priorități ale clădirilor afectate pentru execuția intervențiilor/consolidărilor și reabilitării construcțiilor de locuit. În acest sens investitorii, proprietarii și/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaște situația acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, după care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenție/consolidare la clădirile avariate de cutremur. Aceste lucrări și unele facilități financiare sunt prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, în temeiul art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001), iar Normele metodologice de aplicare ale Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 1364 din 27 decembrie 2001 , și au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5.02.2002. Pe baza proiectelor de intervenție/consolidare, asociațiile de proprietari sau proprietarii individuali vor comanda și executa prin unitățile de construcții lucrările de consolidare, cu respectarea tuturor prevederilor din legislația în vigoare. g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitații intense, în zone predispuse la aceste fenomene, și au evoluție progresivă, astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecție. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autoritățile publice locale împreună cu Comisia de apărare împotriva dezastrelor informează instituțiile și populația din zona respectivă asupra pericolului creat și acțiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, odată cu urmărirea evoluției fenomenelor în zonă. Informarea și alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autoritățile publice locale și de Comisia de apărare împotriva dezastrelor, la nivel local și județean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni. La recepționarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri: - Pregătirea evacuării persoanelor, instituțiilor și bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite anticipat. - Deconectarea, de către reprezentații autorizați - în caz de necesitate - a clădirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative. - Sprijinirea formațiilor de intervenție ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor la nivel local sau județean în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor și a construcțiilor, pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren. - Desfășurarea acțiunilor sub conducerea Comisiei locale sau județene de apărare împotriva dezastrelor; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale și recomandările organelor în drept, evitându-se informațiile bazate pe zvonuri. La recepționarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri: - Evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile și păstrând calmul. - Respectarea regulilor de conviețuire în locurile sigure în care Comisia de apărare împotriva dezastrelor împreună cu autoritățile locale cât și Societatea de Cruce Roșie vor lua măsurile necesare adăpostirii și desfășurării vieții. După stabilizarea alunecării de teren se va face de către organele abilitate o analiză a avariilor și distrugerilor provocate la construcții și bunuri. În funcție de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de reparații și consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obținerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de teren.
Anexa 2.2
────────── la normativ ──────────── *Font 9 ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ORAGANIZAREA, LOGISTICA ȘI ETAPELE INVESTIGARII DE URGENTA POST-SEISM A │ │CONSTRUCTIILOR AVARIATE │ │(în conformitate cu Manualul investigarea de urgenta post-seism și │ │stabilirea solutiilor cadru în interventie imediata pentru punerea în │ │siguranța provizorie a construcțiilor avariate, indicativ M.E.003-99, │ │publicat în Buletinul Construcțiilor vol. 2, 1999 │ └──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGLEMENTARILOR ȘI │ │PLANURILOR DE APARARE SPECIFICE │ │(Comisia Guvernamentala, Comisia Centrala, Comisii judetene de aparare │ │împotriva dezastrelor, cu colaborarea Inspectoratului de Stat în │ │Constructii) │ └──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ PREGATIREA ȘI LOGISTICA EVALUARII POST-SEISM A STARII TEHNICE ȘI │ │ PUNERII IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE │ │ │ │. pregatire baze de date pe clase de cladiri A, B, C │ │. evaluare necesar personal abilitat, semnare conventii cadru de colaborare│ │ cu acesta, pregatire inspectori, ingineri constructori și experti │ │ tehnici │ └────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌──────────────────────────────────────────────── ┌─────────────────────┐ │Criterii de baza pentru inspecția post-seism │ ETAPELE DE EVALUARE ├──> │(tabel 3.1. criterii de evaluare a cladirilor │ │ │avariate la cutremur (formular Anexa 7, Manual) └────────┬────────────┘ │Marcarea cladirilor │ │ V ┌───────────────────────────┐ ┌────────── ┌─────────── ┌───────── ┌────────── │INSPECȚIA RAPIDA POST-SEISM│ │PLACARDA ──> │PLACARDA ───>│PLACARDA ───>│PLACARDA │(formular Anexa 1 Manual) ├─>│ VERDE │GALBENA │ALBASTRA │ROSIE │(aplicarea de criterii și │ ├──────────── │────────── │────────── │────────── │procedee de inspectare) │ │Cladiri apa- │Cladiri cu │Cladiri nesi-│Cladiri ne- └───────────────────────────┘ │rent sigure- │restrictii │gure restric-│sigure │utilizare │utilizare │tii utilizare│evacuare <- - │fără stricții │ │evacuari │totala | │ │ │locale │Necesita | │ │ │ │investigatii | │ │amanuntite | ┌───────────────────────────┐ ^ ^ | │EVALUARE TEHNICA RAPIDA │<──────|───────────── | ^ | │(formular Anexa 2, Manual) │<──────|───────────────|─────────────── | │ | │(aplicarea de criterii și │_ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _│_ _ _ _ _ _| │procedee de evaluare) │ | marcare finala │ └────┬─────────────┬────────┘<────────────────────────────────────────────────────┘ │ . _.│_ . _ . _ . _ . _ . _ . _ . _ │ | V │ | ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ | │STABILIREA SOLUTIILOR CADRU ȘI METODELOR DE INTERVENTIE RAPIDA │ │ | │PENTRU PUNEREA IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE│ │ | │ (.sprijiniri provizorii . reparatii locale . demolari complete │ │ | │ sau partiale) │ │ | └─┬──────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ | V V V ┌────────────────────────┐ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ │ EXPERTIZA TEHNICA │ | MASURI DE INTERVENTIE DEFINITIVĂ | │(conf. CAP. 11-Normativ ├───────>| (conf. Cap. 12- Normativ P100-92) | │ P100-92 │ ------------------------------------- └────────────────────────┘
Anexa 3 ────────
la normativ ──────────── CONȚINUTUL ORIENTATIV al planului de apărare la nivel de județ, respectiv al municipiului București Planul de apărare la nivelul Comisiei județene reprezintă o sinteza a planului propriu specific, a planurilor comisiilor municipale, orășenești și comunale, precum și a planurilor întocmite de agenții economici și persoanele juridice. Planul județean corelează elementele tehnice, organizatorice și informaționale ale planurilor locale de apărare și conține principalele etape din planul de gestiune a măsurilor și acțiunilor de protecție de la nivelul unui județ sau al unei localități urbane. Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind: A. Măsuri și acțiuni în perioada pre-dezastru specific (1) inițierea și/sau continuarea unor studii pentru culegerea și sinteza de date și acumularea de cunoștințe referitoare la elementele determinante pentru riscul seismic, situația elementelor la risc: construcții, rețele, populație, instituții, precum și pentru riscul la alunecările de teren, în zona de jurisdicție, pentru a lua în considerare condițiile locale și scenariile credibile de dezastru; (2) inventarierea și identificarea zonelor vulnerabile; (3) urmărirea evitării și/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/și alunecărilor de teren și a apariției unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri și acțiuni de reducere a vulnerabilității în zonele de risc; (4) planificarea dezvoltării la scara teritoriului unității administrativ-teritoriale respective, cu măsuri de limitare a riscului care afectează căile de transport rutiere și feroviare, rețelele de alimentare cu apă, energie electrică și combustibil și rețelele informatice; (5) elaborarea și aprobarea planurilor de urbanism generale, zonale și de detaliu, cu stabilirea și aplicarea restricțiilor de amplasare a unor construcții sau dotări din punct de vedere al riscului seismic, datorită condițiilor locale de amplasament, restricții care vor fi impuse prin documentațiile de urbanism cu prilejul elaborării și avizării acestora; (6) adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic chimic, biologic, inundații, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate și considerarea acestor măsuri în activitățile de elaborare și avizare a documentațiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism cu respectarea Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural; (7) studierea, stabilirea și aplicarea măsurilor de protecție împotriva efectelor seismelor și alunecărilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme determinante pentru viața social-economică urbană și urmărirea realizării unor măsuri și acțiuni de intervenție preventivă asupra caracteristicilor și condițiilor de funcționare-exploatare a construcțiilor și altor dotări tehnologice, în vederea diminuării vulnerabilității seismice; (8) protecția capacităților de reacție în situația de dezastru, a sistemelor de comunicare, coordonare și conducere, a spațiilor de acces și evacuare, a spațiilor de adăpostire a răniților și sinistraților, a rezervelor de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil etc; (9) monitorizarea de către serviciile specializate a acțiunilor de intervenție la clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătății, educației și cercetării, culturii și administrației, etc, conform Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 , republicată, incluzând: - expertizarea tehnică cu fundamentarea soluțiilor de intervenție și estimarea costurilor; - avizarea de către Comisia Tehnică de Reducere a Riscului Seismic a listei clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic; - notificarea în scris de către serviciile specializate a obligațiilor ce revin proprietarilor clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic; - stabilirea și aprobarea de către proprietari a deciziei de intervenție pentru proiectarea, execuția lucrărilor de intervenție, inclusiv controlul de către inspectoratele teritoriale în construcții și recepția; - asigurarea locuințelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situația o impune; - asigurarea surselor de finanțare pentru locuințele de necesitate; (10) monitorizarea de către serviciile specializate a acțiunilor de apărare împotriva dezastrelor care revin altor instituții și agenți economici privind protecția lucrărilor și instalațiilor care includ surse de mare risc pentru colectivitățile urbane; (11) asigurarea logistică a serviciilor publice deconcentrate prezente în plan, precum și pregătirea și avizarea listelor și convențiilor de colaborare cu persoanele autorizate pentru intervenție în caz de cutremur; ingineri experți, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginți de șantier, pentru activitățile prevăzute în Manualul pentru investigarea de urgență post seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 2/1999, și pregătirea prin cursuri a personalului implicat în aceste activități; (12) avizarea listei societăților care au utilaje pentru intervenție la dezastre specifice; (13) protecția bunurilor de patrimoniu precum clădiri, lucrări inginerești, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituțiilor publice și private; (14) coordonarea, avizarea și controlul realizării măsurilor privind activitățile de apărare la dezastre și protecție civilă privind: - verificarea, nominalizarea și actualizarea formațiunilor și mijloacelor de intervenție operativă, inclusiv a celor de intervenție pe linie medicală; - asigurarea resurselor materiale și financiare necesare funcționării sistemului de protecție-intervenție; - asigurarea instruirii-pregătirii personalului din sistemul de protecție-intervenție; - asigurarea înștiințării, alarmării și informării; - verificarea, nominalizarea și actualizarea spațiilor de relocare inclusiv verificarea dotării și stării de operativitate, precum și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații; - asigurarea acțiunilor de protecție a oamenilor, animalelor, bunurilor și valorilor materiale prin evacuare-relocare; - verificarea, nominalizarea și actualizarea unităților medicale care acordă ajutor medical de urgență; - verificarea și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și furnizorii de bunuri și servicii specifice pentru intervenție în caz de dezastru; - asigurarea acțiunilor și măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării și declanșării unor epidemii și/sau epizootii; - asigurarea asistenței medicale și a asistenței medicale de urgentă, a asistenței psihologice în zone de risc; - verificarea, nominalizarea și actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge și produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte și încălțăminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc; - verificarea dotării cu mijloace de comunicații și starea de funcționare a acestora; - verificarea, nominalizarea și actualizarea dotării depozitelor zonale pentru echipamente, tehnică și materiale de intervenție în caz de dezastru; - asigurarea supravegherii și controlului situației de pericol și urgență în zone de risc; - nominalizarea personalului tehnic instruit pentru efectuarea inspecției post seism a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora; - asigurarea acțiunilor de cercetare-căutare și deblocare-salvare; - realizarea măsurilor de protecție pentru animale și bunurile din gospodărie; - realizarea unor acțiuni de restricții și interdicții necesare în zonele de risc și de distrugeri; - instruirea autorităților și populației din zonele de risc, asupra regulilor de comportare și comunicare în cazul producerii unui dezastru; (15) coordonarea metodologică privind materialele pentru asigurarea protecției individuale și familiale, urmărirea asigurării măsurilor de protecție colectivă și educarea antiseismică a populației prin mediatizarea acțiunilor de reducere a riscului seismic și studiul sociologic privind impactul asupra proprietarilor a procedeelor legale pentru reducerea riscului seismic; (16) coordonarea și avizarea instalării și operării în condiții sigure a unor sisteme de urmărire avertizare și alarmare privind efectele seismelor și/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere, în construcții publice, și/sau private, dotări ale regiilor/rețele de infrastructuri, accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformații, deplasări, echipamente specifice de protecție civilă, etc., cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informații și transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor. B. Măsuri și acțiuni în etapa de incidență a dezastrului specific - în caz de cutremur (1) comportarea rațională și protecția în caz de cutremur a personalului Comisiei județene, al prefecturii și primăriei și serviciilor descentralizate, în locurile în care acesta se află; (2) activarea imediat după seism a Secretariatului tehnic permanent și a Grupului operativ al Comisiei de apărare respective. - în etapa de incidență a alunecărilor de teren (1) activarea imediată a Secretariatului tehnic permanent sau a Grupului Operativ al Comisiei de apărare respective; (2) Informarea și alarmarea populației asupra alunecării de teren de către autoritățile publice locale și de Comisia de apărare împotriva dezastrelor cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni, cât și cu mijloacele tehnice din dotarea sistemului de protecție civilă; (3) după recepționarea informării despre începerea unor alunecări de teren, autoritățile locale vor lua următoarele măsuri: - pregătirea evacuării locuințelor, a bunurilor cât și anexelor gospodărești, a animalelor; - deconectarea clădirilor, locuințelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative; - coordonarea formațiilor de protecție civilă aflate în subordinea autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici; - sprijinirea formațiilor de intervenție organizate ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor și a anexelor gospodărești sau pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren. C. Măsuri și acțiuni după evenimente producerea unui dezastru specific (1) întrunirea de urgență a Comisiei de apărare, culegerea de către personalul specializat și transmiterea către Comisia de apărare împotriva dezastrelor a datelor semnificative necesare pentru elaborarea deciziei de intervenție, colectarea, stocarea, analiza și sinteza informațiilor; (2) elaborarea deciziei privind declararea zonelor de dezastru sau a stării de urgență și transmiterea urgentă a dispozițiunilor către autoritățile, forțele și mijloacele destinate intervenției; (3) desfășurarea-intervenției, prin executarea acțiunilor planificate în etapa predezastru; (4) aplicarea prevederilor din plan privind investigarea de urgență a construcțiilor, rețelelor de utilități, etc., reglementărilor în vigoare din diferite domenii și punerea în siguranță provizorie potrivit priorităților stabilite de specialiștii abilitați și luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând Manualul pentru investigarea de urgență post seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 2/1999; (5) investigarea de urgență a dotărilor proprii ale administrației locale și a altor instituții din sistem. Asigurarea finanțării expertizării tehnice și a lucrărilor de proiectare și intervenție pentru punerea în siguranță; (6) comunicarea permanentă între autorități și populație pe toată perioada de intervenție și refacere prin compartimente ale Primăriilor și mass-media; (7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, rețelelor de utilități, capacităților funcționale și a capacităților operaționale și de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieții social-economice în municipiu; (8) realizarea evaluării daunelor și facilitarea acordării unor compensații către cei afectați de dezastru; (9) revizuirea planului pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismelor și alunecărilor de teren pe baza experienței acumulate.
Anexa 4 ────────
la normativ ──────────── CONȚINUTUL ORIENTATIV al planului de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale care coordonează activități social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic - nivel de sector-economic, rețea și/sau sistem cu componente dispuse în teritoriu Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind: - definirea sectorului, rețelei sau sistemului prin componente și rolul acestora în funcționarea normală; - inventarierea componentelor, pe vulnerabilități specifice, a componentelor critice, etc; - analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bază și conjuncturale; - definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale, etc, în diferitele puncte critice; - analiza de scenariu pentru sector, rețea sau sistem; relația dintre avariile directe și indirecte și posibile reacții în lanț, consecințele social-economice ale acestora, puncte critice; - indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor ca dezastru limitat sau major, în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare; - analiza capacității de reacție și compensare a pierderilor în interiorul sectorului sau rețelei și în exterior, în perioada de urgență și de revenire la normal; - concluzii privind nivelul necesar al intervențiilor preventive. - nivel - regional și/sau național Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind: - definirea, identificarea și analizarea hazardurilor principale și secundare/colaterale pe macrozone; - definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale, etc; - inventarierea componentelor macroseismice și sociale semnificative și a indicatorilor de vulnerabilitate condiționați de inputul seismic pe sectoare social-economice critice, la nivel local, județean sau național; - corelarea structurii sectoriale a economiei cu necesarul de resurse și produsul economic respectiv; evaluarea, repartiția și concentrarea pierderilor posibile la seism; implicațiile acestora pe termen scurt, mediu și lung; ipoteze de bază și conjuncturale; - analiza capacității de reacție, refacere și compensare la nivel local, zonal, național, internațional; - indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare; - reacții publice strategice necesare pentru prevenire, intervenție, refacere.
Anexa 5 ──────
la normativ ──────────── CONȚINUTUL ORIENTATIV al planului de apărare la nivelul comisiilor municipale, orășenești, comunale Planul de apărare la nivelul comisiei municipale, orășenești, comunale reprezintă o sinteză a planului propriu specific și a planurilor întocmite de agenții economici și persoanele juridice. Conținutul planului va fi adaptat după Anexele nr. 1 și nr. 3 la Normativ, în funcție de mărimea și caracteristicile urbanistice și social-economice ale localității, cu detalieri specifice privind: - definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu semnificative, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale etc; - identificarea și inventarierea elementelor expuse: categorii, număr, vulnerabilități specifice; dotărilor critice și surselor de mare risc în contextul tipului de localitate analizat; - stabilirea ipotezelor de bază și conjuncturale privind topologia și conexiunile în producerea efectelor negative; - definirea lanțurilor de evenimente cu potențial distructiv, specifice localității urbane analizate; - analiza de scenariu pentru localitatea respectivă, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism; - indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor, în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare; - concluzii privind nivelul necesar al intervențiilor preventive în localitate. _____________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.