Regulamentul din 13 august 2004

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE - CA București, denumit în continuare institut național, este persoană juridică română care funcționează în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării.

Institutul național funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă potrivit legii și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 57/2002

privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare, precum și ale prezentului regulament.

Institutul național are ca scop desfășurarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul ingineriei electrice, corespunzător hotărârii de înființare a acestuia.

Institutul național contribuie la elaborarea strategiei de dezvoltare a ingineriei electrice, potrivit hotărârii de înființare și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice stabilite prin programele naționale de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

Obiectul de activitate al institutului național cuprinde, în principal:

A.

Activități de cercetare-dezvoltare:

a)

în cadrul Planului Național pentru CercetareDezvoltare și Inovare realizează cercetări fundamentale și aplicative în domeniul ingineriei electrice și anume:

–

modele de analiză și decizie pentru modificări structurale, tehnologice și de management în sectorul ingineriei electrice, în vederea unei dezvoltări economice și sociale durabile;

–

materiale organice și anorganice, produse pentru inginerie electrică și tehnologii moderne de obținere a acestor materiale, cu proprietăți mecanice, electrice, magnetice, electromagnetice, optice controlate, mono- și multifazice, amorfe, nano-, micro-, structurate și polimerizabile;

–

metode și tehnologii de protecție anticorosivă a produselor, incluzând testarea și acoperirea metalelor, protecție anticorosivă activă a structurilor metalice;

–

tehnologii și materiale procesate prin iradiere, fenomene de luminiscență;

–

factori determinanți ai duratei de viață a structurilor polimerice și tehnologii de prelungire a acesteia;

–

implementarea sistemului de management al mediului și promovarea tehnologiilor ecologice și curate;

–

tehnologii de analiză, diagnostic industrial, control și eliminarea vibrațiilor mecanice în sisteme complexe;

–

tehnologii și tehnici criogenice;

–

tehnologii și sisteme microelectromecanice cu aplicații în ingineria electrică, operativă, biomedicală și medicină, inginerie electrică neconvențională;

–

asigurarea protecției proprietății industriale prin brevete, mărci, desene și modele industriale, produse și tehnologii ecologice și curate;

–

tehnologii, materiale și sisteme moderne de producere și utilizare a energiei, inclusiv din resurse regenerabile;

–

tehnologii de prelucrare și valorificare a deșeurilor industriale;

b)

studii pentru elaborarea strategiilor de diagnoză și prognoză privind dezvoltarea domeniului științei și tehnologiei în ingineria electrică;

c)

cercetare aplicativă și/sau dezvoltare tehnologică pentru soluționarea unor probleme concrete din domeniul ingineriei electrice:

–

asistență tehnică, consultanță, testare și standardizare, furnizare de servicii științifice și tehnologice societăților comerciale sau altor beneficiari interesați;

–

probe și măsurători pentru echipamente electrice;

–

încercări de materiale electrotehnice;

–

diagnoză, măsurători, teste, încercări, monitorizări;

–

tehnologii specifice echipamentelor electrice;

–

tehnologii specifice materialelor folosite în ingineria electrică;

–

studii de impact, bilanțuri de mediu;

–

expertize și puneri în funcțiune;

–

audituri, certificări;

–

analize de avarii.

B.

Activități conexe activității de cercetare-dezvoltare desfășurate în domeniul propriu de activitate:

a)

formarea și specializarea de cercetători științifici în domeniul propriu de activitate, prin rețeaua de doctorate, cursuri, seminarii cu caracter național și internațional;

b)

recepția, administrarea și valorificarea rezultatelor cercetărilor în domeniu;

c)

consultanță de specialitate;

d)

participarea la îndeplinirea obligațiilor României, care decurg din tratatele și convențiile semnate în domeniul ingineriei electrice;

e)

participarea ca membru în organizațiile științifice internaționale de interes deosebit pentru România;

f)

organizarea manifestărilor tehnico-științifice și participarea la târguri și expoziții de interes național în domeniul ingineriei electrice, precum și a unor întâlniri cu reprezentanți de înalt nivel ai instituțiilor publice, pentru a discuta probleme de interes comun din domeniile energiei, economiei și ecologiei;

g)

asistență tehnică, furnizare de servicii științifice și tehnologice agenților economici sau oricăror beneficiari interesați;

h)

testare și certificare de produse;

C.

Elaborare de normative tehnice și economice de interes național privind asigurarea cerințelor fundamentale din domeniul ingineriei electrice, publicațiilor de specialitate: studii, rapoarte, sinteze;

D.

Formare și specializare de cercetători, personal tehnic de specialitate din industrie și din serviciile în domeniul materialelor organice și anorganice, tehnologii și materiale procesate;

E.

Activitate de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării din domeniul ingineriei electrice, activități de informare-documentare și editare a publicațiilor de specialitate;

F.

Valorificarea rezultatelor cercetărilor din domeniul ingineriei electrice prin implementarea în industrie și alte unități interesate; Activitățile prevăzute la lit. A-F pot fi efectuate în cadrul unor contracte externe sau programe.

Institutul național poate efectua și activități de import-export potrivit legii.

În cadrul obiectului său de activitate, institutul național poate colabora și la realizarea unor activități de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice și apărarea națională sau poate desfășura și alte activități conexe, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.

Conform situațiilor financiare la data de 31 decembrie 2003, institutul național are un patrimoniu în valoare de 21.022.210 mii lei, din care imobilizări corporale în valoare de 3.062.901 mii lei.

Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului, precum și alte bunuri proprii dobândite în condițiile legii. Bunurile proprietate publică a statului, administrate de institutul național, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul institutului național.

Rezultatele cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat de fonduri publice aparțin institutului național, în calitate de persoană juridică executantă, și ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidența contabilă a institutului național, precum și înstrăinarea, închirierea sau concesionarea și casarea rezultatelor cercetărilor obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice se fac potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 324/2003 , cu modificările ulterioare.

În exercitarea drepturilor sale, institutul național posedă și folosește bunurile aflate în patrimoniul său și, după caz, dispune de acestea în condițiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

Institutul național poate realiza servicii sau activități de microproducție prin asociere în participațiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.

Patrimoniul institutului național poate fi majorat sau diminuat conform prevederilor legale.

Structura organizatorică a institutului național, aprobată conform legii, se poate modifica prin ordin al ministrului educației și cercetării, la propunerea directorului general, cu avizul consiliului de administrație.

Institutul național poate înființa subunități, cu sau fără personalitate juridică, departamente, secții, laboratoare și alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate, cu respectarea prevederilor legale.

În funcție de specificul activității, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administrație, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unități din țară sau din străinătate.

Relațiile dintre subunitățile aflate în structura institutului național, precum și relațiile acestora cu terții sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului național, cu avizul consiliului de administrație.

Conducătorii subunităților din structura institutului național răspund în fața consiliului de administrație și a directorului general de îndeplinirea tuturor atribuțiilor, responsabilităților și competențelor încredințate de aceștia. Consiliul de administrație

Consiliul de administrație este format din șapte membri, cetățeni români, numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării, la propunerea conducerii autorității de la care aceștia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

Din consiliul de administrație fac parte în mod obligatoriu:

a)

directorul general al institutului național, care este președintele consiliului de administrație;

b)

președintele consiliului științific al institutului național;

c)

un reprezentant al Ministerului Educației și Cercetării;

d)

un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice;

e)

un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Ceilalți membri ai consiliului de administrație sunt specialiști din domeniu, propuși de Ministerul Educației și Cercetării.

Revocarea membrilor consiliului de administrație se face de același organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Membrii consiliului de administrație își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de la care provin, precum și toate drepturile și obligațiile care derivă din această calitate.

Pentru activitatea desfășurată, în calitate de membri ai consiliului de administrație, aceștia beneficiază de o indemnizație lunară stabilită de consiliul de administrație, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului național.

Persoanele numite ca membri ai consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de două consilii de administrație ale institutelor naționale și nu pot participa în aceeași calitate la alte unități cu care institutul național are relații contractuale sau interese concurente.

Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administrație cei care, personal, soțul/soția ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în același timp patroni sau asociați la alte unități cu același profil sau cu care institutul național se află în relații comerciale directe.

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a)

aprobă, la propunerea consiliului științific, strategia și programele concrete de dezvoltare a institutului național, de introducere a unor tehnologii de vârf și de modernizare a celor existente, în concordanță cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b)

propune modificarea structurii organizatorice a institutului național, înființarea, desființarea și comasarea de subunități din structura acestuia;

c)

analizează și avizează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, care se depune la Ministerul Educației și Cercetării în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d)

analizează și avizează situațiile financiare, pe care le supune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării, și aprobă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de institutul național în anul precedent;

e)

analizează realizarea criteriilor de performanță și raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul național și aprobă măsuri pentru desfășurarea acesteia în condiții de echilibru ale bugetului de venituri și cheltuieli;

f)

analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investițiile care urmează a fi realizate de institutul național;

g)

propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum și concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului național, în condițiile legii;

h)

aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i)

aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la

art. 32

și stabilește modul de rambursare a acestora;

j)

aprobă utilizarea disponibilităților în valută;

k)

aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l)

aprobă criteriile și comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului național.

Consiliul de administrație exercită orice alte atribuții stabilite, potrivit prevederilor legale.

Consiliul de administrație se întrunește de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului național o cer, convocarea acestuia făcându-se de către președinte sau, la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administrație, de către vicepreședintele acestuia.

Dezbaterile consiliului de administrație sunt conduse de președintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepreședintele ales de către membrii acestuia.

Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi. Dacă nu este îndeplinită această condiție, ședința consiliului de administrație poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeași ordine de zi.

Hotărârile consiliului de administrație se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Membrii consiliului de administrație sunt răspunzători, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului național.

Membrii consiliului de administrație care s-au abținut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul național nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de ședințe al consiliului de administrație și dacă au anunțat în scris despre aceasta Ministerul Educației și Cercetării.

Membrii consiliului de administrație care nu respectă prevederile

art. 10 alin. (3)

și

răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului național ca urmare a acestui fapt.

Conducerea operativă a institutului național este asigurată de un comitet de direcție compus din directorul general și conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului național.

La ședințele comitetului de direcție participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul național sau un reprezentant al salariaților, în cazul în care aceștia nu sunt constituiți în sindicat.

Comitetul de direcție exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor propuse de directorul general și aprobate de consiliul de administrație.

Comitetul de direcție stabilește acțiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a)

strategia programelor de dezvoltare a institutului național;

b)

programul anual de cercetare-dezvoltare;

c)

bugetul de venituri și cheltuieli;

d)

programul de investiții;

e)

sistemul de asigurare a calității;

f)

alte obligații.

La nivelul subunităților din institutul național se organizează și funcționează comitetul de conducere care își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare, aprobat de consiliul de administrație al institutului național, și este prezidat de directorul subunității respective.

Comitetul de conducere exercită atribuții și are răspunderi în limita competențelor stabilite de directorul general al institutului național și aprobate de consiliul de administrație.

Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit pe baza rezultatelor concursului de selecție organizat conform

Hotărârii Guvernului nr. 91/2003

privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetaredezvoltare.

Numirea și eliberarea din funcție a directorului general se fac prin ordin al ministrului educației și cercetării, în condițiile legii.

Consiliul științific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului național care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.

Consiliul științific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariați ai institutului național, aleși pe 4 ani, prin vot secret, de către cadrele cu studii superioare din institutul național.

Consiliul științific este condus de un președinte și în lipsa acestuia de un vicepreședinte, aleși prin vot secret de către membrii consiliului științific.

Din consiliul științific fac parte, de drept, directorul general și directorul științific al institutului național.

Consiliul științific se organizează și funcționează în conformitate cu regulamentul propriu aprobat de consiliul de administrație.

Institutul național întocmește anual buget de venituri și cheltuieli și situații financiare, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Situațiile financiare anuale se aprobă de către Ministerul Educației și Cercetării în condițiile legii.

Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale și prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli stabilit, potrivit legii.

Salariul de bază al directorului general se stabilește prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării, potrivit reglementărilor legale.

Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situația în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului național nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finanțelor Publice.

Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și din credite bancare, precum și din surse bugetare, prin Ministerul Educației și Cercetării, potrivit legii.

Ministerul Educației și Cercetării va cuprinde în bugetul său de venituri și cheltuieli fondurile necesare realizării unor investiții, dotări, achiziționării de aparatură, echipamente și instalații pentru institutul național.

Execuția investițiilor prevăzute la

alin. (1)

și

(2)

se adjudecă potrivit legii.

Operațiunile de încasări și plăți ale institutului național se efectuează, după caz, prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului pentru fondurile derulate prin bugetul de stat, potrivit legii, și prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.

Institutul național poate efectua operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă și a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin actele normative în vigoare.

Institutul național poate efectua operațiuni de comerț exterior aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operațiunile de încasări și plăți cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitățile bancare specializate cu sediul în România.