Legea nr. 35/1997
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului
prezumat în vigoare republicat 7 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 27 februarie 2018).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Republicat prin 1
- Decizia nr. 340/2002 5 decembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 64 din Legea nr. 92/1…
Modificat prin 6
- Legea nr. 181/2002 12 aprilie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
- Legea nr. 233/2004 7 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
- Legea nr. 383/2007 28 decembrie 2007 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și fun…
- Legea nr. 258/2010 14 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
- OUG nr. 48/2014 26 iunie 2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
- Legea nr. 9/2018 5 ianuarie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
Completat prin 2
- Legea nr. 125/1998 22 iunie 1998 (prevederi anume) pentru completarea articolului 33 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționare…
- Legea nr. 233/2004 7 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea in…
Decizii de neconstituționalitate 3
- Decizia nr. 224/2010 9 martie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 teza a doua din Le…
- Decizia nr. 336/2013 24 septembrie 2013 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. f)…
- Decizia nr. 103/2020 25 februarie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1), (3) și …
Stă la baza 16
- Regulamentul din 29 octombrie 1997 29 octombrie 1997 de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului
- Regulamentul din 29 octombrie 1997 29 octombrie 1997 (prevederi anume) de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului
- Decizia nr. 239/2002 12 septembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 331 din Codul de pro…
- Decizia nr. 250/2002 17 septembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de u…
- Decizia nr. 251/2002 17 septembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 80/…
- Decizia nr. 297/2002 7 noiembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 206 din Codul penal
- Decizia nr. 301/2002 12 noiembrie 2002 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale a…
- Decizia nr. 308/2003 10 iulie 2003 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001…
- Decizia nr. 365/2003 30 septembrie 2003 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1^2) și (1…
- Decizia nr. 123/2004 16 martie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 lit. c) din Legea…
- Decizia nr. 179/2004 22 aprilie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) și ale …
- Decizia nr. 233/2004 25 mai 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (1) teza în…
- toate cele 16 acte…
Ce face acest act
Modifică 1
- Legea nr. 16/2013 4 martie 2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de re…
Introduce prevederi în 1
- Legea nr. 227/2009 10 iunie 2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea…
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
pentru modificarea și completarea
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iunie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 20 martie 1997 și a mai fost modificată și completată prin:
-
Legea nr. 125/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 24 iunie 1998;
-
Legea nr. 181/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.
*) Republicată în temeiul dispozițiilor
art. II din Legea nr. 233/2004
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor în raporturile acestora cu autoritățile publice.
Sediul instituției Avocatul Poporului este în municipiul București.
Articolul 2
Instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, în condițiile legii.
În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice.
Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale.
Articolul 3
Activitatea Avocatului Poporului, a adjuncților săi și a salariaților care lucrează sub autoritatea acestora are caracter public.
La cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor sau datorită unor motive întemeiate, Avocatul Poporului poate decide asupra caracterului confidențial al activității sale.
Articolul 4
Autoritățile publice sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziția Avocatului Poporului, în condițiile legii, informațiile, documentele sau actele pe care le dețin în legătură cu cererile care au fost adresate Avocatului Poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea atribuțiilor sale.
Articolul 5
Avocatul Poporului prezintă, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie să cuprindă informații cu privire la activitatea instituției Avocatul Poporului. Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Raportul anual vizează activitatea instituției pe un an calendaristic și se înaintează Parlamentului până la data de 1 februarie a anului următor, în vederea dezbaterii acestuia în ședința comună a celor două Camere. Raportul anual se dă publicității.
Capitolul II Mandatul Avocatului Poporului
Articolul 6
Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată.
Poate fi numit Avocat al Poporului orice cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională.
Articolul 7
Propunerile de candidați se fac de către birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
Candidații vor fi audiați de comisiile juridice din Camera Deputaților și Senat. În vederea audierii, fiecare candidat va depune actele din care rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și de prezenta lege pentru a fi numit Avocat al Poporului. Candidații vor fi prezenți la dezbateri.
Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți.
Articolul 8
Mandatul de Avocat al Poporului se exercită de la data depunerii, în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului, a următorului jurământ:
"Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de Avocat al Poporului. Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.
Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcție a Avocatului Poporului și deschide procedura pentru numirea în funcție a altei persoane.
Mandatul Avocatului Poporului durează până la depunerea jurământului de către noul Avocat al Poporului.
Articolul 9
Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcție, incompatibilitate cu alte funcții publice sau private, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
Revocarea din funcție a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.
Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcției sau decesul se constată de către birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în cel mult 10 zile de la apariția cauzei care determină încetarea mandatului Avocatului Poporului.
Capitolul III Adjuncții Avocatului Poporului
Articolul 10
Avocatul Poporului este asistat de adjuncți, specializați pe următoarele domenii de activitate:
a) drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități naționale;
b) drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
c) armată, justiție, poliție, penitenciare;
d) proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe.
Adjuncții Avocatului Poporului îndeplinesc atât atribuțiile ce le revin potrivit domeniului de specializare, cât și orice alte atribuții care le sunt încredințate de Avocatul Poporului.
Adjuncții Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuțiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcției.
Articolul 11
Adjuncții Avocatului Poporului sunt numiți de către birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Condițiile pentru ocuparea funcției de adjunct al Avocatului Poporului se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.
Numirea adjuncților Avocatului Poporului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 12
Dispozițiile art. 8 alin. (1) se aplică în mod corespunzător, jurământul depunându-se în fața Avocatului Poporului și a câte unui vicepreședinte al Camerei Deputaților și al Senatului.
Capitolul IV Atribuțiile Avocatului Poporului
Articolul 13
Avocatul Poporului are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea instituției Avocatul Poporului;
b) primește și repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăților cetățenești de către autoritățile administrației publice și decide asupra acestor cereri;
c) urmărește rezolvarea legală a cererilor primite și cere autorităților sau funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților cetățenești, repunerea în drepturi a petiționarului și repararea pagubelor;
d) formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;
e) poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
f) poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor;
g) reprezintă instituția Avocatul Poporului în fața Camerei Deputaților, a Senatului și a celorlalte autorități publice, precum și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;
h) angajează salariații instituției Avocatul Poporului și exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora;
i) exercită funcția de ordonator principal de credite;
j) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.
Articolul 14
Avocatul Poporului își exercită atribuțiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevăzute la art. 13 lit. b).
Cererile pot fi adresate de orice persoană fizică, fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.
Articolul 15
Cererile adresate Avocatului Poporului trebuie să se facă în scris și să indice numele și domiciliul persoanei lezate în drepturile și libertățile cetățenești, drepturile și libertățile încălcate, precum și autoritatea administrativă ori funcționarul public în cauză. Petiționarul trebuie să dovedească întârzierea sau refuzul administrației publice de a soluționa legal cererea.
Nu pot fi luate în considerare plângerile anonime, iar plângerile îndreptate împotriva încălcării drepturilor și libertăților cetățenești prin acte sau fapte ale autorității administrației publice se adresează Avocatului Poporului nu mai târziu de un an de la data la care aceste încălcări s-au produs ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoștință de ele.
Avocatul Poporului poate respinge motivat cererile vădit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza și soluționarea cererilor.
Nu fac obiectul activității instituției Avocatul Poporului și vor fi respinse fără motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaților, de Senat sau de Parlament, actele și faptele deputaților și senatorilor, ale Președintelui României și ale Guvernului, precum și ale Curții Constituționale, ale președintelui Consiliului Legislativ și ale autorității judecătorești.
Articolul 16
Cererile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru.
Articolul 17
Conducerea penitenciarelor, a centrelor de reeducare pentru minori, a spitalelor penitenciare, precum și Ministerul Public și organele de poliție sunt obligate să permită, fără nici o restricție, persoanelor care execută pedeapsa închisorii sau, după caz, se află arestate ori reținute, precum și minorilor aflați în centrele de reeducare să se adreseze, în orice mod, Avocatului Poporului cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.
Aceeași obligație revine și comandanților unităților militare, în privința persoanelor care îndeplinesc îndatoriri militare, cu privire la lezarea drepturilor și libertăților lor, cu excepția restrângerilor legale.
Articolul 18
În cazul în care Avocatul Poporului constată că soluționarea cererii cu care a fost sesizat este de competența autorității judecătorești, el se poate adresa, după caz, ministrului justiției, Ministerului Public sau președintelui instanței de judecată, care sunt obligați să comunice măsurile luate.
Articolul 19
În cazul sesizării privind excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor care se referă la drepturile și libertățile cetățenilor, Curtea Constituțională va solicita și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Articolul 20
Avocatul Poporului are acces, în condițiile legii, la informațiile clasificate deținute de autoritățile publice, în măsura în care le consideră necesare pentru soluționarea plângerilor care i-au fost adresate.
Avocatul Poporului are obligația de a nu divulga sau de a nu face publice informațiile sau documentele secrete la care a avut acces. Această obligație se menține și după încetarea activității sale ca Avocat al Poporului și se extinde asupra adjuncților săi, precum și asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancțiunea prevăzută de legea penală.
Articolul 21
În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări care nu pot fi supuse controlului parlamentar și nici controlului judecătoresc.
Prin recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tăcerea organelor administrației publice și emiterea tardivă a actelor.
Articolul 22
Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităților administrației publice orice informații sau documente necesare anchetei, să audieze și să ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care poate da informațiile necesare soluționării cererii.
Dispozițiile alin. (1) se aplică autorităților administrației publice, instituțiilor publice, precum și oricăror servicii publice aflate sub autoritatea autorităților administrației publice.
Articolul 23
În cazul în care, în urma cererilor făcute, Avocatul Poporului constată că plângerea persoanei lezate este întemeiată, el va cere în scris autorității administrației publice care a încălcat drepturile acesteia să reformeze sau să revoce actul administrativ și să repare pagubele produse, precum și să repună persoana lezată în situația anterioară.
Autoritățile publice în cauză vor lua de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităților constatate, repararea pagubelor și înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate și îl vor informa despre aceasta pe Avocatul Poporului.
Articolul 24
În cazul în care autoritatea administrației publice sau funcționarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalitățile comise, Avocatul Poporului se adresează autorităților administrației publice ierarhic superioare, care sunt datoare să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.
Dacă autoritatea publică sau funcționarul public aparține administrației publice locale, Avocatul Poporului se adresează prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul județului curge un nou termen de 45 de zile.
Articolul 25
Avocatul Poporului este îndreptățit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administrației publice centrale și al prefecților.
Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunică Parlamentului.
Articolul 26
Avocatul Poporului va aduce la cunoștință persoanei care i-a adresat cererea modul de soluționare. Acesta poate fi făcut public de către Avocatul Poporului prin mijloace de informare în masă, cu consimțământul persoanei sau al persoanelor interesate și cu respectarea prevederilor art. 20 privind informațiile și documentele secrete.
Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a legilor țării, va prezenta un raport, conținând cele constatate, președinților celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului-ministru.
Articolul 27
Avocatul Poporului poate fi consultat de inițiatorii proiectelor de legi și ordonanțe, care, prin conținutul reglementărilor, privesc drepturile și libertățile cetățenilor, prevăzute de Constituția României, de pactele și celelalte tratate internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Articolul 28
Prevederile prezentei legi se aplică și actelor administrative ale regiilor autonome.
Articolul 29
Avocatul Poporului va organiza birouri teritoriale, în vederea realizării atribuțiilor ce revin, potrivit prezentei legi, instituției Avocatul Poporului, conform anexei care face parte integrantă din prezenta lege. Prefecturile vor asigura spațiile necesare pentru funcționarea birourilor teritoriale.
Capitolul V Răspundere, incompatibilități și imunități
Articolul 30
Avocatul Poporului și adjuncții săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege.
Articolul 31
Pe durata exercitării mandatului, Avocatul Poporului poate fi urmărit și trimis în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 30, dar nu poate fi reținut, percheziționat sau arestat fără încuviințarea președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Adjuncții Avocatului Poporului pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte, altele decât cele prevăzute la art. 30, dar nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără înștiințarea prealabilă a Avocatului Poporului.
Dacă Avocatul Poporului sau adjuncții săi sunt arestați ori trimiși în judecată penală, ei vor fi suspendați din funcție, de drept, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Articolul 32
În timpul exercitării funcției, Avocatul Poporului și adjuncții acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic și nu pot îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția activităților și funcțiilor didactice din învățământul superior.
Incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) se aplică și personalului cu funcții de conducere și de execuție de specialitate.
Capitolul VI Serviciile instituției Avocatul Poporului
Articolul 33
Structura organizatorică, statul de funcții și numărul de personal necesar activității instituției se aprobă de Avocatul Poporului, în limita bugetului anual.
Articolul 34
Funcțiile de conducere și de execuție de specialitate din aparatul instituției Avocatul Poporului se ocupă prin concurs, în condițiile legii.
Articolul 35
Încălcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului de către personalul acesteia atrage răspunderea penală, disciplinară sau administrativă, după caz. Răspunderea disciplinară se stabilește conform Regulamentului de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului.
Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 36
Instituția Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. Prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziția Avocatului Poporului, pentru acordarea de ajutoare.
Proiectul de buget se aprobă, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, de Avocatul Poporului și se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării. Obiecțiile Avocatului Poporului la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului pentru soluționare.
Funcția de Avocat al Poporului este asimilată cu funcția de ministru. Funcția de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată cu funcția de șef de departament, iar funcțiile de conducere și de execuție de specialitate sunt asimilate cu cele din aparatul Parlamentului.
În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi Guvernul și Consiliul General al Municipiului București vor pune la dispoziție instituției Avocatul Poporului localul necesar funcționării acesteia.
Articolul 37
În situația în care în funcția de Avocat al Poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.
Articolul 38
Regulamentul de organizare și funcționare a instituției Avocatul Poporului se aprobă de către birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea Avocatului Poporului.
Anexa BIROURILE TERITORIALE ALE INSTITUȚIEI AVOCATUL POPORULUI
Nr. biroului
Sediul
Județele aflate în competență teritorială
1.
Alba Iulia
Alba, Sibiu, Hunedoara
2.
Pitești
Argeș, Vâlcea
3.
Bacău
Bacău, Neamț
4.
Oradea
Bihor, Satu Mare
5.
Suceava
Suceava, Botoșani
6.
Brașov
Brașov, Covasna
7.
București
Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman
8.
Cluj-Napoca
Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj
9.
Constanța
Constanța, Tulcea
10.
Craiova
Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt
11.
Galați
Galați, Brăila, Vrancea
12.
Iași
Iași, Vaslui
13.
Târgu Mureș
Mureș, Harghita
14.
Ploiești
Prahova, Buzău, Dâmbovița
15.
Timișoara
Timiș, Arad, Caraș-Severin
----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.