Decizia nr. 492/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 (prevederi anume) privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
- OUG nr. 57/2015 9 decembrie 2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 35D/2018.
2.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care arată că nu a formulat excepția de neconstituționalitate cu privire la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015,
ci cu privire la modificarea
prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015,
prin care s-a încălcat principiul de drept referitor la ierarhia actelor normative.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
nu putea să modifice
până când acest act normativ nu era abilitat cu putere de lege de către Parlament, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent, aflându-se la Camera Deputaților, ca for decizional.
4.
Orice act normativ se adoptă în conformitate cu
Constituția ,
și cu principiile ordinii de drept, în particular cel potrivit căruia normele de nivel inferior trebuie să
fie adoptate în conformitate cu normele de guvernare de nivel superior. Invocă, în susținere,
art. 1 alin. (5) din Constituție
și
art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 .
5.
Invocă dispozițiile
art. 115 alin. (5) din Constituție
și ale
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 .
a fost modificată cu nerespectarea principiului de drept potrivit căruia actul normativ modificator trebuie să fie superior celui pe care îl modifică.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
contravine
art. 115 alin. (7) din Constituție .
6.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public precizează că autorul vizează ierarhia juridică a
și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
și, invocând
art. 115 alin. (5) din Constituție , conchide că excepția de neconstituționalitate trebuie respinsă ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
7.
Prin Încheierea din 13 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 32.377/3/2017, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 . Excepția a fost ridicată de către Alexandru Ropota într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul solicită ca recalcularea și actualizarea pensiei militare de serviciu să se facă numai în spiritul și prevederile
Legii nr. 223/2015 , fără să se țină cont de modificările aduse acesteia prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , pentru că în acțiune nu s-a referit la constituționalitatea sau neconstituționalitatea conținutului
Legii nr. 223/2015 , ci la neconstituționalitatea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 .
9.
Autorul arată că prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
întăresc motivarea excepției în sensul că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
putea să modifice
dacă, în conformitate cu
art. 115 alin. (3) din Constituție , cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat și înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , potrivit
art. 115 alin. (7) din Constituție .
10.
În continuare autorul arată că argumentul formulat de pârât, potrivit căruia, prin neadoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , era împiedicată emiterea unor norme de rang inferior și exista riscul unui nou val al litigiilor de anvergura celui din 2010-2012, reprezintă o instigare la încălcarea drepturilor de care trebuia să beneficieze în conformitate cu prevederile
11.
În lipsa legii de aprobare, autorul apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, cu consecința recalculării pensiei militare de stat exclusiv în conformitate cu prevederile
Legii nr. 223/2015 , fără nicio modificare a acesteia.
12.
Autorul mai arată, în final, că „pensia militară de stat trebuia să fie raportată la 103% din baza de calcul însă acest procent a fost nelegal diminuat prin plafonarea neconstituțională și abuzivă“.
13.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât
art. 115 alin. (4) din Constituție
reglementează competența Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar împrejurarea că, până în prezent, ordonanța de urgență nu a fost aprobată sau respinsă de Parlament prin lege nu constituie motiv de neconstituționalitate. Prin legea de aprobare sau de respingere se reglementează, dacă este cazul, potrivit
art. 115 alin. (8) din Constituție , măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței de urgență.
14.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
15.
Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale
nr. 366 din 30 mai 2017 ,
nr. 443 din 21 iunie 2016
și nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituționalității
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 .
16.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile orale ale procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
17.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
18.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând, însă, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta critică numai prevederile
art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care modifică art. 30 din
Legea nr. 223/2015 . Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , care au următorul conținut: „ Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează: [...]
6.
Articolul 30
se modifică și va avea următorul cuprins: [...] Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»“.
19.
Autorul excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 44 alin. (1)
privind garantarea dreptului de proprietate privată,
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la pensie și
art. 115 alin. (5)
referitor la condițiile intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
20.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerea autorului, potrivit căreia „ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
putea să modifice
dacă, în conformitate cu
art. 115 alin. (3) din Constituție , cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat și înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , potrivit
art. 115 alin. (7) din Constituție “, reprezintă, în ciuda referirii la alineatele (3) și (7) ale
art. 115 din Constituție , o critică întemeiată pe alineatul (5) al acestuia, potrivit cărora „Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să
fie sesizată...“. Curtea a soluționat o critică similară, stabilind că, pentru intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, nu este necesară adoptarea de către Parlament a legii de aprobare, ci este suficientă depunerea spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată (a se vedea, în acest sens, paragraful 48 din
Decizia nr. 301 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019).
21.
Dispozițiile
art. 30 din Legea nr. 223/2015 , în forma modificată de
art. 40 pct. 6 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , criticate în cauza de față, au mai fost supuse controlului de constituționalitate. În
Decizia nr. 301 din 7 mai 2019
(paragrafele 49-54), precitată, Curtea a observat că
art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015
stabilește modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor de serviciu. Astfel, în condițiile realizării unei vechimi cumulate de 25 ani, la momentul atingerii vârstei prevăzute de
Legea nr. 223/2015 , cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul prevăzută la
art. 28 din Legea nr. 223/2015 . De asemenea, Curtea a reținut că, pentru fiecare an care depășește vechimea cumulată de 25 ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la
art. 28 din Legea nr. 223/2015
[ art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 ], precum și faptul că persoanelor care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget li se acordă sporuri procentuale proporțional cu vechimea contribuțiilor ( art. 108 din Legea nr. 223/2015 ).
22.
Rolul dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 223/2015
este acela de a limita efectele dispozițiilor
art. 29 alin. (1) lit. b) din
și, respectiv, ale
art. 108 din
Legea nr. 223/2015 . Astfel, în absența
art. 30 din
Legea nr. 223/2015 , aplicarea dispozițiilor
art. 29 alin. (1) lit. b)
și ale
art. 108 din
ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăși baza de calcul al acesteia (a se vedea
Decizia Curții Constituționale nr. 301 din 7 mai 2019
paragraful 54, precitată).
23.
Dispozițiile art. 30 din
sunt asemănătoare cu dispozițiile
art. 79 din Legea nr. 179/2004
privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, abrogată începând cu 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia polițistului stabilită în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“.
24.
Analizând constituționalitatea acestei reglementări, Curtea a interpretat-o în sensul că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul și a apreciat că nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului (a se vedea
Decizia nr. 450 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006).
25.
Curtea observă, în continuare, că a analizat și prevederile
art. 25 din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei“. Astfel, Curtea a reținut că aceste prevederi instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul (a se vedea deciziile
nr. 1.462 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2012,
nr. 1.234 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009 și
nr. 31 din 28 ianuarie 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003).
26.
Având în vedere jurisprudența menționată, faptul că, în mod similar cu dispozițiile
art. 79 din Legea nr. 179/2004
și ale
art. 25 din Legea nr. 164/2001 , dispozițiile
art. 30 din
plafonează cuantumul pensiilor de serviciu, precum și inexistența unor motive care să impună o schimbare a acesteia, Curtea constată constituționalitatea dispozițiilor
art. 30 din
(a se vedea deciziile
nr. 301 din 7 mai 2019 , precitată,
nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019,
nr. 784 din 29 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019,
nr. 656 din 30 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019 și
nr. 652 din 30 octombrie 2018,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019).
27.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.