Decizia nr. 25/2013

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marinela Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5,

art. 7 și 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și ale

art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr 4.918/30/2011 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.533D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 2.007 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5,

art. 7 și 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și ale

art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Popescu cu prilejul soluționării recursului formulat de Casa Sectorială de Pensii din cadrul Serviciului Român de Informații și de Comisia de Contestații din cadrul Serviciului Român de Informații împotriva Sentinței civile nr. 5.886 din 15 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 4.918/30/2011 având ca obiect constatarea nulității unui act.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale întrucât aduc atingere dreptului la pensie, care este un drept câștigat. Astfel, recalcularea pensiilor de serviciu, având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora, contravine principiului neretroactivității legii civile. Același principiu constituțional încalcă și dispozițiile de lege criticate care prevăd posibilitatea ca eventualele diferențe încasate de beneficiarul pensiei până la data emiterii deciziei de revizuire să facă obiectul unor rețineri din pensie. Totodată, consideră că este încălcat și dreptul de proprietate, pensia reprezentând un "bun" în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În sfârșit, arată că, deși

Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a prevăzut dreptul de a opta pentru cuantumul mai favorabil al pensiei în cazul recalculării acesteia, un asemenea drept nu a fost prevăzut și cu prilejul recalculării pensiilor de serviciu.

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1-5,

art. 7 și 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum și cele ale

art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.

Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale, art. 56 privind contribuțiile financiare, art. 135 privind economia și art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 148 din Constituție prin raportare la dispozițiile

Directivei 86/378/CEE

a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, precum și cele ale

Directivei 96/97/CE

a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a

Directivei 86/378/CEE

privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială. Totodată, consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 11 și 20 din Constituție prin raportare la dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție și art. 23 din Carta socială europeană revizuită.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Legea fundamentală și aceleași dispoziții internaționale.

Astfel, prin

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statutul în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia".

Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drep, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. [...] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Cu același prilej, Curtea a statuat că "partea necontributivâ a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestările de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".

Analizând conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispozițiile art. 53 din Constituție, Curtea a constatat prin prisma celor statuate mai sus, că "aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat."

Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011

raportate la art. 15 alin. (2) din Constituție, referitor la principiul neretroactivității legii, Curtea, prin

Decizia nr. 684 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012, a arătat că dispozițiile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

dispun că, în situația în care cuantumul rezultat în urma recalculării pensiei este mai mic decât cel aflat în plată în luna decembrie 2010, de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență examinate și până la momentul revizuirii pensiei se va acorda cuantumul mai favorabil, respectiv cel din luna decembrie 2010.

De asemenea, a arătat că dispozițiile

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

dispun regularizarea pensiilor în funcție de cuantumurile rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1 la ordonanța de urgență.

În concluzie, a reținut că niciuna dintre aceste dispoziții de lege nu conține prevederi cu efecte anterioare intrării lor în vigoare, așa cum în mod eronat a interpretat autorul criticii de neconstituționalitate.

Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, în situația textetor de lege analizate, rezultatul unui cuantum diferit al pensiei, ca urmare a luării în calcul a veniturilor realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , reprezintă o aplicare a principiului contributivității. În acest sens, a amintit că, potrivit reglementărilor anterioare, respectiv cele ale

art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, din cauza lipsei documentelor necesare stabilirii pensiei, punctajul mediu anual fusese stabilit prin luarea în calcul a salariului mediu brut pe economie, iar nu a veniturilor reale realizate.

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate îsi păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că autorul excepției nu indică în ce mod anume și între care categorii de persoane textele de lege creează un tratament juridic discriminator, astfel că această critică urmează a fi respinsă ca fiind nemotivată.

De asemenea, Curtea constată că nu sunt motivate nici criticile referitoare la dispozițiile art. 56 și 135 din Constituție, astfel că, potrivit

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , și acestea urmează a fi respinse ca nemotivate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,*1)

--------

*1) A se vedea opinia separată de la

Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010

referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Mantorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-5,

art. 7 și 12 din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și ale

art. 6 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, excepție ridicată de Constantin Popescu în Dosarul nr. 4.918/30/2011 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 ianuarie 2013.