Cartă din 21 noiembrie 1990

O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE ȘI UNITATE

Noi, șefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, ne-am reunit la Paris într-o epoca de profunde schimbări și de sperante istorice. Era de confruntare și divizare a Europei a luat sfîrșit. Noi declaram ca relațiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect și cooperare.

Europa se eliberează de moștenirea trecutului. Curajul bărbaților și femeilor, puterea voinței popoarelor și forta ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o era noua de democratie, pace și unitate în Europa.

În prezent ne revine sa infaptuim sperantele și asteptarile pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestramutata în favoarea democrației întemeiate pe drepturile omului și libertățile fundamentale; prosperitatea prin libertate economică și echitate socială; o securitate egala pentru toate țările noastre.

Cele zece principii ale Actului final ne vor calauzi spre acest viitor ambitios, asa cum ne-au luminat calea spre relații mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfăptuirea deplina a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie să constituie temelia inițiativelor pe care le adoptam astăzi pentru ca ratiunile noastre sa traiasca conform aspiratiilor lor.

Drepturile omului, democrația și statul de drept

Ne angajăm sa edificam, sa consolidam și sa intarim democrația ca unic sistem de guvernămînt al națiunilor noastre, urmărind sa ne ghidam după următoarele:

Drepturile omului și libertățile fundamentale sînt inerente tuturor fiintelor umane, inalienabile și garantate prin lege. Protecția și promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintă o garanție esențială în fața unui stat cu puteri excesive. Înfăptuirea și exercitarea lor deplina constituie baza libertății, dreptatii și păcii.

Guvernul democratic se întemeiază pe voința poporului, exprimată periodic prin alegeri libere și corecte. Democrația are ca fundament respectarea persoanei umane și a statului de drept. Democrația reprezintă cea mai buna garanție a libertății de expresie, a tolerantei față de orice grupuri ale societății și a egalității sanselor pentru fiecare persoana.

Democrația, prin caracterul sau reprezentativ și pluralist, presupune responsabilitate față de electorat, obligația autorităților de a se conformă legii și exercitarea impartiala a justiției. Nimeni nu este deasupra legii.

Afirmam ca orice individ, fără discriminare, are dreptul la:

- libertatea de gindire, constiinta și religie sau de convingere;

- libertatea de expresie;

- libertatea de asociere și de întrunire pașnică;

- libertatea de mișcare;

nimeni nu va fi supus:

- unei arestari sau detineri arbitrare;

- unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante;

fiecare are, în plus, dreptul:

- de a-și cunoaște și de a-și face respectate drepturile;

- de a participa la alegeri libere și corecte;

- de a fi judecat în mod echitabil și public dacă este acuzat de comiterea unui delict;

- de a avea individual sau în asociere o proprietate și de a exercita activități individuale;

- de a se bucura de drepturi economice, sociale și culturale.

Afirmam ca identitatea etnică, culturală, lingvistica și religioasă a minorităților naționale va fi protejata, iar persoanele aparținînd acestor minorități au dreptul de a exprima liber, prezerva și dezvolta aceasta identitate, fără nici o discriminare și în condițiile unei depline egalitati în fața legii.

Vom asigura ca fiecare să se bucure de apărare efectivă, pe plan național și internațional, împotriva oricărei violari a drepturilor sale.

Respectarea deplina a acestor principii constituie baza pe care ne vom strădui sa edificam noua Europa.

Statele noastre vor coopera și își vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice.

Libertatea economică și responsabilitatea

Libertatea economică, justiția socială și atitudinea responsabilă față de mediul înconjurător sînt indispensabile prosperitatii.

Libertatea de voința a individului, exercitată în democratie și protejata de statul de drept, constituie condiția necesară unei dezvoltări economice și sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economică desfășurată cu respectarea și afirmarea demnității umane.

Libertatea și pluralismul politic sînt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piața pentru o creștere economică susținută, prosperitate, justiție socială, utilizare mai deplina a forței de muncă și folosirea eficienta a resurselor economice. Succesul tranzitiei la economia de piața de către tari care fac eforturi în aceasta direcție este important și în interesul tuturor. El ne va permite sa atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop.

Protecția mediului înconjurător este o responsabilitate comuna a tuturor națiunilor noastre. Sprijinind eforturile naționale și regionale în acest domeniu, trebuie să tinem seama și de necesitatea stringenta a unei acțiuni comune pe scara mai larga.

Relațiile de prietenie între statele participante

Acum, cînd se deschide o noua era în Europa, suntem hotariti sa dezvoltam și sa intarim relațiile de prietenie și de cooperare între statele Europei, S.U.A. și Canada, și sa promovam prietenia între popoarele noastre.

Pentru menținerea și întărirea democrației, păcii și unității în Europa, reafirmam solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki.

Reinnoim valabilitatea constanta a celor zece principii și hotărîrea noastră de a le infaptui în practica. Toate principiile se aplică în mod egal și fără rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ținînd seama de celelalte. Ele constituie baza relațiilor noastre.

Conform obligațiilor decurgind din Carta O.N.U. și angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmam hotărîrea noastră de a ne abține de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau independentei politice a oricărui stat, sau de la acțiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente.

Reinnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace pașnice. Hotarim crearea unor mecanisme de prevenire și reglementare a conflictelor între statele participante.

O dată cu sfîrșitul divizării Europei, ne vom strădui sa conferim o noua calitate relațiilor noastre în domeniul securității, cu respectarea deplina a libertății de alegere a fiecăruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilă, iar securitatea fiecărui stat participant este legată în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalți. În consecința, ne angajăm sa cooperam pentru întărirea încrederii și securității între noi și sa promovam controlul asupra inarmarilor și dezarmarii.

Salutam Declarația comuna a celor 22 de state privind îmbunătățirea relațiilor lor.

Ne vom întemeia relațiile pe adeziunea noastră comuna la valorile democratice, la drepturile omului și libertățile fundamentale. Suntem convinsi ca progresele democrației, precum și respectarea și exercitarea efectivă a drepturilor omului sînt indispensabile intaririi păcii și securității între statele noastre. Reafirmam egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. și normelor pertinente ale dreptului internațional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorială a statelor.

Suntem hotariti sa intensificam consultarile politice și sa lărgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurător, culturale și umanitare. Aceasta voința comuna și interdependenta noastră tot mai mare vor contribui la depășirea neincrederii datind de mai multe decenii, la întărirea stabilitatii și edificarea unei Europe unite.

Dorim ca Europa să fie o sursa a păcii, deschisă dialogului și cooperării cu celelalte state, favorabilă schimburilor și angajata în căutarea unor raspunsuri comune la provocarile viitorului.

Securitatea

Consolidarea democrației și întărirea securității vor influența favorabil relațiile noastre de prietenie. Salutam semnarea de către cele 22 de state participante a Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa care va duce la reducerea nivelurilor forțelor armate. Aprobam adoptarea unei noi serii substanțiale de măsuri de încredere și de securitate care vor conduce la o mai mare transparenta și încredere între statele participante. Aceasta reprezintă pasi importanti spre întărirea stabilitatii și securității în Europa.

Reducerea fără precedent a forțelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, împreună cu noile abordari ale securității și cooperării în cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o noua înțelegere a securității în Europa și o noua dimensiune a relațiilor noastre. În acest context, recunoastem pe deplin libertatea statelor de a-și alege aranjamentele proprii în domeniul securității.

Unitatea

Europa libera, formind un singur tot, reclama o noua relansare. Chemam popoarele noastre să se asocieze la aceasta mareata opera.

Luam act cu mare satisfactie de Tratatul privind reglementarea definitivă cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, și salutam sincer faptul ca poporul german s-a reunit într-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferintei pentru securitate și cooperare în Europa și în deplin acord cu vecinii săi. Realizarea unității naționale a Germaniei este o contribuție importanța la instaurarea unei ordini de pace justa și durabila în Europa unita, democratica și conștiență de responsabilitatea sa în domeniul stabilitatii, păcii și cooperării.

Participarea în comun a statelor din America de Nord și a celor din Europa este o caracteristica fundamentală a C.S.C.E., aceasta se afla la baza rezultatelor înregistrate pînă în prezent și este esențială pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastră constanta la valori pe care le impartasim în comun, precum și moștenirea noastră comuna constituie legături care ne unesc.

Cu toată diversitatea națiunilor noastre, suntem uniti în angajamentul de a largi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntam vor putea fi soluționate numai printr-o acțiune comuna, cooperare și solidaritate.

C.S.C.E și lumea

Destinul națiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte natiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. și întărirea rolului sau în promovarea păcii, securității și dreptatii internaționale. Reafirmam angajamentul nostru față de principiile și obiectivele O.N.U., asa cum sînt enunțate în carta, și condamnam orice încălcare a acestor principii. Notam cu satisfactie rolul tot mai important al O.N.U. în viața internationala și eficienta sa în creștere, ca urmare a îmbunătățirii relațiilor dintre statele noastre.

Constienti de urgenta nevoilor unei mari părți a omenirii, ne angajăm sa fim solidari cu toate celelalte tari. Adresam, deci, astăzi, de la Paris, un apel tuturor națiunilor lumii. Suntem gata sa ne alaturam ansamblului statelor și fiecăruia dintre ele în efortul comun de a apara și promova comunitatea valorilor umane fundamentale.

ORIENTĂRI PENTRU VIITOR

Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile și prevederile C.S.C.E., suntem decisi sa dăm acum un nou impuls dezvoltării echilibrate, atotcuprinzatoare a cooperării noastre pentru a răspunde nevoilor și aspiratiilor popoarelor noastre.

Dimensiunea umană

Declaram ca hotărîrea noastră de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale este irevocabilă. Vom aplica pe deplin și vom dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane.

Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întărirea instituțiilor democratice și promovarea aplicării principiului statului de drept. În acest sens, hotarim convocarea unui seminar de experți, la Oslo, în perioada 4-15 noiembrie 1991.

Hotariti sa incurajam pretioasa contribuție a minorităților naționale în viața societăților noastre, ne angajăm sa imbunatatim în continuare situația acestora. Reafirmam profunda convingere ca relațiile amicale între popoarele noastre, precum și pacea, dreptatea, stabilitatea și democrația reclama protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale și crearea condițiilor pentru promovarea acestei identități. Declaram ca problemele referitoare la minoritățile naționale pot fi soluționate în mod satisfăcător numai într-un cadru politic democratic. Totodată, recunoastem ca drepturile persoanelor aparținînd minorităților naționale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Constienti de faptul ca extinderea cooperării privind minoritățile naționale și îmbunătățirea protecției lor sînt necesare și urgente, hotarim convocarea unei reuniuni de experți asupra minorităților naționale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1-19 iulie 1991.

Ne exprimam hotărîrea de a lupta împotriva tuturor formelor de ura rasială sau etnică, de antisemitism, xenofobie și discriminare față de orice persoană, precum și de persecutie pentru motive religioase sau ideologice.

Conform angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E., subliniem ca libertatea de mișcare și de contacte între cetățenii nostri, precum și libera circulație a informatiei și ideilor sînt esențiale pentru menținerea și dezvoltarea societăților libere și a unor culturi infloritoare. Salutam intensificarea turismului și a călătoriilor între țările noastre.

Mecanismul dimensiunii umane și-a dovedit utilitatea și, ca urmare, suntem hotariti sa-l dezvoltam prin includerea de noi proceduri, cuprinzînd, între altele, serviciile unor experți sau ale unui colegiu de personalități eminente, avînd experienta în problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica în cadrul mecanismului, participarea persoanelor private la protecția drepturilor lor.

În consecința, ne angajăm sa extindem, în continuare, angajamentele noastre în aceasta privinta, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferintei asupra dimensiunii umane, fără a prejudicia obligațiile asumate în cadrul instrumentelor internaționale existente la care statele noastre pot fi părți.

Recunoastem importanța Contribuție a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democrației și statului de drept, precum și la dezvoltarea cooperării culturale. Salutam pasii intreprinsi de mai multe state participante în legătură cu aderarea lor la Consiliul Europei și la Convenția europeană a drepturilor omului. Salutam, de asemenea, faptul ca Consiliul Europei este gata sa pună experienta sa în folosul C.S.C.E.

Securitatea

Schimbarea situației politico-militare din Europa deschide noi posibilități pentru eforturi comune în domeniul securității militare. Acțiunea noastră se va sprijini pe rezultatele importante obținute prin Tratatul asupra forțelor armate convenționale în Europa și în cadrul Negocierilor asupra măsurilor de încredere și securitate (C.S.B.M.). Ne angajăm sa continuam Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiași mandat și sa ne straduim să le incheiem cel mai tirziu pînă la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul "urmărilor" C.S.C.E. Salutam, totodată, hotărîrea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forțelor armate convenționale în Europa, pe baza aceluiași mandat, și de a se strădui să le încheie cel tirziu pînă la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E. După o perioadă de pregatiri pe plan național, speram sa trecem la o cooperare mai structurată între toate statele participante în problemele securității și la discuții și consultări între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începînd cu 1992, o dată cu încheierea reuniunii de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea și întărirea încrederii și securității, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E.

Chemam la încheierea, cît mai grabnica, a Convenției asupra interzicerii generale și globale, sub control efectiv a armelor chimice și avem intenția de a fi printre primii semnatari ai acestui document.

Reafirmam importanța inițiativei privind "Cerul deschis" și chemam la finalizarea cu succes a negocierilor în aceasta problema cît mai curînd posibil.

Deși riscul unui conflict în Europa s-a diminuat, alte pericole ameninta stabilitatea societăților noastre. Suntem hotariti sa conlucram pentru apărarea instituțiilor democratice împotriva activităților care încalcă independenta, egalitatea suverana sau integritatea teritorială a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activități ilegale, incluzind presiunea exercitată din afară, constringerea și subversiunea.

Condamnam fără rezerva, drept criminale orice acțiuni, metoda sau practici teroriste și ne exprimam hotărîrea de a acționa pentru eradicarea acestora, atît pe plan bilateral, cît și printr-o cooperare multilaterala. Ne vom uni, de asemenea, forțele pentru combaterea traficului ilicit de droguri.

Fiind constienti de faptul ca reglementarea pe cale pașnică a diferendelor este un corolar esențial al obligației statelor de a se abține de la amenințarea sau folosirea forței, factori determinanți ai menținerii și consolidării păcii și securității internaționale, noi vom cauta atît cai eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cît și definirea, în conformitate cu dreptul internațional, de mecanisme corespunzătoare pentru reglementarea pașnică a diferendelor care ar putea aparea. În consecința, ne angajăm sa cautam noi forme de cooperare în acest domeniu, îndeosebi o gama de metode de reglementare pașnică a diferendelor care va avea loc la Valetta, la începutul anului 1991. Consiliul ministrilor afacerilor externe va lua în considerare raportul reuniunii de la Valetta.

Cooperarea economică

Subliniem faptul ca o cooperare economică, bazată pe economia de piața constituie un element esențial al relațiilor noastre și va contribui la construcția unei Europe prospere și unite. Instituțiile democratice și libertatea economică favorizează procesul economic și social, asa cum este recunoscut în Documentul Conferintei de la Bonn privind cooperarea economică, ale carei rezultate le sprijinim cu hotărîre.

Subliniem, totodată, ca cooperarea în domeniul economic, al științei și tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilotii importanti ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui sa examineze periodic progresele realizate în aceste domenii și să le imprime noi impulsuri.

Suntem convinsi de necesitatea extinderii cooperării noastre economice, de ansamblu, incurajarii inițiativei libere, largirii și diversificării comerțului în conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom incuraja echitatea socială, progresul, precum și creșterea bunastarii popoarelor noastre. În acest context, recunoastem importanța unei politici eficiente pentru soluționarea problemei somajului.

Reafirmam necesitatea continuării sprijinului acordat țărilor democratice în tranzitie spre economia de piața și crearea bazelor unei cresteri economice și sociale pe forte proprii, asa cum s-a angajat sa procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrării mai profunde în sistemul economic și financiar internațional, ceea ce implica acceptarea atît a obligațiilor, cît și a avantajelor.

Consideram ca, o dată cu acordarea unei atenții sporite cooperării economice în cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare.

Reamintim legătură dintre respectarea și promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și progresul științific.

Cooperarea în domeniul științei și tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico-socială. În consecința, ea va trebui orientata către o distribuire mai larga a informațiilor și cunoștințelor științifice și tehnice pertinente, în scopul depășirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Incurajam, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru dezvoltarea potențialului uman și a spiritului de libera inițiativă.

Suntem hotariti sa imprimam impulsul necesar cooperării între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor și turismului pentru dezvoltarea economico-socială. Salutam, în special, acțiunile practice menite sa creeze condiții optime pentru o dezvoltare economică și rațională a resurselor energetice, ținînd seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurător.

Recunoastem rolul important al Comunității Europene în dezvoltarea politico-economică a Europei. Organizațiilor economice internaționale, cum sînt Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), instituțiile de la Bretton Woods, Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (O.C.D.E.), Asociația Europeană a Liberului Schimb (A.E.L.S.) și Camera Internationala de Comerț (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcina importanța în promovarea cooperării economice, care să fie intarita prin crearea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmărirea realizării obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonării eficiente a activităților acestor organizații și accentuam asupra cerinței de a găsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activități.

Mediul înconjurător

Recunoastem necesitatea urgenta a examinării problemelor mediului și importanța eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajăm sa intensificam eforturile noastre pentru protejarea și ameliorarea mediului în scopul restabilirii și menținerii unui echilibru ecologic sanatos al aerului, apei și solului. Suntem, în consecința, decisi sa utilizam pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective și angajamente comune în domeniul mediului și sa continuam astfel rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecția mediului înconjurător.

Subliniem rolul important al unei societăți bine informate care permite publicului și indivizilor sa ia inițiative în ceea ce privește ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajăm sa promovam sensibilizarea și educarea publicului în domeniul mediului, ca și al informării acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor și programelor asupra mediului înconjurător.

Acordam prioritate introducerii de tehnologii curate și nepoluante, fiind constienti de nevoia de a sprijini țările care nu au încă propriile mijloace pentru măsuri corespunzătoare.

Subliniem ca politicile privind protecția mediului ar trebui însoțite de măsurile legislative potrivite și de structurile administrative care să asigure implementarea lor efectivă.

Insistam asupra nevoii unor noi măsuri de evaluare sistematica a respectării angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambitioase în ceea ce privește notificarea și schimbul de informații asupra stării mediului și riscurilor potențiale pentru mediu. Salutam, de asemenea, crearea Agenției europene pentru mediu (A.E.M.). Salutam activitățile operationale, studiile pe probleme și analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizații internaționale angajate în protecția mediului, ca: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) și Organizația pentru cooperare și Dezvoltare economică (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea intaririi cooperării și unei eficiente coordonari între ele.

Cultura

Recunoastem faptul ca cultura noastră comuna europeană și valorile noastre comune au contribuit în mod esențial la depășirea divizării continentului. În consecința, subliniem atasamentul nostru la libertatea de creație și la protejarea și promovarea patrimoniului nostru cultural și spiritual, în toată bogatia și diversitatea sa.

Ca urmare a schimbărilor recent intervenite în Europa, subliniem importanța sporită a Simpozionului de la Cracovia și ne asteptam ca acesta sa examineze orientările pentru intensificarea cooperării în domeniul culturii. Invităm Consiliul Europei să-și aducă contribuția la acest simpozion.

Pentru promovarea unei mai bune cunoașteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în orașele altor state participante, ca și o cooperare sporită în domeniul tehnicilor audiovizuale și schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii și artelor.

Suntem hotariti sa facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan național pentru a promova o mai buna înțelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educației și, mai ales, prin predarea și pregătirea în limbile altor state participante. Intentionam sa examinam primele rezultate ale acestei acțiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992.

Muncitori migranti

Recunoastem ca problemele muncitorilor migranti și ale familiilor lor rezidente legal în țara de primire comporta aspecte economice, culturale și sociale ca și propria lor dimensiune umană. Reafirmam ca protecția și promovarea drepturilor, ca și respectul obligațiilor internaționale pertinente sînt preocuparea noastră comuna.

Mediterana

Consideram ca schimbările politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificație pozitiva pentru regiunea Mediteranei.

Vom continua, în consecința, eforturile noastre pentru întărirea securității și cooperării în Mediterana, ca factor important pentru stabilitatea în Europa. Salutam raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale carei rezultate le sustinem în întregime.

Suntem preocupati de tensiunile persistente în regiune și reiteram hotărîrea noastră de a intensifica eforturile pentru a găsi, prin mijloace pașnice, soluții juste, viabile și durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sa promovam condiții favorabile dezvoltării armonioase și diversificării relațiilor cu statele mediteraneene neparticipante.

Intensificarea cooperării cu aceste state va fi continuată în scopul promovării dezvoltării economice și sociale și, în consecința, al creșterii stabilitatii în regiune. De aceea, ne vom strădui, împreună cu aceste tari, sa reducem substanțial decalajul între Europa și vecinii săi mediteraneeni în ceea ce privește nivelul prosperitatii.

Organizații neguvernamentale

Ne reamintim rolul important jucat de organizațiile neguvernamentale, grupurile religioase și altele și indivizi în realizarea obiectivelor C.S.C.E. și vom continua sa facilitam activitățile lor pentru punerea în practica a angajamentelor C.S.C.E. de către statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizațiile, grupurile și indivizii trebuie implicați de o maniera corespunzătoare în activitățile și noile structuri ale C.S.C.E.

NOI STRUCTURI ȘI INSTITUȚII ALE PROCESULUI C.S.C.E.

Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectării drepturilor omului, democrației și statului de drept, întărirea păcii și promovării unității în Europa reclama o noua calitate a dialogului politic și cooperării și, în consecința, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E.

Intensificarea consultărilor noastre la toate nivelurile este de o importanța primordială pentru modelarea relațiilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmează:

Noi, șefii de stat sau guvern, vom tine reuniunea noastră viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul "urmărilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom intilni cu ocazia următoarelor reuniuni din cadrul "urmărilor" C.S.C.E.

Miniștrii nostri de externe se vor intilni ca un consiliu, în mod regulat și cel puțin o dată pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultărilor politice în cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferintei pentru securitate și cooperare în Europa și va lua deciziile corespunzătoare.

Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.

Un comitet al inaltilor funcționari va pregati reuniunile consiliului și va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente și va putea sa ia decizii corespunzătoare, inclusiv sub forma recomandărilor către consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanților statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintă un caracter urgent.

Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului inaltilor funcționari în situații de urgenta.

Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniștri.

Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultări, stabilim crearea unui secretariat la Praga.

Reuniunile statelor participante din cadrul "urmărilor" C.S.C.E, vor avea loc, de regula, a data la doi ani, pentru a permite statelor participante sa evalueze situația, sa examineze realizarea angajamentelor lor și sa analizeze pasii următori în cadrul procesului C.S.C.E.

Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul sa reducă riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varsovia, pentru a facilita contactele și schimbul de informații asupra alegerilor în statele participante.

Recunoscind rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporită a parlamentelor în cadrul C.S.C.E., îndeosebi prin crearea unei Adunări parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate țările participante. În acest scop, insistam să se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru și regulile de procedura ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experienței și activităților întreprinse în acest domeniu.

Cerem ministrilor nostri de externe sa examineze din nou aceasta problema cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu.

Modalitățile de procedura și organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa figurează în Documentul suplimentar care este adoptat împreună cu Carta de la Paris.

Insarcinam consiliul sa ia, în continuare, măsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicării deciziilor conținute în prezentul document, ca și în documentul suplimentar și sa examineze eforturile de viitor pentru întărirea securității și cooperării în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit.

Originalul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, redactat în germană, engleza, spaniola, franceza, italiana și rusa, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conformă a Cartei de la Paris.

Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza și-l va face cunoscut cît mai larg posibil.

Guvernul Republicii Franceze este rugat sa transmită secretarului general al Națiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa care nu este supus înregistrării în temeiul articolului 102 din Carta Națiunilor Unite, în vederea difuzării sale către toți membrii Organizației ca document oficial al O.N.U.

Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sa transmită textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizații internaționale menționate în text.

Drept pentru care, noi, subsemnații, înalți reprezentanți ai statelor participante, constienti de înaltă semnificație politica pe care o acordam rezultatelor reuniunii la nivel înalt și declarind hotărîrea noastră de a acționa în conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnăturile după cum urmează:

Paris, 21 noiembrie 1990.

În numele:

----------

Republicii Austria

Regatului Belgiei

Franz Vranitzky

Wilfried Martens

Cancelar federal

Prim-ministru

Republicii Bulgaria

Marelui Ducat al Luxemburgului

Jeliu Jelev

Jacques Santer

Președintele Republicii Bulgaria

Prim-ministru

Canadei

Maltei

Martin Brian Mulroney

Edward Fenech Adami

Prim-ministru

Prim-ministru

Republicii Federative Cehe

Regatului Unit al Marii Britanii

și Slovace

și al Irlandei de Nord

Vaclav Havel

Margaret Thatcher

Președintele Republicii Federative

Prim-ministru,

Cehe și Slovace

prim-lord al trezoreriei și

ministrul serviciilor publice

Republicii Cipru

Principatului Monaco

George Vassilou

Jean Ausseil

Președinte

Ministru de stat al

Principatului

Regatului Danemarcei

Poul Schluter

Prim-ministru

Regatului Norvegiei

Gro Harlem Brundtland

Confederatiei Elvetiene

Prim-ministru

Arnold Koller

Președintele Confederatiei,

Regatului Țărilor de Jos

Șeful Departamentului federal al

Ruud F. M. Lubbers

justiției și poliției

Prim-ministru

Republicii Finlanda

Republicii Polone

Mauno Koivisto

Tadeusz Mazowiecki

Președintele Republicii

Președintele Consiliului

de Miniștri

Republicii Franceze

Republicii Portugalia

Francois Mitterrand

Anibal Cavaco Silva

Președintele Republicii Franceze

Prim-ministru

Republicii Federale Germania

României

Helmut Kohl

Ion Iliescu

Cancelar federal

Președintele României

Republicii Elene

Republicii San Marino

Constantin Mitsotakis

Gabriele Gatti

Prim-ministru

Secretar de stat pentru afacerile

externe și politice

Irlandei

Charles J. Haughey, T.D.

Sfantului Scaun

Taoiseach (Prim-ministru)

Eminenta Sa Cardinalul

Agostino Casaroli

Secretar de stat al

Sanctitatii Sale

Republicii Islanda

Steingrimur Hermannsson

Regatului Spaniei

Prim-ministru

Felipe Gonzalez Marquez

Președintele Guvernului

Republicii Italiene

Giulio Andreotti

Statelor Unite ale Americii

Președintele Consiliului de Miniștri

George Bush

al Republicii Italiene și în calitate

Președintele Statelor Unite

de președinte în exercițiu al

ale Americii

Consiliului Comunităților Europene

Regatului Suediei

Ingvar Carlsson

Comunităților Europene

Prim-ministru

Jacques Delors

Președintele Comisiei Comunităților

Republicii Turcia

Europene

Turgut Ozal

Președintele Republicii

Republicii Socialiste Federative

Iugoslavia

Republicii Ungare

Borislav Jovic

Jozsef Antall

Președintele Prezidiului

Prim-ministru

Republicii Socialiste Federative

Iugoslavia

Uniunii Republicilor Socialiste

Sovietice

Principatului Liechtenstein

Mihail Gorbaciov

Hans Brunhart

Președintele Uniunii

Șeful Guvernului

Republicilor Socialiste Sovietice