Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1235/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

prezumat în vigoare

Data actului
5 octombrie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 755 din 12 noiembrie 2010
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.323 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Alexandru Buculescu în Dosarul nr. 25.993/3/2009 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 28 septembrie 2010, în prezența reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispozițiile

art. 57 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 5 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 25.993/3/2009, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Alexandru Buculescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în răspundere contractuală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că determinarea taxei judiciare de timbru ca procent fix aplicat la obiectul litigiului încalcă art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție coroborat cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât se ajunge la stabilirea unui cuantum exorbitant al acesteia, ceea ce afectează dreptul de acces la un tribunal în substanța sa.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. În realitate, critica de neconstituționalitate vizează numai prevederile

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , cu modificările și completările ulterioare, asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe prin prezenta decizie. Textul criticat are următorul cuprins:

"(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 50 lei - 6 lei;

b) între 51 lei și 500 lei - 6 lei + 10% pentru ce depășește 50 lei;

c) între 501 lei și 5.000 lei - 51 lei + 8% pentru ce depășește 500 lei;

d) între 5.001 lei și 25.000 lei - 411 lei + 6% pentru ce depășește 5.000 lei;

e) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.611 lei + 4% pentru ce depășește 25.000 lei;

f) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.611 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;

g) peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate.

Astfel, spre exemplu, prin

Decizia nr. 258 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 19 martie 2009, sau

Decizia nr. 411 din 13 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2010, Curtea a reținut că "nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De asemenea, la finalul procesului judiciar sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile legii, de organele de justiție".

Atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

În fine, Curtea constată că art. 148 din Constituție, invocat de autorul excepției în susținerea acesteia, nu are incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Alexandru Buculescu în Dosarul nr. 25.993/3/2009 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.