Decizia nr. 1126/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 275/2006 4 iulie 2006 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul proce…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marieta Safta - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Cristian Chirifoaia în Dosarul nr. 2.905/302/2010 al Judecătoriei Sectorului 5 București.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 753 D/2010 și nr. 754 D/2010 având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, invocată de Iulian Costache și de Florin Iorgu în dosarele nr. 904/302/2010 și, respectiv, nr. 16.795/302/2009 ale Judecătoriei Sectorului 5 București.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 720 D/2010, nr. 753 D/2010 și nr. 754 D/2010, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Cristian Chirifoaia este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 753 D/2010 și nr. 754 D/2010 la Dosarul nr. 720 D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției prezent, care arată că este de acord cu excepția de neconstituționalitate ridicată de apărătorul său.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Încheierea din 23 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.905/302/2010, Încheierea din 24 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 904/302/2010, Încheierea din 24 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 16.795/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Cristian Chirifoaia, Iulian Costache și Florin Iorgu în cauze având ca obiect contestație împotriva încheierii judecătorului delegat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale referitoare la egalitatea în fața legii, precum și pe cele care consacră dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, prin aceea că permite o stabilire arbitrară a regimului de executare a pedepsei pe care urmează să îl suporte deținutul. Se arată că aprecierea în sensul că "decizia o are judecătorul delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepțional", fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deținutul". Se mai arată că judecarea de către aceeași Comisie a naturii și modului de săvârșire a infracțiunii, fără ca deținutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii și fără ca această Comisie să cunoască întreaga situație avută în vedere de instanța de judecată care a pronunțat condamnarea, reprezintă un act de ingerință în competența autorității judiciare, nepermis într-o ordine constituțională guvernată de principiul separației puterilor în stat. Se conchide în sensul că sintagma "în mod excepțional", cuprinsă în textul de lege criticat, îngrădește nepermis drepturile fundamentale și se impune înlăturarea ei.
Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, susținerile autorului excepției prezent, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 23 alin. (2) potrivit cărora, "În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate".
În susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, în art. 16 - Egalitatea în drepturi și în art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, prin raportare la aceleași prevederi constituționale și față de critici similare sau identice. Astfel, de exemplu, prin
Decizia nr. 1.315 din 2 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 23 decembrie 2008, și
Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reținute, că dispozițiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate, nu stabilesc privilegii sau discriminări.
De asemenea, prin
Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009, răspunzând acelorași critici referitoare la încălcarea art. 22 din Constituție privind dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei, Curtea a apreciat că aceasta nu poate fi reținută, deoarece vizează modul de interpretare și aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, potrivit
art. 26 alin. (1) și (5) din Legea nr. 275/2006 , schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din același act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanțiile stabilite de lege, poate formula toate apărările pe care le consideră necesare.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006
privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Cristian Chirifoaia, Iulian Costache și de Florin Iorgu în dosarele nr. 2.905/302/2010, nr. 904/302/2010 și, respectiv, nr. 16.795/302/2009 ale Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.