Decizia nr. 1234/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 276/2009

privind modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și ale

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , ale

art. 2^1 din Legea nr. 276/2009

și ale articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 276/2009 , excepție ridicată de Miess Livia, Daniel Voicu și Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 și nr. 22.920/301/2009 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Judecătoriei Giurgiu și Judecătoriei Sectorului 3 București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 septembrie 2010, în prezența reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispozițiile

art. 57 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 5 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 18 decembrie 2009, 7 ianuarie 2010 și 9 februarie 2010, pronunțate în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 și nr. 22.920/301/2009, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Sectorului 3 București au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 276/2009

privind modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru și ale

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , respectiv ale

art. 2^1 din Legea nr. 276/2009

și, respectiv, ale articolului unic pct. 3 din

Legea nr. 276/2009 , excepții ridicate de Miess Livia, Daniel Voicu și Mihaela Antigona Niculescu în cauze având ca obiect un partaj judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, întrucât cetățeanul este pus în situația de a nu mai putea beneficia de serviciile publice oferite de instanțele judecătorești, ceea ce face ca acest drept fundamental, prevăzut de Constituție, să devină unul iluzoriu. Se mai arată că, datorită cuantumului exagerat al taxei judiciare de timbru, nu se mai poate realiza partajul judiciar al bunurilor comune într-o acțiune de divorț. Într-o atare situație partea potrivnică în acțiunea de divorț se află într-un avantaj net, fiind scutită de plată oricărei taxe judiciare de timbru.

În fine, se apreciază că un atare cuantum ridicat al taxei judiciare de timbru este disproporționat prin raportare atât la veniturile persoanei aflate în situația de a o plăti, cât și la serviciul prestat de instanța judecătorească.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea și Judecătoria Giurgiu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile articolului unic pct. 3, respectiv ale

art. 2^1 din Legea nr. 276/2009

privind modificarea și completarea

Legii nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, precum și ale

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 .

În realitate, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate critică prevederile

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 276/2009 , precum și ale art. 20 alin. (3) din aceeași lege, dispoziții asupra cărora urmează să se pronunțe prin prezenta decizie. Aceste prevederi au următorul cuprins:

- Art. 3 lit. c): "Acțiunile și cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

c) cereri pentru:

- stabilirea calității de moștenitor - 50 lei/moștenitor stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

- cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

- cereri de reducțiune a liberalităților - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducțiunea liberalităților;

- cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.

Separat de această taxă, dacă părțile contestă bunurile de împărțit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condițiile art. 2 alin. (1)";

- Art. 20 alin. (3): "Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. Totodată, se consideră a fi încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenție privind protecția proprietății și art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate și dispozițiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele:

Prin

Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, raportat la o critică similară de neconstituționalitate, Curtea, cu privire la

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 , a statuat următoarele: "accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. În virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora «Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice», plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa.

De asemenea, Curtea a mai reținut că, pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală."

Cu privire la

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 , Curtea, tot pentru argumentele mai sus arătate, a constatat constituționalitatea sa, spre exemplu, prin

Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009.

Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în ceea ce privește dispozițiile

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. c) și

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Miess Livia în Dosarul nr. 3.777/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, precum și ale

art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Daniel Voicu și Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 5.343/236/2009 și nr. 22.920/301/2009 ale Judecătoriei Giurgiu și Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.