Decizia nr. 1209/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009

privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar și ale

art. 16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009 , excepție ridicată de Ioan Talpoș și Lucia Talpoș în Dosarul nr. 31.098/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă Ioan Talpoș. Lipsesc Lucia Talpoș și partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției prezent solicită admiterea acesteia, arătând că textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 47 și art. 115 alin. (6) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, susținând că dispozițiile de lege nu aduc o atingere dreptului la pensie, întrucât nu reduc cuantumul acesteia, ci prevăd doar o stagnare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 31.098/3/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009

privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar și ale

art. 16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009 . Excepția a fost ridicată de Ioan Talpoș și Lucia Talpoș cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009

este contrar prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p), art. 115 alin. (6), art. 20 și art. 15 alin. (2) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat suspendă aplicarea prevederilor

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 , care este o lege organică, astfel că Guvernul și-a depășit atribuțiile în materie de legiferare. De asemenea, se încalcă art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât, prin reducerea valorii punctului de pensie, este afectat nivelul de trai al pensionarilor. În același timp, este înfrânt și art. 44 din Constituție, deoarece contribuțiile asiguraților la bugetul de asigurări sociale de stat pot fi asimilate unui drept de proprietate, iar utilizarea fondurilor de asigurări sociale în alte scopuri aduce atingere acestui drept. În sfârșit, arată că textul de lege criticat are o acțiune retroactivă, desființând drepturi câștigate. În ceea ce privește dispozițiile

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 19/2009 , arată că acestea sunt neconstituționale, întrucât, pe calea unei legi ordinare, se aduc modificări dispozițiilor unei legi organice, respectiv

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 . Textul de lege criticat este o consecință a prevederilor

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009 , fiind, prin urmare, valabile aceleași motive de neconstituționalitate.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009

nu încalcă art. 73 alin. (3) din Constituție, deoarece această ordonanță de urgență a fost aprobată de către Parlament prin

Legea nr. 215/2009 . De asemenea, arată că textul de lege criticat nu suprimă dreptul la pensie, ci implică doar temporar o stagnare și apoi o creștere mai mică a drepturilor de pensie prin menținerea unei anumite valori a punctului de pensie într-un anumit context economic și social. Textul de lege criticat nu încalcă nici dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece nu dispune pentru trecut, așa cum invocă reclamantul.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că, deși textele de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată la exercițiul anului bugetar 2009, soluțiile legislative criticate au fost preluate în

art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

și în

art. 16 din Legea nr. 12/2010 . Aceste texte de lege reglementează procedee tehnice de stabilire a valorii punctului de pensie care nu se încadrează în domeniul de reglementare al legii organice. În acest sens, invocă argumentele reținute de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 328/2002 , nr. 548/2008, nr. 506/2009 și nr. 46/2002. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (6) și art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că prevederile de lege criticate nu restrâng exercițiul dreptului la pensie, deoarece stabilesc valoarea unui punct de pensie în contextul unui decalaj temporar al reglementărilor cuprinse în

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 , determinat de întinderea resurselor financiare existente. De asemenea, arată că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 44 din Constituție, întrucât bugetul asigurărilor sociale de stat nu poate fi considerat un "fond privat" administrat de stat. Pe de altă parte, invocarea art. 20 din Constituție nu este relevantă, întrucât autorii excepției nu evidențiază care sunt reglementările internaționale pretins încălcate prin dispozițiile legale ce fac obiectul acestei excepții.

Avocatul Poporului, arătând că dispozițiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, aferentă anului 2009, consideră că, întrucât aceste dispoziții nu mai sunt în vigoare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2009

privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 februarie 2009, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 215/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: "Prevederile

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2009."

De asemenea, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, cu modificările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "(1) Valoarea punctului de pensie este de 718,4 lei de la 1 aprilie 2009 și de 732,8 lei de la 1 octombrie 2009.

(2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 este de 1.693 lei."

Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 73 alin. (3) lit. p) prin care se arată că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială constituie domeniul legii organice, art. 115 alin. (6) referitor la domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, aferentă anului bugetar 2009. Soluțiile legislative criticate au fost însă preluate și pentru anul bugetar 2010 prin dispozițiile

art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, dispoziții potrivit cărora: "Prevederile

art. 80 alin. (1) și (3) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2010.", precum și prin dispozițiile

art. 16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 27 ianuarie 2010, dispoziții potrivit cărora: "(1) Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei și se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010.

(2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este de 1.836 lei."

Prin urmare, obiect al analizei de constituționalitate îl constituie în continuare dispozițiile

art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

și ale

art. 16 din Legea nr. 12/2010 .

Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea constată că acest text constituțional nu instituie interdicția reglementării pe calea ordonanței de urgență a domeniilor aparținând legii organice, această interdicție referindu-se doar la prevederile ordonanțelor simple. De altfel, așa cum s-a statuat prin

Decizia nr. 328 din 26 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 11 februarie 2003,

Legea nr. 19/2000

a fost adoptată de Parlament cu respectarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Constituție, respectiv cu majoritatea de voturi cerută pentru adoptarea legilor organice, deși sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu este echivalent cu regimul general privind protecția socială.

Cât privește critica de constituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) și art. 44 din Constituție, aceasta are în vedere faptul că, efect al dispozițiilor de lege criticate, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin

art. 80 alin. (3) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv raportat la procentul de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ci într-un cuantum mai mic.

Or, Curtea observă că asupra acestei probleme s-a mai pronunțat în jurisprudența sa. Astfel, prin

Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Curtea a reținut că, "potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, [...] legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, [...] modul de stabilire a punctajului anual și a punctajului mediu, a valorii punctului de pensie, a condițiilor de includere a anumitor perioade în stagiul de cotizare și acordarea anumitor sporuri pentru perioadele cotizate peste stagiul standard sunt prevăzute prin norme cu caracter tehnic, care se aplică în mod egal persoanelor aflate în situații identice. Valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile."

Prin

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai arătat faptul că "cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie.

Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reașeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivității, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluției în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reașezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și anume să mențină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecție a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituție, constituind, de asemenea, o speranță legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obținerea și încasarea unui anumit cuantum al pensiei."

Având în vedere, însă, că dispozițiile de lege criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o stagnare a creșterii acestuia, respectiv o creștere mai mică decât cea raportată la procentul de 45% din salariul mediu brut, Curtea apreciază că aceste dispoziții se încadrează în limitele constituționale referitoare la respectarea dreptului la pensie și garantarea dreptului de proprietate.

Privitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că textele de lege criticate nu conțin prevederi referitoare la aplicarea lor anterior intrării în vigoare, astfel că și această critică urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În sfârșit, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia textele de lege criticate ar fi contrare dispozițiilor art. 20 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu indică prevederile internaționale pretins a fi încălcate, astfel că această critică este nemotivată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2009

privind unele măsuri financiar-bugetare și ale

art. 16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010 , excepție ridicată de Ioan Talpoș și Lucia Talpoș în Dosarul nr. 31.098/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.