Decizia nr. 1567/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ioniță Florian în Dosarul nr. 5.415/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Sebastian Ionuț Cazacu, membru al Baroului București, în calitate de apărător ales, cu delegație la dosar. Se constată lipsa părții Consiliul General al Municipiului București, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției. Acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând argumentele expuse pe larg în notele scrise aflate la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că autorul acesteia deduce neconstituționalitatea textului de lege criticat din modul de interpretare a acestuia și, în același timp, solicită și complinirea unei omisiuni legislative, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.415/3/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ioniță Florian într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, aflată în stadiul procesual al recursului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat îngrădește accesul liber și efectiv la justiție și nesocotește dreptul la un proces echitabil, pentru următoarele motive: condiționează introducerea unei cereri în contencios administrativ de îndreptarea acesteia nu numai împotriva autorității emitente a actului atacat, ci și împotriva unor alte subiecte de drept, insuficient definite de legea aplicabilă; impune extinderea cadrului procesual nu din oficiu, ci prin constrângerea în acest sens a reclamantului, sub sancțiunea respingerii cererii sale ca inadmisibile, doar pentru rațiuni ce țin de garantarea dreptului la apărare al altor subiecte de drept, precum și pentru opozabilitatea hotărârii. Precizează că în practica instanțelor de contencios administrativ s-a cristalizat o opinie majoritară în sensul că, dacă instanța a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept și nu s-a cerut includerea în proces a aceluia ale cărui interese pot fi vătămate prin judecata dintre alte persoane, singura soluție ce s-ar putea pronunța ar fi aceea a respingerii acțiunii pentru că "nu s-a legat corect cadrul procesual subiectiv". Apreciază că este necesar și suficient, din perspectiva admisibilității unei acțiuni în contencios administrativ, ca aceasta să fie îndreptată împotriva autorității care a emis actul atacat.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind de natură să încalce prevederile constituționale și convenționale invocate în motivarea acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, fiind în deplină concordanță cu textele fundamentale invocate în motivarea excepției. Precizează, totodată, că instanța de contencios constituțional nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea de noi prevederi celor instituite și nici nu își poate asuma rolul de a crea, abroga sau modifica o normă juridică, căci altfel s-ar transforma într-un legislator pozitiv, încălcând art. 61 alin. (1) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile

art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, introduse prin

art. I pct. 24 din Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Din motivarea excepției, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, rezultă însă că este solicitat controlul de constituționalitate a tezei a doua a

art. 16^1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , aceste prevederi urmând să fie examinate de Curtea Constituțională. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 16^1 teza a doua: "Instanța de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuție, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum și a altor subiecte de drept."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Constituție: art. 21 alin. (1)-(3) care consacră dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei și art. 126 alin. (6) teza întâi care garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ. Invocă, de asemenea, și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 13 din aceeași convenție privind dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

art. 16^1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

conferă instanței de contencios administrativ posibilitatea ca, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a organismelor sociale interesate sau a altor subiecte de drept. Curtea constată că o astfel de prevedere legală dă expresie principiului rolului activ al judecătorului, în virtutea căruia acesta poate propune lărgirea cadrului procesual în scopul asigurării unei soluționări juste și complete a cauzei. Acest principiu de bază al dreptului procesual are o semnificație complexă, fiind derivat din prevederile cuprinse în art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră trăsăturile pe care trebuie să le întrunească justiția într-un stat de drept. Astfel, pentru a putea fi unică, egală și imparțială, justiția trebuie administrată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce privește depunerea tuturor diligențelor în vederea stabilirii corecte și cuprinzătoare a cadrului procesual.

Însă, Curtea constată că esența criticii formulate de autorul excepției constă în pretinsa nesocotire a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil prin respingerea unei acțiuni în contencios administrativ ca urmare a neintroducerii în cauză a unor terți, după ce, în prealabil, instanța își exercitase dreptul de a pune în discuția părților necesitatea lărgirii cadrului procesual prin introducerea în cauză și a altor persoane. Autorul excepției susține că soluția de respingere a acțiunii este generată de o opinie majoritară cristalizată la nivelul instanțelor. Or, o astfel de critică nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind izvorâtă din nemulțumirea generată de o anumită interpretare dată de unele instanțe judecătorești, cu prilejul aplicării legii la litigiile deduse soluționării. Curtea nu poate cenzura însă astfel de critici, întrucât, dacă ar proceda la o analiză a modalității de interpretare și aplicare a legii de către instanțe, ar săvârși o imixtiune în atribuțiunile autorității judecătorești. De aceea, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, soluționarea sa excedând competenței Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16^1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ioniță Florian în Dosarul nr. 5.415/3/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2010.