Decizia nr. 205/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Emilia Adela Lazăr în Dosarul nr. 5.095/107/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care face obiectul Dosarului nr. 18D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 19D-27D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cornelia Farcașiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea și Maria Moiseș în dosarele nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 și nr. 5.098/107/2008 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 19D-27D/2011 la Dosarul nr. 18D/2011, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 19D-27D/2011 la Dosarul nr. 18D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 6 decembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 5.095/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 și nr. 5.098/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Emilia Adela Lazăr, Cornelia Farcașiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea și Maria Moiseș, în dosare având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prin textul de lege criticat se creează o diferență între cei ale căror litigii au deschisă și calea de atac a apelului și cei pentru ale căror litigii este reglementată doar calea de atac a recursului. Totodată, prin aplicarea acestor dispoziții se ajunge la o prelungire nejustificată a procesului.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: [...]

9. când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 alin (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin

Decizia nr. 65 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2008, Curtea a constatat că dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, care constituie temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului, nu relevă niciun fine de neconstituționalitate.

Curtea a statuat că acestea reprezintă norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale consacrate prin dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

De asemenea, Curtea observă că, în cadrul procedurii de judecată aplicabile litigiilor de muncă, recursul are un caracter devolutiv, fiind incidente dispozițiile art. 304^1 din Codul de procedură civilă, în care, ca și în cazul apelului, instanța de recurs judecă atât sub aspectul legalității, cât și sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze hotărârea pronunțată de prima instanță exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a prevăzut caracterul devolutiv al recursului în această materie, întrucât hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță nu sunt supuse apelului, ca o cale devolutivă de atac.

În consecință, Curtea constată că această specificitate a procedurii de judecată aplicabile litigiilor de muncă justifică caracterul devolutiv al recursului, fără a fi încălcate prevederile art. 16 din Constituție.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Emilia Adela Lazăr, Cornelia Farcașiu, Mariana Ranza, Petru Zuga, Roland Salber, Nicolae Chirilă Borca, Mărioara Dandea, Maria Cîndescu, Maria Florea și Maria Moiseș în dosarele nr. 5.095/107/2008, nr. 5.091/107/2008, nr. 5.092/107/2008, nr. 6.023/107/2008, nr. 5.110/107/2008, nr. 6.020/107/2008, nr. 5.065/107/2008, nr. 5.094/107/2008, nr. 5.067/107/2008 și nr. 5.098/107/2008 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2011.