Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 287/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale și celor ale art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

prezumat în vigoare

Data actului
24 februarie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 364 din 25 mai 2011
Citează
7 acte
Structură
0 articole · 12.515 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 226/2006 7 iunie 2006 (prevederi anume) privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, excepție ridicată de Ecaterina Băluțeanu în Dosarul nr. 13.147/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care arată că dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare la data pronunțării.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 13.147/95/2008, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.

Excepția a fost ridicată de Ecaterina Băluțeanu cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect stabilirea dreptului de pensie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate creează situații discriminatorii. Astfel, arată că, întrucât există o diferență de 5 ani între vârsta de pensionare a femeilor față de cea a bărbaților, în mod corelativ ar trebui să se prevadă și reducerea stagiului de cotizare. De asemenea, mai arată că se creează o situație discriminatorie între persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condiții deosebite și cele care au realizat un astfel de stagiu pe o perioadă mai mică, persoanele din ultima categorie fiind favorizate.

Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) și

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, dispoziții potrivit cărora:

- Art. 3 alin. (1): "(1) Asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 <<Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001-martie 2015>> la

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 5 alin. (1): "Pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."

Autorul excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate reglementau condițiile în care persoanele care desfășuraseră munca în condiții speciale puteau obține dreptul la pensie. Astfel, legea prevedea că, în situația realizării unui stagiu de minimum 25 de ani, atât femeile, cât și bărbații beneficiau de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani. De asemenea, dispozițiile art. 5 alin. (1) reglementau modul de calcul al pensiei.

Criticile autorului excepției vizează existența unei inegalități între bărbați și femei, inegalitate provenind din faptul că legea nu prevedea o diferență între stagiul de cotizare obligatoriu al bărbaților față de cel al femeilor, așa cum se prevedea pentru vârsta de pensionare.

De asemenea, critica vizează existența unui regim juridic inechitabil între persoanele aflate în ipoteza textelor de lege care formează obiectul excepției și persoanele care, deși nu îndeplineau condițiile unui stagiu de minimum 25 de ani în condiții speciale de muncă, ci de unul mai mic în aceste condiții, beneficiau totuși de reducerea vârstei de pensionare.

Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate,

Legea nr. 226/2006

a fost abrogată prin dispozițiile

art. 196 lit. m) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dând o nouă reglementare sistemului public de pensii, actul abrogator a prevăzut, de asemenea, noi cerințe în care persoanele având un stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă beneficiază de dreptul la pensie. Astfel,

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010

prevede beneficiul reducerii vârstei de pensionare în funcție de numărul de ani de cotizare în condiții speciale, fără a se prevedea o reducere a stagiului de cotizare. În mod excepțional, pentru anumite categorii de persoane, respectiv cele încadrate în ipotezele

art. 30 alin. (1) lit. a), b) și f) din Legea nr. 263/2010 , art. 56 și art. 57 din acest act normativ prevăd și beneficiul reducerii stagiului de cotizare. În mod corelativ,

art. 94 din Legea nr. 263/2010

prevede calculul pensiei raportat la stagiul de cotizare complet pentru persoanele încadrate în art. 55 alin. (1) lit. a), respectiv la stagiul de cotizare redus pentru persoanele încadrate în ipoteza art. 56 și art. 57.

În aceste condiții, Curtea apreciază că în noua reglementare nu se mai regăsește soluția legislativă criticată a

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 , în sensul existenței unui tratament diferit între persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale mai mare de 25 de ani, față de cele care au realizat un stagiu în aceleași condiții pentru o perioadă mai redusă, astfel că, în raport cu acest aspect, excepția urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

În ceea ce privește critica referitoare la existența unei discriminări între bărbați și femei, în sensul că, deși legea prevede o vârstă de pensionare mai redusă pentru femei față de bărbați, stagiul de cotizare cerut este identic, Curtea constată că

Legea nr. 263/2010

păstrează soluția legislativă criticată. Astfel, prevăzând posibilitatea reducerii vârstei de pensionare,

art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

prevede acordarea acestui beneficiu doar persoanelor care realizează stagiul de cotizare complet prevăzut de lege, respectiv cel stabilit de art. 53 alin. (3) din aceleași act normativ și care este, în mod nediferențiat pentru femei și bărbați, de 35 de ani.

Pronunțându-se, în consecință, asupra constituționalității dispozițiilor

art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 , Curtea reține că instituirea unor măsuri concrete prin care să se asigure egalitatea între femei și bărbați trebuie raportată la condițiile sociale concrete. De altfel, Curtea însăși a ținut cont în jurisprudența sa de evoluția relațiilor sociale pentru a evalua caracterul discriminatoriu al dispozițiilor privind pensionarea, dispoziții care prevedeau condiții diferite pentru femei față de bărbați. În acest sens, sunt relevante argumentele invocate de Curte prin

Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, dar și în

Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.

Așa cum se constată atât din jurisprudența mai recentă a Curții Constituționale -

Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, cât și din evoluția legislativă a ultimilor ani, tendința este însă aceea de extindere a sferei tratamentului egal între bărbați și femei, inclusiv prin impunerea unor vârste de pensionare din ce în ce mai apropiate sau chiar identice în anumite cazuri, tendință ce corespunde atât evoluției condițiilor sociale, dar și necesității de a răspunde criticilor formulate din perspectiva femeilor care se considerau discriminate în raport cu bărbații sub aspectul încetării raporturilor lor de muncă, ca urmare a atingerii vârstei legale de pensionare, la o vârstă inferioară celei a bărbaților. În sensul acestei evoluții este și

Legea nr. 263/2010 , care a extins, în raport cu reglementarea anterioară, cerința unui stagiu egal de cotizare între femei și bărbați la toate categoriile de pensionari. Prin urmare, în prezent, femeile pot ieși la pensie la vârsta mai redusă prevăzută de lege, dar în condițiile realizării stagiul de cotizare egal cu cel al bărbaților.

În contextul actual, o astfel de măsură nu poate fi privită ca aducând atingere principiului discriminării, ci, din contră, apare ca o expresie a acestui principiu, un pas înainte către realizarea unui tratament egal efectiv între cele două sexe. În plus, trebuie arătat că prevederea unor vârste diferite de pensionare nu presupune, în mod corelativ, și reducerea stagiului de cotizare, acestea fiind două măsuri distincte, independente una față de cealaltă.

Prin urmare, dispozițiile

art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 , care preiau soluția legislativă a

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 226/2006

în sensul că se raportează la stagii de cotizare identice pentru femei și de bărbați, sunt în deplin acord cu prevederile constituționale care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, excepție ridicată de Ecaterina Băluțeanu în Dosarul nr. 13.147/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de același autor în același Dosar al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.