Decizia nr. 1314/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ștefan Dorin Pasc în Dosarul nr. 10.836/197/2010 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 837D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele invocate de autorul excepției sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 iunie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.836/197/2010, Judecătoria Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ștefan Dorin Pasc într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că sunt încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât legiuitorul a acordat o putere deosebită unor cetățeni învestiți cu o funcție publică, respectiv angajaților Poliției Rutiere, prin exercitarea căreia aceștia pot restrânge exercițiul drepturilor sau libertăților altor cetățeni.

De asemenea, se susține că restrângerea exercițiului dreptului de a conduce autovehicule nu poate avea ca temei legal o ordonanță de urgență, ci doar o lege, pentru că în caz contrar s-ar încălca prevederile art. 53 din Constituție, potrivit căruia "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege".

Judecătoria Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

Instanța arată în acest sens că prevederea în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , pe lângă sancțiunea principală, și a unor sancțiuni complementare are ca scop înlăturarea stării de pericol social și preîntâmpinarea săvârșirii de noi fapte sancționate de legea contravențională, nefiind contrară dispozițiilor constituționale, și că reglementarea acestor sancțiuni prin ordonanță de urgență nu atrage neconstituționalitatea actului normativ criticat de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 .

Având în vedere că art. 115 din acest act normativ conține doar două alineate, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 100 alin. (3): "(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:

a) depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;

b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;

c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;

d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului;

e) nerespectarea regulilor privind depășirea;

f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

g) neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).";

- Art. 103 alin. (3): "(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliției rutiere, care are în evidență contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenții.";

- Art. 115: "(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce sau anularea permisului de conducere se dispune de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină competentă pentru o faptă săvârșită pe teritoriul altui stat, în condițiile stabilite prin Convenția europeană cu privire la efectele internaționale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin

Legea nr. 126/1997 .

(2) Hotărârea asupra suspendării exercitării dreptului de a conduce un vehicul sau anulării permisului de conducere se comunică titularului de către poliția rutieră care a dispus măsura."

În opinia autorului excepției, textele criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu poate fi reținută critica ce vizează neconstituționalitatea dispozițiilor art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, întrucât principiul egalității are în vedere egalitatea în fața legii a cetățenilor, respectiv a persoanelor fizice, și nu o potențială egalitate între aceștia și instituțiile statului sau persoanele care le reprezintă prin exercitarea unor funcții al căror regim juridic este expres reglementat.

Curtea constată că prin numeroase decizii, cum sunt

Decizia nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007,

Decizia nr. 287 din 11 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, și

Decizia nr. 331 din 10 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 19 mai 2011, a arătat, referitor la invocarea încălcării prin prevederile art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

a dispozițiilor art. 53 din Constituție, că textul constituțional se referă exclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Constituție, iar textele criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranța circulației rutiere. Pe de altă parte, Curtea a observat, prin aceleași decizii, că alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situații, că exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea drepturilor și a libertăților cetățenilor.

Rezultă astfel că art. 53 din Constituție nu este incident în cauză, nefiind indicat un drept sau o libertate fundamentală încălcată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (3), art. 103 alin. (3) și

art. 115 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Ștefan Dorin Pasc în Dosarul nr. 10.836/197/2010 al Judecătoriei Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2011.