Decizia nr. 110/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) și art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Faur" - S.A. din București în Dosarul nr. 652/300/2008 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 652/300/2008, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) și art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Faur" S.A. din București cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 5.671 din 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) și art. 21 alin. (1), (2) și (3), deoarece, "ca urmare a recalificării, partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară". Consideră că este posibilă "o analiză a neconstituționalității unui text de lege, doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situații din practică". De aceea, solicită să se constate că, prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate "la situațiile în care instanța de apel califică calea de atac din apel în recurs, se încalcă dreptul de a avea acces liber la justiție, drept de care poate beneficia orice cetățean".

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 302^1 alin. 1 lit. c) și art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

- Art. 302^1 alin. 1 lit. c): "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [...]

c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;";

- Art. 303 alin.1: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) - egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1), (2) și (3) - accesul liber la justiție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unei critici identice, formulate de același autor, s-a pronunțat prin

Decizia nr. 769 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 iunie 2009.

Cu acel prilej, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa sau principiilor și textelor constituționale de referință.

Nici reglementările internaționale nu impun în materia exercitării căilor de atac, Curtea de la Strasbourg constatând că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, în special în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unui recurs, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere.

De asemenea, Curtea a constatat că recalificarea căii de atac din apel în recurs și, în consecință, respingerea recursului ca fiind lovit de nulitate din cauza nemotivării acestuia în termenul prevăzut de lege constituie o problemă de interpretare și de aplicare a legii, ce ține de resortul instanțelor judecătorești, iar nu de cel al instanței de contencios constituțional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 302^1 alin. 1 lit. c) și art. 303 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Faur" - S.A. din București în Dosarul nr. 652/300/2008 al Tribunalului București Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2010.