Instrucțiuni · Organizația Maritimă Internațională

Instrucțiunile din 1 decembrie 2006

privind proiectarea și construcția navelor de aprovizionare în larg

prezumat în vigoare

Data actului
1 decembrie 2006
Emitent
Organizația Maritimă Internațională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 186 din 24 martie 2010
Structură
0 articole · 18.452 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

INTRODUCERE

1. Aceste instrucțiuni au fost elaborate pentru proiectarea și construcția navelor noi de aprovizionare în larg, ținând seama de promovarea siguranței acestor nave și a personalului lor și recunoscând caracteristicile unice de proiectare și exploatare a acestor nave.

2. În plus, aceste instrucțiuni asigură un standard de siguranță echivalent cerințelor relevante din Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată, și, în special, criteriilor de stabilitate din Codul privind stabilitatea în starea intactă a navei aplicabile tuturor tipurilor de nave prevăzute de instrumentele IMO (Codul IS), așa cum au fost amendate.

3. Recunoscând că pentru unele zone limitate de exploatare și pentru anumite caracteristici de funcționare nu este rezonabilă aplicarea în totalitate a acestor instrucțiuni, a fost introdusă posibilitatea acordării derogărilor, prin conceptul de "voiaj costier".

4. Prevederile aplicabile navelor de aprovizionare în larg care transportă mai mult de 12 membri ai personalului pentru instalațiile industriale nu sunt incluse în aceste instrucțiuni.

5. Dacă o navă de aprovizionare în larg este utilizată în scopuri speciale, de exemplu pentru asistență la scufundări sau la inspecții oceanografice, persoanele de la bord responsabile cu aceste operațiuni speciale trebuie considerate personal special.

6. Conținutul acestor instrucțiuni a fost revizuit în anul 2006 pentru a actualiza referirile din cuprinsul acestora în scopul consolidării prevederilor privind compartimentarea și stabilitatea, al eliminării repetițiilor din conținutul instrucțiunilor și Codului IS, precum și în scopul introducerii unei documentații de conformitate corespunzătoare instrucțiunilor.

1. Generalități

1.1. Aplicare

1.1.1. Fiecare navă nouă de aprovizionare în larg puntată, cu lungimea mai mare sau egală cu 24 m, dar nu mai mare de 100 m, trebuie să corespundă prevederilor părților 2 și 3 din aceste instrucțiuni. Stabilitatea în starea intactă și după avaria unei nave cu o lungime mai mare de 100 m trebuie să fie conform cerințelor Administrației.

1.1.2. Părțile 4, 5, 6 și 7 din aceste instrucțiuni se aplică fiecărei nave noi de aprovizionare în larg puntate care are un tonaj brut mai mare sau egal cu 500.

1.1.3. Dacă aceste instrucțiuni prevăd standarde de siguranță echivalente acelora din Convenție și dacă se aplică Convenția, atunci aceste instrucțiuni pot fi aplicate conform prevederilor de echivalență din regula 5 din cap. I al Convenției.

1.1.4. Navele prevăzute cu echipament de poziționare dinamică trebuie să corespundă instrucțiunilor elaborate de către Organizație*).

-------

1.1.6. Dacă nu se prevede în mod expres altfel, o navă de aprovizionare în larg existentă trebuie să respecte aceste instrucțiuni, în măsura în care se consideră posibil de către Administrație.

1.1.7. Dacă o navă, alta decât o navă de aprovizionare în larg, așa cum s-a definit la 1.2.1, efectuează un serviciu similar, Administrația trebuie să stabilească în ce măsură aceasta respectă aceste instrucțiuni.

1.2. Definiții

În sensul acestor instrucțiuni, dacă nu se prevede în mod expres altfel:

1.2.1. Navă de aprovizionare în larg este o navă:

.1 care efectuează, în principal, transporturi de provizii, materiale și echipamente la instalațiile din larg; și

.2 care are construcții de locuit și pasarele situate în prova și o punte expusă de marfă în pupa pentru manipularea mărfii pe mare.

1.2.2. Navă nouă este o navă a cărei chilă este pusă sau care se află într-un stadiu similar de construcție la 6 luni după data la care aceste instrucțiuni au fost adoptate.

1.2.3. Navă existentă este o navă care nu este o navă nouă.

1.2.4. Expresiile lungimea (L) a unei nave, perpendiculare, etanș la apă și linia de încărcare de vară au sensurile definite în Protocolul din 1988 referitor la Convenția internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, așa cum a fost amendat.

1.2.5. Administrație este guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să îl arboreze.

1.2.6. Instalație din larg este o construcție navală amplasată într-un loc din larg.

1.2.7. Codul IS înseamnă Codul privind stabilitatea intactă pentru toate tipurile de nave prevăzute de instrumentele IMO, așa cum a fost amendat.

1.2.8. Voiaj costier înseamnă un voiaj efectuat în apropierea coastei unui stat, așa cum a fost definit de Administrația acestui stat.

1.2.9. Convenție înseamnă Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, așa cum a fost amendată.

1.3. Principii care reglementează voiajele costiere

1.3.1. Administrația care definește voiajele costiere în sensul acestor instrucțiuni nu trebuie să impună unei nave care este autorizată să arboreze pavilionul unui alt stat și care efectuează aceste voiaje conform unor standarde de proiectare și construcție mai exigente decât acelea impuse unei nave autorizate să arboreze pavilionul său. În niciun caz Administrația nu trebuie să impună unei nave autorizate să arboreze pavilionul altui stat standarde mai exigente decât acelea menționate în aceste instrucțiuni pentru o navă care nu efectuează voiaje costiere.

1.3.2. Referitor la o navă care efectuează în mod regulat voiaje costiere într-un alt stat, Administrația trebuie să prevadă standarde privind proiectarea și construcția unei astfel de nave echivalente cel puțin cu acelea prevăzute de guvernul statului unde nava efectuează voiaje, cu condiția ca aceste standarde să nu fie mai exigente decât aceste instrucțiuni în ceea ce privește o navă care nu efectuează voiaje costiere.

1.3.3. O navă care își prelungește voiajul cu un voiaj costier trebuie să respecte aceste instrucțiuni.

2. Stabilitatea în starea intactă

Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante pentru navele de aprovizionare în larg din Codul IS. Se va face referire la apendicele 1 referitor la aspectele de exploatare privind criteriile de stabilitate.

3. Compartimentare și stabilitate după avarie

3.1. Generalități

Luând în considerare, cu titlu de condiții inițiale de încărcare înaintea inundării, condițiile standard de încărcare impuse de prevederile relevante din partea B a Codului IS și ipotezele situației de avarie de la 3.2, nava trebuie să corespundă criteriilor de stabilitate în caz de avarie, așa cum se prevede la 3.3.

3.2. Ipoteze de avarie

3.2.1. Trebuie să se ia în considerare faptul că avaria s-a produs oriunde pe lungimea navei între pereții transversali etanși la apă.

3.2.2. Dimensiunile ipotetice ale avariei vor fi următoarele:

.1 extinderea pe lungime: navele cu lungimea (L) mai mare de 43 m, 3 m plus 3% din lungimea navei. Pentru acele nave cu lungimea (L) mai mică de 43 m, 10% din lungimea navei;

.2 extinderea transversală: extinderea transversală a avariei trebuie considerată la 760 mm, măsurată de la suprafața interioară a bordajului exterior, perpendicular pe planul diametral al navei la nivelul liniei de încărcare de vară;

.3 extinderea pe verticală: măsurată de la fața inferioară a punții de marfă sau a prelungirii sale pe toată înălțimea navei.

3.2.3. Un perete transversal etanș la apă care se extinde din bordul navei, spre interior, pe o distanță de 760 mm sau mai mult, la nivelul liniei de încărcare de vară care unește pereții longitudinali etanși, se poate considera ca perete transversal etanș la apă, în scopul efectuării calculelor de avarie.

3.2.4. Dacă țevile, conductele sau tunelurile sunt situate în cadrul extinderii considerate a avariei, trebuie să fie luate măsuri pentru evitarea extinderii inundării progresive în compartimentele altele decât acelea considerate a fi inundabile pentru fiecare caz de avarie.

3.2.5. Dacă avaria cu dimensiuni mai mici decât acelea specificate la 3.2.2 produce o situație mult mai gravă, trebuie luate în considerare aceste dimensiuni mai mici.

3.2.6. Dacă un perete transversal etanș la apă este situat în cadrul extinderii transversale a unei avarii ipotetice și are o construcție în baionetă mai mare de 3,05 m la nivelul dublului fund sau al tancului lateral, atunci dublul fund sau tancurile laterale adiacente porțiunii în baionetă a peretelui transversal etanș la apă trebuie considerate ca inundate în mod simultan.

3.2.7. Dacă distanța dintre pereții transversali etanși la apă adiacenți sau distanța dintre planurile transversale care trec prin construcția în baionetă a pereților este mai mică decât extinderea longitudinală a avariei specificată la 3.2.2.1, numai unul dintre acești pereți trebuie să fie considerat eficient în sensul prevederilor de la 3.2.1.

3.3. Criterii de stabilitate după avarie

3.3.1. Linia de plutire finală, ținând seama de afundare, bandare și asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a tuturor deschiderilor prin care se poate produce o inundare progresivă. Aceste deschideri trebuie să includă conductele de aerisire și acele deschideri care pot fi închise cu ajutorul ușilor sau al capacelor gurilor de magazii etanșe la intemperii și pot exclude acele deschideri închise cu capace ale gurilor de vizitare etanșe și tambuchiuri, capace etanșe mici ale gurilor tancurilor de marfă care mențin integritatea completă a punții, uși etanșe glisante acționate de la distanță și hublouri fixe.

3.3.2. În stadiul final de inundare, unghiul de înclinare datorat inundării nesimetrice nu trebuie să depășească 15°. Totuși, acest unghi se poate majoră până la 17° dacă puntea nu este imersată.

3.3.3. Stabilitatea în stadiul de inundare trebuie să fie calculată și poate fi considerată suficientă atunci când curba brațului de redresare are cel puțin 20° dincolo de poziția de echilibru și dacă brațul de redresare rezidual maxim este egal cu cel puțin 100 mm în acest domeniu. Deschiderile neprotejate nu trebuie să fie imersate dacă unghiul de înclinare se situează în limitele minime prevăzute ale stabilității reziduale, în afară de cazul în care spațiul respectiv a fost considerat spațiu inundabil în calculele de stabilitate după avarie. În cadrul acestor valori ale unghiului se poate autoriza imersarea deschiderilor prevăzute la 3.3.1 și a tuturor celorlalte deschideri care pot fi închise etanș la intemperii.

3.3.4. Administrația trebuie să aibă asigurarea că stabilitatea navei în stadiile intermediare de inundare este suficientă.

3.4. Ipoteze pentru calculul stabilității după avarie

3.4.1. Conformitatea cu prevederile de la 3.3 trebuie să fie asigurată prin calcule care țin seama de caracteristicile de proiectare a navei, dispunere, configurație și permeabilitatea compartimentelor avariate, precum și de repartiția, densitatea și efectul suprafețelor libere pentru lichide.

3.4.2. Permeabilitatea compartimentelor considerate a fi avariate trebuie să fie după cum urmează:

Spații Permeabilitate

Destinate rezervelor 60

Încăperi de locuit 95

Încăperi de mașini 85

Spații goale 95

Spații pentru mărfuri uscate 95

Permeabilitatea tancurilor trebuie să fie compatibilă cu cantitatea de lichid transportată, așa cum se indică în condițiile de încărcare de la 3.1. Permeabilitatea tancurilor goale trebuie considerată a fi de cel puțin 95.

3.4.3. Efectul suprafeței libere trebuie să fie calculat la un unghi de înclinare transversală de 5° pentru fiecare compartiment separat sau efectul lichidului liber dintr-un tanc trebuie să fie calculat pentru toate valorile pozitive ale brațului de redresare rezidual, prin evaluarea deplasării lichidelor prin calculul momentului de transfer.

3.4.4. Suprafața liberă pentru fiecare tip de lichid consumabil trebuie să fie evaluată pentru cel puțin două tancuri situate unul lângă altul, în sens transversal, sau pentru un singur tanc central. Tancul sau tancurile ce vor fi luate în considerare trebuie să fie acelea la care efectul de suprafață liberă este cel mai mare.

3.4.5. Ca alternativă, efectul real al suprafeței libere se poate utiliza cu condiția ca Administrația să considere acceptabile metodele de calcul.

3.5. Compartimentare

3.5.1. Încăperile de mașini și alte încăperi de lucru și de locuit situate în corpul navei trebuie să fie separate unele de altele prin pereți etanși la apă.

3.5.2. Măsurile luate pentru a menține integritatea etanșeității la apă a deschiderilor din pereții etanși la apă trebuie să corespundă prevederilor relevante aplicabile navelor de marfă din cap. II-1 al Convenției.

3.5.3. Trebuie să fie instalat un perete de coliziune care să respecte prevederile relevante pentru navele de marfă din cap. II-1 al Convenției.

3.5.4. Un perete din picul pupa trebuie să fie instalat și etanșat până la puntea de bord liber. Totuși, peretele picului pupa poate avea o construcție în baionetă sub puntea de bord liber, cu condiția ca gradul de siguranță a navei în ceea ce privește compartimentarea să nu fie redus.

4. Instalații de mașini și instalații electrice

Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante pentru navele de mărfuri prevăzute în părțile C, D și E din cap. II-1 al Convenției.

5. Protecția contra incendiului

Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante pentru navele de mărfuri din cap. II-2 al Convenției.

6. Mijloace de salvare

Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante pentru navele de mărfuri din cap. III al Convenției.

7. Radiocomunicații

Nava trebuie să corespundă prevederilor relevante pentru navele de mărfuri din cap. IV al Convenției.

8. Documentație

Administrația, inspectorul său desemnat sau organizația recunoscută care este oficial autorizată de către Administrație trebuie să emită un document de conformitate, al cărui model este prevăzut în apendicele 2, după ce aceasta s-a asigurat că nava corespunde prevederilor prezentelor instrucțiuni.

9. Transportul în vrac al substanțelor lichide nocive și periculoase

O navă destinată transportului de cantități limitate de substanțe lichide nocive sau periculoase în vrac trebuie să se conformeze Instrucțiunilor pentru transportul și manipularea cantităților limitate de substanțe nocive și periculoase în vrac la bordul navelor de aprovizionare în larg, așa cum au fost amendate*).

----------

* Se face referire la Instrucțiunile pentru transportul și manipularea cantităților limitate de substanțe nocive și periculoase în vrac la bordul navelor de aprovizionare în larg [Rezoluția A.673(16), așa cum a fost amendată].

*) Se face referire la Instrucțiunile pentru navele cu sisteme de poziționare dinamică (Circulara MSC/Circ.645) și la Instrucțiunile pentru instruirea operatorului sistemului de poziționare dinamică (DP) (Circulara MSC/Circ.738).

1.1.5. Pentru o navă angajată în voiaje costiere, principiile de la 1.3 ale acestei instrucțiuni trebuie să ghideze Administrația în dezvoltarea standardelor sale naționale. O administrație poate autoriza derogări de la prevederile acestor instrucțiuni pentru navele care efectuează voiaje costiere în limitele coastelor sale dacă, în opinia acestei Administrații, condițiile de exploatare privind conformitatea cu aceste instrucțiuni sunt imposibile sau inutile.

Apendice 1

Aspecte privind exploatarea conform criteriilor de

stabilitate pentru navele de aprovizionare în larg

Următoarele aspecte privind exploatarea trebuie să fie luate în considerare conform criteriilor de stabilitate prevăzute în secțiunea 2 din instrucțiuni.

1. Criteriile de stabilitate prevăzute în Codul IS sunt valorile minime; nu se recomandă valori maxime. Este recomandabil să se evite valorile excesive, deoarece aceasta ar putea produce forțe de accelerație care pot fi dăunătoare navei, încărcăturii sale, echipamentului său și transportului în siguranță al mărfii.

2. Dacă nava este echipată cu dispozitive antiruliu, Administrația trebuie să se asigure că criteriile de stabilitate din Codul IS pot fi respectate atunci când se utilizează aceste dispozitive.

3. O serie de factori, cum ar fi vântul din traversul unei nave cu o suprafață mare de expunere la vânt, gheața, caracteristicile de ruliu și valurile din pupa etc., afectează nefavorabil stabilitatea și se recomandă Administrației să țină seama de acest lucru în măsura în care consideră necesar.

Apendice 2

Model de document de conformitate pentru navele de aprovizionare în larg

DOCUMENT DE CONFORMITATE

(sigiliul oficial)

Emis conform prevederilor

Instrucțiunilor din 2006 privind proiectarea

și construcția navelor de aprovizionare în larg

[Rezoluția MSC.235(82)]

sub autoritatea Guvernului

.............................................................

(numele oficial complet al țării)

de către

.............................................................

(titlul oficial complet al persoanei competente sau al

organizației recunoscute de către Administrație)

Caracteristicile navei*)

-----------

* În mod alternativ, caracteristicile navei se pot trece orizontal în casete.

Numele navei ...............................................................

Număr sau literele distinctive .............................................

Portul de înmatriculare ....................................................

Tonajul brut ...............................................................

Deadweightul ...............................................................

Numărul IMO** ..............................................................

--------

** În conformitate cu Schema cu numerele IMO de identificare a navelor, adoptată de Organizație prin Rezoluția A.600(15).

Data la care s-a pus chila sau la care nava era într-un stadiu similar de construcție ................................................................

Nava este scutită de aplicarea următoarelor prevederi ale instrucțiunilor: ...........................................................................

Se certifică prin prezentul că proiectarea și construcția navei corespund prevederilor relevante ale instrucțiunilor.

Emis la .............................................................................

(locul emiterii certificatului)

.................... ........................................................

(data emiterii) (semnătura autorității oficiale care emite certificatul)

(după caz, sigiliul sau ștampila autorității)

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.