Decizia nr. 420/2010

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și

art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Ile Ilie în Dosarul nr. 411/187/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 411/187/2008, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și

art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Ile Ilie într-o cauză având ca obiect uzucapiune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, potrivit Codului civil, dobândirea dreptului de proprietate pe calea prescripției achizitive se face prin exercitarea unei posesii utile de 30 de ani, în vreme ce potrivit

Decretului-lege nr. 115/1938

dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune se face numai în condițiile reglementate de art. 27 și art. 28 din actul normativ menționat. Totodată, se susține că posibilitatea cetățenilor români din Transilvania de a dobândi un drept de proprietate prin uzucapiune este limitată, raportat la cetățenii din celelalte provincii istorice ale României.

Tribunalul Bihor - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul constituționalității prevederilor de lege criticate. În acest sens, arată că reglementarea criticată se aplică în mod egal tuturor persoanelor care se încadrează în contextul normelor, fără nicio discriminare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 27 și

art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare, având următorul conținut:

- Art. 27: "În cazul când s-au înscris, fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credință, potrivit legii, timp de 10 ani.";

- Art. 28: "(1) Cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

2) De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și cu o motivare similară. În acest sens, prin Decizia nr. 401 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, Curtea a statuat că reglementarea criticată nu aduce atingere egalității în drepturi a cetățenilor.

În acest context, în jurisprudența sa, în deplin acord cu aceea a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a statuat, în mod constant, faptul că principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil atunci când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional. Or, aplicabilitatea tranzitorie a dispozițiilor

art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938

este justificată obiectiv și rațional de procesul de definitivare a lucrărilor de cadastru și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul țării. Ca efect al aplicării

Legii nr. 7/1996 , se va realiza, însă, o unificare legislativă a regimului de publicitate imobiliară.

De altfel, Curtea Constituțională a reținut în

deciziile nr. 653 din 10 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iulie 2008, și nr. 205 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 25 iulie 2002, faptul că în dreptul român au existat și mai există norme legale aplicabile doar pe o anumită parte a teritoriului național, de exemplu: Legea nr. LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară în Transilvania,

Legea nr. 84/1992

privind regimul zonelor libere,

Legea nr. 151/1998

privind dezvoltarea regională în România, însă existența unor acte normative diferite pentru anumite zone ale țării nu este de natură să creeze discriminări.

Cu privire la aplicabilitatea sistemului de carte funciară reglementat prin

Decretul-lege nr. 115/1938

ce consacră cazurile speciale de dobândire a proprietății prin uzucapiune înscrise în art. 27-28, Curtea a reținut faptul că, în absența unor dispoziții cu caracter tranzitoriu, trebuie să se recurgă la interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 69 alin. (2) și (3), cu referire la art. 56 alin. (1) și

art. 58 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 , republicată. Sub acest aspect, este de reținut că

art. 69 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 , republicată, a prevăzut că numai la finalizarea lucrărilor cadastrale și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unui județ își încetează aplicabilitatea

Decretul-lege nr. 115/1938 , iar în conformitate cu dispoziția alin. (3) al aceluiași articol, doar ca urmare a definitivării cadastrului la nivelul întregii țări se abrogă acest decret.

Din această reglementare a

Legii nr. 7/1996 , prin care s-a reglementat regimul general al cadastrului și al publicității imobiliare, rezultă voința legiuitorului de a institui o aplicare treptată a noii legi, cu consecința incidenței, în continuare, a vechilor dispoziții ale

Decretului-lege nr. 115/1938

în regimul de carte funciară. În acest sens, este și

Decizia nr. 86 din 10 decembrie 2007

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 octombrie 2008.

Așa fiind, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate anterior își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și

art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938

pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, excepție ridicată de Ile Ilie în Dosarul nr. 411/187/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2010.