Decizia nr. 911/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 422/2001 18 iulie 2001 (prevederi anume) privind protejarea monumentelor istorice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, excepție ridicată de primarul orașului Hațeg în Dosarul nr. 2.415/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul de lege criticat a fost abrogat prin
art. III din Legea nr. 261/2009 , fiind astfel aplicabile prevederile
art. 29 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (6) din Legea nr. 47/1992 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.415/97/2009, Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, excepție ridicată de primarul orașului Hațeg.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederea de lege criticată este neconstituțională, întrucât scoate din competența primarilor - autorități executive - atribuția de eliberare a autorizațiilor de construire sau de desființare pentru imobile aflate în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate și o include în competența consiliului județean, autoritate colegială și deliberativă, deși competența eliberării celorlalte autorizații de construire, modificare sau desființare a imobilelor revine, potrivit legii, primarilor.
Tribunalul Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este nefondată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile
art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006.
Textul de lege criticat are următoarea redactare: "Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București au următoarele atribuții:
[...]
d) eliberează autorizații de construire sau de desființare pentru monumente istorice și pentru imobile aflate în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate, numai pe baza și în condițiile avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, după caz."
Dispozițiile constituționale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 120 referitor la principiile de bază ale administrației publice locale, art. 121 alin. (1) și (2) referitor la autoritățile comunale și orășenești și art. 122 alin. (1) privind consiliul județean. Se invocă și încălcarea prevederilor art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării.
Examinând textul de lege criticat, Curtea constată că acesta a fost abrogat prin
art. III din Legea nr. 261/2009
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008
pentru modificarea și completarea
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 16 iulie 2009.
De aceea, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1), coroborate cu alin. (6) ale aceluiași articol din
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepția urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, excepție ridicată de primarul orașului Hațeg în Dosarul nr. 2.415/97/2009 al Tribunalului Hunedoara - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.