Decizia nr. 1218/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale
art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Andrei Mihăescu în Dosarul nr. 14.594/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, reprezentată de
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 14.594/211/2009, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale
art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția a fost ridicată de Andrei Mihăescu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece "instituie o discriminare între contravenienți", "încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție", precum și dreptul de proprietate.
Judecătoria Cluj-Napoca și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, în concordanță cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale
art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare. Textele legale criticate prevăd următoarele:
-
Articolul 15
20 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
fac parte din cap. II al ordonanței, intitulat "Constatarea contravenției", și reglementează aspecte procedurale referitoare la stabilirea contravenției, conținutul procesului-verbal de contravenție și condițiile de întocmire a acestuia;
-
Articolul 28
alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
se referă la achitarea amenzilor care se cuvin bugetului de stat;
- Art. 29 stabilește că dispozițiile art. 28 se aplică și în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fiecare dintre contravențiile constatate, fără ca prin totalizare să se depășească maximul prevăzut pentru contravenția cea mai gravă;
- Art. 31-34 se referă la procedura de contestare a procesului-verbal de contravenție;
- Art. 39 alin. (3) prevede că executarea sancțiunii contravenționale se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții cuprinse în Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român de drept, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și a libertăților fundamentale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) cu privire la prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (8) privind garantarea dreptului de proprietate și interzicerea confiscării averii dobândite licit, art. 56 referitoare la contribuțiile financiare, art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil, în condițiile legii, al proprietății private. De asemenea, sunt invocate prevederile constituționale ale art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern" și ale art. 20 - "Tratatele internaționale privind drepturile omului".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin mai multe decizii, dintre care poate fi menționată, exemplificativ,
Decizia nr. 961 din 25 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 30 octombrie 2008, s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale
art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , prin raportare la aceleași texte fundamentale invocate și față de critici de neconstituționalitate similare. Cu acel prilej Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, constatând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor invocate în motivarea criticii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția deciziei menționate, cât și argumentele pe care aceasta s-a bazat își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15-20, art. 28 alin. (2), art. 29, art. 31-34 și ale
art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Andrei Mihăescu în Dosarul nr. 14.594/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.