Decizia nr. 106/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și art. 481 din Codul civil, excepție ridicată de Daniel Nicolescu și Rodica Nicolescu în Dosarul nr. 5.159/301/2007 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele Curții Constituționale dispune apelul și în dosarele nr. 1.626D/2008 și nr. 1.631D/2008 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil.

La apelul nominal este prezentă partea Tudora Cenușe, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererile de amânare a judecării cauzei, pentru lipsă de apărare, formulate de Viorel Cenușe și Aurelian Cenușe în Dosarul nr. 1.631D/2008.

Partea prezentă lasă la aprecierea Curții acordarea unui nou termen.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen.

Curtea, deliberând, respinge cererile de amânare a judecării cauzei formulate de părțile Viorel Cenușe și Aurelian Cenușe.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic.

Partea prezentă este de acord ca dosarele să fie conexate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.626D/2008 și a Dosarului nr. 1.631D/2008 la Dosarul nr. 1.562 D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Partea prezentă solicită admiterea excepției, arătând că prevederile art. 480 din Codul civil contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție, precum și prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.159/301/2007, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și art. 481 din Codul civil, excepție ridicată de Daniel Nicolescu și Rodica Nicolescu.

Prin Încheierea din 4 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 12.391/302/2007, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Ion Ștefan.

Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 24.117/299/2006 (29/CIV/2008), Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Viorel Cenușe.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 480 din Codul civil încalcă dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală, "atâta vreme cât permit ca un proprietar legitim să își piardă dreptul de proprietate, deși proprietatea este garantată". De asemenea, susțin că prevederile criticate încalcă și dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16, întrucât se creează o situație privilegiată pentru așa-zișii "proprietari anteriori", care sunt favorizați în fața celor ce sunt proprietari ca urmare a cumpărării cu bună-credință, în baza

Legii nr. 112/1995 , a unor imobile ce aparțineau statului.

Și, în fine, se mai susține că "art. 480 din Codul civil dă posibilitatea de a-și redobândi proprietatea unor persoane care nu au depus niciun fel de diligențe pentru redobândirea acesteia în baza dispozițiilor

legii speciale (Legea nr. 10/2001 ), care, pe lângă procedura specială pentru restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de statul comunist, prin notificare și emiterea unei decizii de restituire, permiteau acțiuni în constatarea nulității actelor".

Tribunalul București - Secția a III-a civilă și-a exprimat opinia cu privire la excepția ridicată în sensul că art. 480 și art. 481 din Codul civil consacră dreptul de proprietate privată, respectarea și apărarea acestui drept, pe care și Constituția îl reia în art. 44. De altfel, în motivarea cererii autorilor excepției nu se arată de către aceștia din ce punct de vedere art. 480 și art. 481 din Codul civil ar fi neconforme cu Constituția, ci se reiau elementele de fapt ale cauzei supuse judecății. Prin urmare, apreciază că excepția este neîntemeiată.

Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă consideră că excepția este neîntemeiată, prevederile art. 480 din Codul civil necontravenind dispozițiilor constituționale invocate. De altfel, apreciază că motivele de neconstituționalitate privesc aplicarea prevederilor art. 480 din Codul civil de către instanțele de judecată, iar nu neconcordanța acestora cu prevederile constituționale și cele din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale precizează că textul de lege criticat (respectiv art. 480 din Codul civil) nu contravine dispozițiilor constituționale considerate a fi încălcate, motivele invocate de recurent în susținerea excepției vizând aplicarea legii, aspecte cu privire la care instanța de judecată urmează a se pronunța odată cu soluționarea recursului.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 480 și art. 481 din Codul civil, care au următoarea redactare:

- Art. 480 - "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.";

- Art. 481 - "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă despăgubire."

Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 15 alin. (2) - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (1) și (2) - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 - Înfăptuirea justiției.

Este invocată și încălcarea art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a art. 1 din Primul Protocol adițional la convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Prevederile art. 480 din Codul civil dau definiția legală a proprietății, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real, - usus, fructus și abusus -, cât și un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care le poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii.

Prin urmare, condiționarea liberei exercitări a atributelor dreptului de proprietate de respectarea dispozițiilor legii include și Constituția, ca Lege fundamentală, situată, din punctul de vedere al forței juridice, în vârful ierarhiei actelor normative, astfel încât textul de lege criticat este în deplină concordanță cu exigențele impuse de aceasta.

Totodată, reglementarea cuprinsă în art. 481 din Codul civil cu privire la condițiile definitorii ale exproprierii se regăsește în textul art. 44 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire". De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că "o privare de proprietate pentru cauză de utilitate publică nu se justifică fără plata unei indemnizări, sub rezerva unor circumstanțe excepționale" (cauza Sporrong și Lțnnroth c. Suediei-1982), deoarece, în absența indemnizării, protecția asigurată de art. 1 din Primul Protocol adițional la convenție ar fi iluzorie și ineficace.

Prevederile art. 480 din Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, Curtea pronunțându-se prin mai multe decizii, precum

Decizia nr. 873 din 30 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2007,

Decizia nr. 925 din 14 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007,

Decizia nr. 937 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, cât și prin

Decizia nr. 537 din 13 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2008, în sensul constituționalității acestui text.

Considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și art. 481 din Codul civil, excepție ridicată de Daniel Nicolescu și Rodica Nicolescu în Dosarul nr. 5.159/301/2007 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă, de Ion Ștefan în Dosarul nr. 12.391/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și de Viorel Cenușe în Dosarul nr. 24.117/299/2006 (29/CIV/2008) al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009.