Decizia nr. 895/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 2/3^3 din Legea nr. 261/2008

privind modificarea și completarea

art. 29 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 ", excepție invocată din oficiu de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 1.581/231/2008.

La apelul nominal răspund părțile Mănăstirea Rogozu, județul Vrancea, prin avocat, cu delegație la dosar, Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din comuna Slobozia Bradului, județul Vrancea, prin primar, precum și Dragoș Alexandru Pantazescu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Având cuvântul, reprezentantul părții Mănăstirea Rogozu din județul Vrancea solicită admiterea excepției, arătând că, prin excluderea de la reconstituirea pe vechiul amplasament a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, potrivit prevederilor

Legii nr. 1/2000 , sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată și la dreptul la moștenire, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște data finalizării procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, când va exista posibilitatea legală a comasării terenurilor.

Partea Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar din comuna Slobozia Bradului, județul Vrancea, prin primar, solicită respingerea excepției invocate, arătând că, în cauză, Mănăstirea Rogozu din județul Vrancea a contestat deciziile Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, deși terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate au fost atribuite în mod legal foștilor proprietari. Se arată că sunt constituționale dispozițiile legale criticate, potrivit cărora structurilor de cult prevăzute la

art. 29 alin. (3^1)

le vor fi oferite suprafețe de teren forestier pe alte amplasamente, în situația în care suprafețele avute în înzestrare sau în folosință au fost atribuite legal în proprietate altor persoane fizice sau juridice.

Partea Dragoș Alexandru Pantazescu solicită respingerea excepției invocate, arătând că terenurile solicitate de către partea Mănăstirea Rogozu din județul Vrancea au fost atribuite în mod legal foștilor proprietari, iar soluția legiuitorului de a oferi terenuri pe alte amplasamente structurilor de cult respective este deplin constituțională.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 21

și

44 , deoarece punerea în posesie se realizează doar după ce s-a stabilit și amplasamentul terenului, iar dacă respectivele suprafețe au fost atribuite în mod legal altor persoane fizice sau juridice, se oferă teren pe alte amplasamente, existând și posibilitatea comasării.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.581/231/2008, Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 2/3^3 din Legea nr. 261/2008

privind modificarea și completarea

art. 29 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 ", excepție invocată din oficiu de instanța de judecată într-o cauză având ca obiect judecarea unei plângeri împotriva unei hotărâri a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din județul Vrancea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece exercitarea dreptului de proprietate în plenitudinea atributelor sale, posesie, folosință, dispoziție, depinde de un eveniment incert, respectiv de data finalizării efective a întregului proces de reconstituire a dreptului de proprietate. Se arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recunoașterea dreptului de proprietate trebuie să fie efectivă, iar nu formală, însă în speță, deși dreptul de proprietate este recunoscut, titularul său nu poate să între în posesia efectivă a terenului atribuit în proprietate, nefiind stabilit amplasamentul acestuia decât după finalizarea întregului proces de reconstituire a dreptului de proprietate. În aceeași ordine de idei, până la finalizarea întregului proces de reconstituire a dreptului de proprietate, o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispozițiile de lege criticate poate fi respinsă ca prematură, ceea ce contravine principiului constituțional al accesului liber la justiție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că prevederile

art. I pct. 2 din Legea nr. 261/2008

nu înlătură posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecată de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. În ceea ce privește invocarea încălcării

art. 44 alin. (2) din Constituție , se consideră că stabilirea modalităților de reconstituire a dreptului de proprietate în cazul structurilor de cult reprezintă o opțiune a legiuitorului, pe deplin constituțională.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

În legătură cu obiectul excepției, Curtea constată că, deși în motivarea excepției, instanța nominalizează prevederile " art. 2/3^3 din Legea nr. 261/2008

privind modificarea și completarea

art. 29 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 ", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 10 noiembrie 2008, în realitate, este vorba de prevederile

art. I pct. 2

din același act normativ, care au completat

art. 29 din Legea nr. 1/2000

cu alin. (3^3), al cărui text este în mod corect reprodus integral în aceeași motivare a excepției.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

«2. După alineatul (3^2) se introduce un nou alineat, alineatul (3^3), cu următorul cuprins:

"(3^3) În situația în care suprafețele avute în înzestrare sau în folosință au fost atribuite legal în proprietate altor persoane fizice sau juridice, structurilor de cult prevăzute la alin. (3^1) le vor fi oferite suprafețe de teren forestier pe alte amplasamente, cu posibilitatea comasării, la cerere, a acestor suprafețe, după ce procesul de reconstituire a dreptului de proprietate va fi finalizat."»

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cuprinse în

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

- Accesul liber la justiție și

art. 44 alin. (2)

privind garantarea și ocrotirea proprietății private.

Se invocă și încălcarea prevederilor

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată, dispozițiile legale criticate fiind în concordanță cu principiile constituționale ale accesului liber la justiție și garantării și ocrotirii proprietății private.

Curtea nu poate reține ca fiind întemeiată susținerea potrivit căreia respingerea ca prematură a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, întemeiată pe dispozițiile textului de lege criticat, are semnificația încălcării liberului acces la justiție. Prin formularea cererii de chemare în judecată, în temeiul

art. 24 și următoarele din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, dreptul de acces liber la justiție este pe deplin exercitat.

Pe de altă parte, susținerea privind încălcarea

art. 44 alin. (2) din Constituție

este nefondată, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate, prin eliberarea unui titlu de proprietate, presupune în mod automat și stabilirea amplasamentului terenului forestier care face obiectul retrocedării. Indiferent de împrejurarea că reconstituirea se face pe vechiul sau, potrivit legii, pe un alt amplasament, punerea în posesie are loc după reconstituirea dreptului de proprietate. Instanța de judecată confundă reconstituirea dreptului de proprietate cu posibilitatea comasării, la cerere, a suprafețelor atribuite în proprietate, proces ce poate avea loc, cu acordul proprietarilor, după finalizarea întregului proces de reconstituire a dreptului de proprietate, când se cunosc amplasamentele și proprietarii.

Pentru aceleași considerente, în cauză Curtea nu poate reține nicio contradicție a textului de lege criticat cu dispozițiile

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, raportate la dispozițiile constituționale cuprinse în

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. I pct. 2 din Legea nr. 261/2008

privind modificarea și completarea

art. 29 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , excepție invocată din oficiu de Judecătoria Focșani în Dosarul nr. 1.581/231/2008.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2009.