Decizia nr. 1210/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1), art. 18 alin. (1) și (5) și ale

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în Dosarul nr. 4.191/2/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru părțile Narcis Marius Giurăscu și Isabela Cristina Giurăscu, doamna Mihaela Eugenia Vintilă, mandatar cu procură specială. Se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții că acesta din urmă a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părților, care susține că excepția este neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , considerând că textul criticat nu contravine dispozițiilor din Legea fundamentală la care își raportează critica autorul excepției. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) și (5) și art. 24 alin. (2) din aceeași lege, solicită respingerea ca inadmisibilă, apreciind că autorul acesteia tinde la modificarea textelor de lege și invocă aspecte legate de interpretarea și aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.191/2/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1), art. 18 alin. (1) și (5) și

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect emiterea unui act administrativ și obligarea la plata de daune interese.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că obligarea autorității publice la emiterea actului administrativ în ipoteza prevăzută la

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

contravine prevederilor art. 52 din Constituție. În ceea ce privește dispozițiile art. 18 alin. (1) și (5) și ale art. 24 alin. (2), se arată că acestea sunt neconstituționale, întrucât art. 52 din Legea fundamentală vizează exclusiv clauzele compensatorii, iar nu pe cele cominatorii. În plus, se susține că penalitățile acordate în materia contenciosului administrativ nu pot fi stabilite în mod judicios, întrucât legiuitorul nu a prevăzut cuantumul sau criteriile ce vor fi avute în vedere la stabilirea acestora, lăsând la aprecierea instanței judecătorești stabilirea lor.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată cu privire la

art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și inadmisibilă cu privire la dispozițiile art. 18 alin. (1) și (5) și ale art. 24 alin. (2) din aceeași lege. În argumentarea punctului de vedere se arată că dispozițiile

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

sunt o expresie a prevederilor art. 52 din Constituție, asigurând exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative prin instanțele de contencios administrativ. Criticile referitoare la art. 18 alin. (1) și (5) și la

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

urmăresc, pe de o parte, modificarea acestora în sensul dorit de autorul excepției, aspect ce nu intră în competența Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, privesc aplicarea și interpretarea textului, ceea ce intră în competența instanțelor judecătorești.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 8 alin. (1), ale art. 18 alin. (1) și (5) și ale

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt constituționale. Pretinsa încălcare a prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea fundamentală nu poate fi reținută, deoarece aceste texte vizează contenciosul administrativ în general, necuprinzând vreo dispoziție în sensul limitării contenciosului administrativ obiectiv. În plus, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, susținerile reprezentantului părților și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (1), ale art. 18 alin. (1) și (5) și ale

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textele de lege criticate au suferit modificări, fără a afecta soluția legislativă de principiu, prin

Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. În urma acestor modificări, textele supuse controlului de constituționalitate au următorul conținut:

- Art. 8 alin. (1): "(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.";

- Art. 18 alin. (1): "(1) Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

[...]

(5) Soluțiile prevăzute la alin. (1) și alin. (4) lit. b) și c) pot fi stabilite sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere.";

- Art. 24 alin. (2): "(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 52 din Constituție - "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 . Prin

Decizia nr. 1.093 din 22 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 18 decembrie 2007, Curtea a statuat că acestea reglementează obiectul acțiunii judiciare în fața instanței de contencios administrativ și constituie însăși transpunerea în planul legii organice a prevederilor art. 52 din Constituție, cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

În ceea ce privește prevederile art. 18 alin. (1) și (5) și ale

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , Curtea constată că acestea conțin norme procedurale specifice materiei contenciosului administrativ, care nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 52 alin. (1), care oferă persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Textele de lege criticate dau expresie prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituție, care stabilesc că exercitarea acestui drept se face în condițiile și în limitele stabilite prin lege organică.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1), art. 18 alin. (1) și (5) și

art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în Dosarul nr. 4.191/2/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2007.