Decizia nr. 1209/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Parohia Româno-Catolică din Salonta în Dosarul nr. 591/833/2006 al Judecătoriei Salonta.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 591/833/2006, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. III din Titlul II al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect constatarea nulității absolute a unor contracte de vânzare-cumpărare și în care s-a invocat excepția tardivității introducerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea excepției, autorul acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează în timp dreptul la acțiune în cazul prevăzut de

art. 4^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , indiferent de cauza de nulitate, creând o situație mai favorabilă pentru posesorii bunurilor preluate în mod abuziv de regimul comunist.

Judecătoria Salonta, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005 , prin care se stabilește un termen special de prescripție a acțiunii în constatare a nulității absolute, nu aduce atingere dreptului de proprietate, soluția legislativă fiind în concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005 , care au următorul conținut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune prevăzut la

art. 4^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se prescrie în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi."

Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 136 privind proprietatea.

Examinând excepția, Curtea constată că prin

Decizia nr. 663 din 8 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 25 ianuarie 2006, s-a mai pronunțat asupra textului de lege criticat, statuând că: prevederile

art. III cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005

au preluat întocmai dispozițiile supuse controlului de constituționalitate prin

Decizia nr. 101 din 22 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 1 aprilie 2005.

Astfel, Curtea a reținut că reglementarea supusă controlului ce stabilește un termen special de prescripție a acțiunii în constatarea nulității absolute, derogatoriu de la dreptul comun, nu este de natură a aduce vreo atingere dreptului de proprietate. Curtea a reținut, totodată, că soluția legiuitorului este în concordanță cu dispozițiile constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Soluția pronunțată și considerentele care au stat la baza deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale.

Cât privește prevederile art. 52 din Constituție privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, se observă că acestea nu au incidență în speță.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Parohia Româno-Catolică din Salonta în Dosarul nr. 591/833/2006 al Judecătoriei Salonta.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2007.