Decizia nr. 71/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (6), art. 8, art. 16 alin. (1) și ale

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție ridicată de Societatea Comercială "Service Auto Serus" - S.R.L din București în Dosarul nr. 5.337/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, cu delegație la dosar, lipsă fiind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, pe fond, reprezentantul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, considerând că dispozițiile legale atacate nu contravin textelor constituționale invocate în susținerea ei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 august 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.337/303/2007, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (6), art. 8, art. 16 alin. (1) și

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Service Auto Serus" - S.R.L din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 20, art. 23 alin. (11), art. 45, art. 53 și art. 135 alin. (2) lit. a), deoarece "stabilesc în sarcina persoanei juridice și a unor salariați ai acestora obligații pentru a căror îndeplinire nu sunt prevăzute criterii concrete, bazându-se doar pe suspiciuni. Aceste obligații sunt contrare principiului universalității drepturilor și obligațiilor și încalcă prezumția dobândirii licite a averii. În esență, legiuitorul impune persoanei juridice desemnarea unei persoane special împuternicite pentru a aplica prevederile

Legii nr. 656/2002 , astfel că se conferă statului o poziție de control, de directă supraveghere centrală, în totală contradicție cu sistemul economic de piață".

Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere susține că "dispozițiile de drept material vizate de excepția de neconstituționalitate ridicată se încadrează în limitele ingerințelor justificate pe care statul le poate exercita, respectând principiul proporționalității, în executarea obligației pozitive ce îi incumbă în raport cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și în raport cu legislația comunitară. Astfel, statele membre au considerat încă din momentul adoptării Tratatului de la Roma faptul că politica fiscală este unul dintre atributele suveranității naționale, legislația primară comunitară acordând un grad ridicat de autonomie în acest domeniu".

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (6), art. 8, art. 16 alin. (1) și ale

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (6): "Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.";

- Art. 8: "Intră sub incidența prezentei legi:

a) băncile, sucursalele băncilor străine, instituțiile de credit și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine;

b) instituțiile financiare, cum sunt: fonduri de investiții, societăți de investiții, societăți de administrare a investițiilor, societăți de depozitare, de custodie, societăți de servicii de investiții financiare, fonduri de pensii și alte asemenea fonduri, care îndeplinesc următoarele operațiuni: creditarea, incluzând creditul de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operațiuni de plăți, emiterea și administrarea unor mijloace de plată, cărți de credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanții și subscrierea de angajamente, tranzacții pe cont propriu sau în contul clienților prin intermediul instrumentelor pieței monetare, cecuri, ordine de plată, certificate de depozite, schimb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de acțiuni și oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanță acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului, strategia industrială, consultanță și servicii în domeniul fuziunilor și al achizițiilor de întreprinderi, intermedierea pe piețele interbancare, administrarea de portofolii și consultanță în acest domeniu, custodia și administrarea valorilor mobiliare, precum și sucursalele din România ale instituțiilor financiare străine;

c) societățile de asigurări și reasigurări, precum și sucursalele din România ale societăților de asigurări și reasigurări străine;

d) agenții economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, amanet, vânzări-cumpărări de obiecte de artă, metale și pietre prețioase, dealeri, turism, prestări de servicii și orice alte activități similare care implică punerea în circulație a valorilor;

e) auditorii, persoanele fizice și juridice care acordă consultanță fiscală, contabilă ori financiar-bancară;

e^1) notarii publici, avocații și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență în întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienților, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăților comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care își reprezintă clienții în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;

f) persoanele cu atribuții în procesul de privatizare;

g) oficiile poștale și persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani, în lei sau în valută;

h) agenții imobiliari;

i) Trezoreria Statului și autoritățile vamale;

j) casele de schimb valutar;

j^1) asociațiile și fundațiile;

k) orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte și fapte săvârșite în afara sistemului financiar-bancar.";

- Art. 16 alin. (1): "Persoanele juridice prevăzute la art. 8, precum și structurile de conducere ale profesiilor juridice liberale vor stabili proceduri și metode adecvate de control intern, pentru a preveni și a împiedica spălarea banilor și finanțarea actelor de terorism, și vor asigura instruirea angajaților pentru recunoașterea operațiunilor care pot fi legate de spălarea banilor sau de finanțarea actelor de terorism și luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situații.";

- Art. 22 alin. (2): "Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei, iar contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind libertatea comerțului.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Scopul

Legii nr. 656/2002

îl constituie prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și a finanțării actelor de terorism. În vederea realizării acestui scop legea prevede o serie de obligații ce revin persoanelor prevăzute la art. 8 și unor salariați ai acestora pentru a urmări printr-un sistem de control intern operațiunile financiare suspecte de a facilita spălarea banilor ori finanțarea actelor de terorism, urmând să informeze despre acestea instituția publică specializată.

Stabilirea unor obligații în sarcina persoanelor juridice, astfel cum este cea prevăzută de

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate, ci are drept scop protejarea unui interes general, și anume prevenirea și combaterea spălării banilor și instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Curtea constată că aplicarea și executarea unor sancțiuni contravenționale pecuniare nu încalcă prevederile constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private, chiar dacă aceste măsuri determină diminuarea, în mod corespunzător, a patrimoniului, întrucât ele sunt consecința însăși a încălcării legii.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 3 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 , potrivit cărora "persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele", cât și răspunderea contravențională reglementată de art. 22 alin. (1) și (2) din lege pentru încălcarea acestei obligații, Curtea constată că acestea nu contravin prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituție, deoarece este dreptul statului ca, în funcție de politica economico-fiscală, să aprecieze care fapte prezintă pericol social și să le incrimineze prin prevederea lor ca fapte contravenționale.

Obligația prevăzută de art. 3 alin. (6) din lege vizează transparența operațiunilor cu sume în numerar și facilitarea controlului statului în scopul optimizării prevenirii și sancționării spălării banilor. Prin stabilirea unor astfel de obligații și sancțiuni, libertatea comerțului nu este îngrădită în niciun mod, pentru că

Legea nr. 656/2002

nu impune societăților comerciale un număr limitat de tranzacții și nu îngrădește efectuarea tranzacțiilor.

Curtea reține că nu sunt întemeiate nici criticile privind încălcarea prezumției de nevinovăție, deoarece actul constatator al contravenției este supus controlului judecătoresc pe calea plângerii, instanța învestită analizând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, în conformitate cu dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 .

Cu privire la prevederile art. 3 alin. (6) și

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat anterior, stabilind, prin

Decizia nr. 635 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 31 octombrie 2006, că acestea sunt constituționale.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (6), art. 8, art. 16 alin. (1) și

art. 22 alin. (2) din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție ridicată de Societatea Comercială "Service Auto Serus" - S.R.L din București în Dosarul nr. 5.337/303/2007 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2008.