Acordul din 16 iulie 2007

Anexa A

la acordul de finanțare

CONDIȚII GENERALE

privind memorandumurile de finanțare

În prezentele condiții generale, termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

la acordul de finanțare

ARBITRAJ

Orice dispută între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrării de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (denumit în continuare și conducător) va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al ONU.

Dacă oricare dintre părți nu reușește să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa C la acordul de finanțare

1. OBIECTIVE ȘI DESCRIERE

1.1. Obiective

Obiectivul general al acestui program este de a contribui la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.

Obiectivele specifice ale acestui program sunt:

- îmbunătățirea nivelului de expertiză al autorităților naționale de reglementare în domeniul nuclear;

- îmbunătățirea activităților de management al deșeurilor radioactive și de dezafectare în conformitate cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană;

- sprijinirea activităților care vor contribui la transpunerea acquis-ului în domeniul radioprotecției;

- prevenirea și combaterea traficului ilicit de materiale nucleare și surse de radiații.

Detaliile obiectivelor specifice și descrierea proiectelor se găsesc în fișele de proiect pregătite pentru fiecare proiect.

Indicatori de realizare

În trecut nu au fost stabiliți indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securității nucleare.

Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcționării în condiții de securitate a instalațiilor nucleare, practicilor de reglementare sau managementului deșeurilor radioactive. În consecință, în absența lor, pasul secundar de a folosi ca reper aceste standarde nu este posibil. În ceea ce privește practicile de reglementare, deși există un grad înalt de convergență asupra esenței cerințelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradițiile lor legislative și tehnice specifice. Autoritățile din domeniul securității nucleare din țările candidate adaptează cerințelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene.

1.2. Descrierea proiectelor

Ghidul PHARE revizuit confirmă că asistența financiară de preaderare în domeniul securității nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature și în măsură să contribuie la o îmbunătățire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor sunt legate de domeniul întăririi capacității instituționale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securității nucleare, cât și instituțiile publice însărcinate cu responsabilități specifice privind managementul deșeurilor radioactive sau cu atribuții similare.

COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ (PROIECTE SPECIFICE PE ȚARĂ) Acest program acordă asistență financiară următoarelor proiecte:

Proiecte specifice pe țară

Bulgaria 2006/018-411.01

2006/018-411.01.01 Asistență acordată BNRA pentru stabilirea cerințelor de reglementare pe baza evaluării documentelor privind evaluarea periodică de securitate nucleară ale Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, unitățile 5 și 6

Scopul acestei propuneri este să ajute Agenția de Reglementare Nucleară din Bulgaria (NRA) în procesul de revizuire periodică a rapoartelor de securitate nucleară pentru unitățile 5 și 6 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Kozlodui. Proiectul va furniza expertiza tehnică și de reglementare din cadrul Uniunii Europene pentru îmbunătățirea capabilităților NRA în domeniul evaluării periodice a securității nucleare (PSR) prin instruire practică și alte activități, inclusiv prin pregătirea de ghiduri pentru revizuirea și evaluarea PSR.

Principalul scop al proiectului constă în sprijinirea BNRA în revizuirea următoarelor componente ale rapoartelor PSR:

- starea existentă a sistemelor, structurilor și componentelor (SSC), calificarea echipamentelor și factorii de îmbătrânire în conformitate cu cerințele internaționale;

- analiza de hazard și performanțele de securitate nucleară ale centralei;

- organizare și administrare, proceduri, factor uman, planificarea în caz de urgență și impactul radiologic asupra mediului.

Suplimentar, un efort limitat va fi dedicat pregătirii unui ghid pentru revizia rapoartelor PSR.

Organizația beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.02 Îmbunătățirea reglementărilor din Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive, inclusiv prevenirea traficului ilicit de materiale nucleare

În vederea alinierii reglementărilor existente în Bulgaria referitoare la transportul materialelor radioactive cu cerințele curente ale acquis-ului Uniunii Europene care este în curs de actualizare/îmbunătățire și în vederea îmbunătățirii controlului transportului de materiale radioactive, proiectul este focalizat în principal pe următoarele aspecte:

- revizuirea legislației existente în Bulgaria în domeniul transportului materialelor radioactive în conformitate cu cerințele acquis-ului Uniunii Europene curent;

- transferul celor mai bune practici ale Uniunii Europene privind inspecția vehiculelor care au fost declarate sau sunt dedicate transportului de materiale radioactive. Acest aspect include livrarea portalelor staționare de măsurare a radiațiilor;

- sprijin acordat BNRA pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare pentru transportul materialelor radioactive.

Organizația beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.03 Modernizarea infrastructurii de reglementare în domeniul radioprotecției și transpunerea legislației Uniunii Europene privind managementul în siguranță al surselor de radiații ionizante

Obiectivul general al proiectului este transpunerea totală a Directivei Consiliului 122/2003/EURATOM privind controlul surselor radioactive închise de mare activitate în legislația bulgară. Activitățile prevăzute sunt:

- revizuirea strategiei naționale pentru managementul în condiții de securitate al surselor radioactive expirate, stocate, uzate, nefolosite, orfane, furate, găsite și pierdute;

- revizuirea și actualizarea standardelor de reglementare în domeniul radioprotecției în legătură cu sursele radioactive închise, utilizate în medicină, industrie și știință;

- revizuirea cerințelor existente de reglementare din Bulgaria cu privire la controlul surselor radioactive închise, de mare activitate, în conformitate cu Directiva Consiliului 122/2003/EURATOM;

- îmbunătățirea practicilor de inspecție a surselor radioactive închise și creșterea încrederii utilizatorilor și a publicului, în particular prin diseminarea informațiilor către toate părțile implicate.

Organizația beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.04 Dezvoltarea reglementărilor bulgare în domeniul NORM și TENORM

Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătățirea și actualizarea capabilităților de reglementare ale BNRA în domeniul materialelor cu radioactivitate naturală (NORM) și al materialelor cu radioactivitate naturală crescută prin procese tehnologice (TENORM), în scopul de a asigura o protecție adecvată a lucrătorilor, a publicului larg și a mediului împotriva riscului radiațiilor ionizante. Proiectul prevede următoarele activități principale:

- evaluarea situației existente la instalațiile ce utilizează și/sau produc NORM și TENORM;

- elaborarea ghidului specific de reglementare;

- îmbunătățirea practicilor de inspecție.

Organizația beneficiară a proiectului este BNRA.

2006/018-411.01.05 Dezvoltarea criteriilor de acceptare a deșeurilor radioactive pentru depozitarea deșeurilor radioactive de activitate foarte joasă în Bulgaria

Pe amplasamentul Centralei Nuclearoelectrice de la Kozlodui, o mulțime de deșeuri radioactive de activitate foarte joasă este stocată în diferite locații. În viitorul apropiat, cantități suplimentare de deșeuri radioactive de activitate foarte joasă vor fi generate ca rezultat al dezafectării unităților 1-4 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Kozlodui. Agenția Națională pentru Managementul Deșeurilor Radioactive (SERAW) este oricum interesată să cunoască dacă este posibilă crearea pe amplasament a unei instalații speciale de depozitare pentru această categorie de deșeuri. În acest context, va fi investigată posibilitatea transformării unei zone existente de stocare în una pentru depozitarea deșeurilor. Proiectul va consta, în principal, în realizarea evaluării preliminare de securitate și a evaluării impactului de mediu pentru această facilitate și, pe această bază, în stabilirea criteriilor de acceptare pentru deșeuri, criterii care vor fi transmise autorității de reglementare.

Organizația beneficiară a proiectului este SERAW.

Croația 2006/018-411.02

2006/018-411.02.01 Sprijin pentru SONS în actualizarea și modernizarea Sistemului de avertizare rapidă în Croația

Scopul proiectului este întărirea capabilităților Oficiului de Stat pentru Securitate Nucleară (SONS) în cazul unui accident nuclear prin implementarea și dezvoltarea rețelei Sistemului de avertizare rapidă în Croația (CEWS) pentru detectarea imediată a contaminării potențiale a mediului. Proiectul va include următoarele activități:

- evaluarea situației curente a rețelei CEWS și verificarea noii infrastructuri propuse;

- achiziționarea echipamentelor relevante pentru măsurare;

- instalarea și testarea echipamentelor de măsurare;

- achiziționarea și instalarea echipamentelor pentru CEWS;

- dezvoltarea, instalarea și testarea software-ului pentru CEWS;

- pregătirea profesională a angajaților SONS pentru operarea și întreținerea echipamentelor.

Organizația beneficiară a proiectului este SONS.

2006/018-411.02.02 Controlul la frontieră al materialelor nucleare și al altor materiale radioactive utilizând portalele staționare de măsurare a radiațiilor în Croația

Obiectivul proiectului îl constituie mărirea capacității unității gărzii de frontieră croată în vederea detectării materialelor radioactive traficate ilicit la frontieră. În acest context, sunt planificate echiparea a 14 puncte de frontieră (rutiere, feroviare și navale) cu portaluri staționare de măsurare a radiațiilor pentru detectarea materialelor nucleare și a altor materiale radioactive și pregătirea profesională a echipelor care utilizează aceste portaluri, pentru detectarea materialelor nucleare și radioactive. În plus, ofițerii vamali vor fi dotați cu instrumente portabile.

Livrarea de echipamente va fi precedată de analizarea situației existente în domeniu în scopul alegerii priorităților, acolo unde trebuie instalate portalurile de monitorizare. Cadrul legislativ curent de reglementare, care guvernează acțiunile destinate prevenirii și combaterii importului ilicit de materiale radioactive, va fi analizat și pe cât posibil îmbunătățit. Coordonarea cu toți actorii implicați la nivel guvernamental (SORP, SONS, poliție, vamă etc.) va fi stabilită.

Organizația beneficiară a proiectului este Oficiul de Stat pentru Radioprotecție (SORP).

România 2006/018-411.03

2006/018-411.03.01 Îmbunătățirea capabilității personalului Autorității de Reglementare în Domeniul Nuclear din România în vederea evaluării și revizuirii periodice a securității nucleare a Unității 1 de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă

Obiectivul proiectului constă în îmbunătățirea procesului de reglementare a evaluării și reviziei pentru Centrala Nuclearelectrică (CNE) de la Cernavodă, Unitatea 1, în faza de operare și în îmbunătățirea capabilităților autorității de reglementare din România (CNCAN) în acest domeniu particular. Proiectul va contribui, de asemenea, la completarea cadrului de reglementare în vigoare în ceea ce privește revizuirea periodică a securității nucleare (PSR) pentru CNE Cernavodă. Programul de lucru al proiectului cuprinde 7 capitole principale:

- analiza în detaliu a abordării curente în România în ceea ce privește evaluarea PSR;

- pregătirea unui set de proceduri în vederea sprijinirii evaluării de către organismul de reglementare a PSR;

- evaluarea în detaliu de către organismul de reglementare cu privire la managementul îmbătrânirii;

- pregătirea unei proceduri pentru evaluarea interacțiunilor dintre unitățile aflate pe același amplasament;

- evaluarea de către organismul de reglementare a documentației privind PSR prin transferul către CNCAN al cunoștintelor dobândite de autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană;

- finalizarea versiunii revizuite a normelor privind PSR;

- instruirea personalului CNCAN și organizarea unui seminar.

Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.

2006/018-411.03.02 Întărirea capabilității tehnice a Autorității de Reglementare în Domeniul Nuclear din România (CNCAN) în dezvoltarea practicilor de radioprotecție

Proiectul va consta în dezvoltarea procedurilor pentru îmbunătățirea capabilităților CNCAN în domeniul radioprotecției, ca rezultat al utilizării echipamentelor medicale care generează radiații ionizante. Proiectul este dispus în 3 mari componente:

- pregătirea procedurilor interne specifice pentru evaluarea din punctul de vedere al organismului de reglementare a documentelor solicitanților de autorizații;

- organizarea a două sesiuni de instruire pentru personalul CNCAN pe domenii, precum: dozimetrie individuală pentru neutroni, fizică medicală și controlul calității echipamentelor medicale radiologice;

- organizarea a două sesiuni de pregătire practică a personalului CNCAN, la sediul unei autorități de reglementare din Uniunea Europeană, în domeniul practicilor de inspecție și autorizare pentru instalațiile de radiografie industrială și carotaj radioactiv, acceleratori liniari, echipamente "gamma knife" și medicină nucleară și instalații tomograf de emisie positron. Beneficiarul acestui proiect este CNCAN.

2006/018-411.03.03 Proiectarea și evaluarea securității nucleare în vederea autorizării construcției depozitului național pentru deșeuri radioactive de activitate medie și joasă de la Saligny

În România este așteptată să fie luată în anul 2007 decizia privind sustenabilitatea/posibilitatea ca amplasamentul de la Saligny să "găzduiască" depozitul de suprafață pentru deșeurile radioactive de activitate intermediară și joasă. Ca pas următor, acest proiect are ca scop întocmirea detaliată a proiectului tehnologic al instalației necesar a fi gata pentru lansarea ulterioară a procedurii de licitație a construcției. O parte importantă a proiectului va consta, de asemenea, în pregătirea tuturor documentelor necesare pentru a fi transmise autorității de reglementare din România, de exemplu Raportul preliminar de analiză a securității nucleare - în scopul obținerii autorizației de construcție.

Beneficiarul proiectului este ANDRAD.

2006/018-411.03.04 Dezafectarea în condiții de securitate a reactorului de cercetare de tip VVR-S din cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH)

Reactorul de cercetare de tip VVR-S, amplasat în incinta Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH), a fost oprit în 1997. În anul 2002 Guvernul României a decis dezafectarea reactorului și, în consecință, a fost elaborat planul de dezafectare. După un proces de "peer review" care va fi efectuat de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) în toamna anului 2006, planul de dezafectare va fi transmis la CNCAN cel târziu în anul 2006, aprobarea acestuia fiind așteptată în primul semestru al anului 2007. În acest context, proiectul își propune să ofere institutului suport tehnic atât în ceea ce privește îmbunătățirea cunoștințelor în domeniu, cât și în ceea ce privește livrarea de echipamente pentru fazele I și II ale procesului de dezafectare. De fapt, proiectul cuprinde mai multe obiective distincte:

- elaborarea unui plan de evaluare a securității pentru decontaminarea, demontarea și demolarea circuitului primar, a camerelor fierbinți și a blocului reactor;

- stabilirea unor rețele de monitorizare a mediului pe amplasament;

- stabilirea și evaluarea caracteristicilor și a cantităților de deșeuri radioactive rezultate din activitățile de demontare;

- elaborarea planurilor de intervenții în situații de urgență;

- implementarea unui program de pregătire profesională pentru personalul reactorului VVR-S;

- elaborarea unei strategii pe baza căreia să se desfășoare dezafectarea;

- determinarea specificațiilor tehnice pentru echipamentele care urmează să fie achiziționate și pentru lucrările ce vor fi efectuate;

- managementul deșeurilor radioactive rezultate din dezafectare;

- achiziționarea de echipamente.

Beneficiarul proiectului este CNCAN

2006/018-411.03.05 - Modernizarea Stației de tratare a deșeurilor radioactive (STDR) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH)

Instalațiile de tratare și condiționare a deșeurilor radioactive aparțin Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) și sunt în mare parte învechite. Retehnologizarea și modernizarea lor constituie o condiție esențială pentru demararea decomisionării și dezafectării reactorului de cercetare VVR-S. Din acest motiv, proiectul este împărțit în mai multe componente:

- identificarea acelor echipamente imperios necesar a fi înlocuite sau actualizate;

- implementarea studiilor de fezabilitate în vederea optimizării investiției;

- pregătirea documentelor de licitație pentru achiziționarea noilor echipamente;

- achiziția unui nou echipament pentru tratarea deșeurilor radioactive lichide (de exemplu, un evaporator pentru deșeuri lichide);

- dotarea și modernizarea laboratoarelor de analize.

Beneficiarul acestui proiect este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH).

2006/018 - 411.03.06 - Modernizarea Depozitului Băița Bihor pentru deșeuri radioactive instituționale din România

Operarea depozitului pentru deșeuri radioactive instituționale Băița - Bihor a început în anul 1985, în ciuda faptului că nu era complet echipat și investiția inițială nefinalizată. De atunci, echipamentele inițiale limitate s-au degradat, fiind necesare, în regim de urgență, retehnologizarea și/sau modernizarea instalațiilor. Această activitate de modernizare a devenit stringentă în urma deciziei de începere a activității de dezafectare/demontare a reactorului de cercetare VVR-S, care va genera cantități importante de deșeuri radioactive ce urmează a fi depozitate la Băița - Bihor. În acest context, proiectul trebuie să se axeze, în principal, pe următoarele direcții:

- evaluarea situației actuale și identificarea măsurilor urgente ce trebuie luate privind echipamentele și lucrările necesare;

- dezvoltarea unor proceduri îmbunătățite pentru funcționarea depozitului în urma lucrărilor de modernizare și retehnologizare;

- completarea raportului privind analiza preliminară de securitate (PSAR), care a fost elaborat în cadrul unui proiect PHARE anterior;

- elaborarea documentațiilor de licitație necesare pentru activitățile de achiziții și lucrări;

- achiziția echipamentelor și instrumentației;

- construcția, testarea și punerea în funcțiune a echipamentelor noi și/sau modernizate și retehnologizate (de exemplu, drenajele, înlocuirea sistemelor electrice și de ventilație etc.)

Beneficiarii proiectului sunt ANDRAD și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH).

Element-suport 2006/018-412.04

COMPONENTA CENTRALIZATĂ

2006/018-412.04.01 Întoarcerea tehnică la PHARE/IPA activități nucleare

Scopul proiectului este ca DG ELARG să ofere sprijin tehnic pentru implementarea programelor de securitate nucleară și, de asemenea, proiectelor din domeniu, care trebuie programate și implementate sub noul instrument financiar de preaderare (IPA), care înlocuiește PHARE din 2007.

Acest sprijin intenționează să fie acordat de Centrul Comun de Cercetare (JRC-Petten). În principiu, sprijinul trebuie să acopere 3 mari domenii:

- pregătirea și revizuirea termenilor de referință pentru proiectele care acoperă toate sectoarele din domeniul nuclear (securitatea reactoarelor, managementul deșeurilor radioactive, dezafectarea instalațiilor nucleare, radioprotecția, pregătirea în caz de urgență, traficul ilicit de materiale nucleare și al surselor de radiații, monitorizarea mediului);

- participarea în comitetele de evaluare pentru licitație, întâlniri privind progresul pe parcursul implementării proiectului și evaluarea și a rezultatelor obținute în grupuri relevante de experți ai Uniunii Europene care să asiste serviciile Comisiei în programarea și realizarea activităților în cadrul PHARE/IPA;

- actualizarea bazei de date PHARE în domeniul securității nucleare, care este disponibilă pe web-site (toate proiectele adiționale programate până la finalul anului 2006).

1.3. Presupuneri și riscuri

Programul pleacă de la premisa că țările beneficiare își vor menține eforturile de a asigura un nivel ridicat al securității nucleare și de a implementa recomandările raportului Consiliului Uniunii Europene pentru securitate nucleară în contextul extinderii din luna iunie 2001. Raportul privind situația evaluării, elaborat de Atomic Questions Group și de Grupul de lucru adhoc în domeniul securității nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că țările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului Uniunii Europene atât în ceea ce privește centralele nuclearoelectrice, cât și alte tipuri de instalații. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate țările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securității nucleare, de către Consiliul Uniunii Europene, în luna martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului Uniunii Europene de evaluare din luna noiembrie 2003. Acest program presupune că țările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenție și să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanțate.

Deși nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistența permanentă în domeniul securității nucleare implică riscul de a crea o dependență din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenție deosebită modului în care organizațiile beneficiare vor susține rezultatele proiectelor. În cazul asistenței în domeniul de reglementare, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar și pe evitarea înlocuirii funcțiilor din domeniul de responsabilitate al organizației beneficiare prin activitățile contractorului.

1.4. Condiționalități

Lansarea efectivă a unora dintre proiectele menționate mai sus se va face în condiții speciale, care sunt descrise mai detaliat în fișele de proiect respective. În particular, buna implementare a proiectului ...... 03.03 (România) cere implementarea la timp a proiectului PHARE 2004/016815.02.04. În plus, implementarea proiectului ....... 03.04 (România) este subordonată obținerii licenței pentru planul de decontaminare pentru reactorul nuclear de cercetare VVR-S. În final, toate activitățile de actualizare a facilităților existente (proiectele ...... 03.05 și 03.06 în România) trebuie să solicite aprobarea în prealabil a autorității de reglementare pe baza documentației specifice furnizate de organizațiile beneficiare.

2. BUGET (EURO)

2.1. Tabel*)privind bugetul

------------

Țara

Agenția de Implementare

Cod

Întărirea capacității instituționale

Investiție

Cofinanțare

Buget total

Buget total Phare

Bulgaria

OPCP

2006/018-411.01

3.404.500

187.500

62.500

3.654.500

3.592.000

Proiect 1

018-411.01.01

950.000

-

-

950.000

950.000

Proiect 2

018-411.01.02

624.500

187.500

62.500

874.500

812.000

Proiect 3

018-411.01.03

910.000

-

-

910.000

910.000

Proiect 4

018-411.01.04

420.000

-

-

420.000

420.000

Proiect 5

018-411.01.05

500.000

-

-

500.000

500.000

Croația

OPCP

2006/018-411.02

270.000

1.379.000

460.000

2.109.000

1.649.000

Proiect 1

018-411.02.01

110.000

330.000

110.000

550.000

440.000

Proiect 2

018-411.02.02

160.000

1.049.000

350.000

1.559.000

1.209.000

România

OPCP

2006/018-411.03

4.780.000

2.900.000

1.300.000

8.980.000

7.680.000

Proiect 1

018-411.03.01

1.000.000

-

-

1.000.000

1.000.000

Proiect 2

018-411.03.02

500.000

-

-

500.000

500.000

Proiect 3

018-411.03.03

1.980.000

-

220.000

2.200.000

1.980.000

Proiect 4

018-411.03.04

200.000

1.000.000

440.000

1.640.000

1.200.000

Proiect 5

018-411.03.05

500.000

1.000.000

340.000

1.840.000

1.500.000

Proiect 6

018-411.03.06

600.000

900.000

300.000

1.800.000

1.500.000

Element Suport

Comisia

2006/018-412.04

279.000

279.000

279.000

Proiect 1

018-412.04.01

279.000

279.000

279.000

TOTAL

8.733.500

4.466.500

1.822.500

15.022.500

13.200.000

2.2. Principiul cofinanțării

În conformitate cu ghidurile PHARE din 1999 și cu ghidurile PHARE revizuite din anul 2002, toate proiectele de investiții cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanțare din fondurile publice naționale.

Contribuția comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinanțare.

Cofinanțarea pentru proiectele de întărire a capacității instituționale este furnizată de beneficiar, care suportă unele costuri privind infrastructura și implementarea operațională, finanțând resursele umane și alte resurse necesare pentru absorbția efectivă și eficientă a asistenței PHARE.

Prevederile privind finanțarea comună sau în paralel sunt conținute în alineatele referitoare la buget din fișele de proiect individuale. Nivelul de finanțare pe proiect este indicat la pct. 5 "Buget" din propunerea de proiect.

3. AGENȚIILE DE IMPLEMENTARE

Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice va fi instituția responsabilă pentru licitație, contractare și raportare financiară.

Pentru componentele centralizate din programe [suportul tehnic al centrelor comune de cercetare (JRC)], Comisia Europeană va fi responsabilă pentru implementare.

4. ARANJAMENTELE DE IMPLEMENTARE

4.1. Metoda de implementare

Prezenta propunere de finanțare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului PHARE național. Prezenta propunere de finanțare va fi împărțită între țări, obținându-se două acorduri de finanțare, conform tabelului anterior. Numai pentru elementele multițări ale acestui program, Direcția Comisiei va implementa, manageria și coordona centralizat prin unitatea D.3 "Programe și contracte orizontale" din cadrul DG Extindere, în calitate de țară beneficiară.

Proiectele specifice țărilor vor fi implementate descentralizat în conformitate cu art. 53 (1) b (a doua alternativă) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002 referitor la regulamentele financiare aplicate bugetului general al Comisiei Europene (regulamentele financiare), detaliate în Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 2.342/2002, luând în considerare regulile de implementare ale regulamentelor financiare (reguli de implementare). Țara beneficiară va asigura să fie respectate în permanență condițiile stabilite la art. 164 (1) (a) - (e) din Regulamentul financiar. Înainte de acreditarea agențiilor de implementare prevăzută la art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1999*1), selectarea proiectului, procesul de licitație și contractarea sunt supuse aprobării ex-ante a Comisiei.

-------------

*1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266 din 21 iunie 1999, JO nr. L161 din 26 iunie 1999; p. 68.

Pentru sprijinul tehnic furnizat de JRC, programul va fi implementat sub un management centralizat al Comisiei Europene, potrivit art. 53.1 (a) din Regulamentul financiar prezentat în detaliu în regulile de implementare.

4.2. Reguli generale de achiziții

Achiziția va fi în conformitate cu prevederile părții a 2-a, titlul IV din Regulamentul financiar și cap. I 3 al părții a doua, titlul III din regulile de implementare a acestuia, precum și în conformitate cu Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2006 privind regulile și procedurile pentru contracte de servicii, echipamente și lucrări finanțate de la bugetul general al Comunităților Europene în scopul cooperării cu terțe state C (2006) 117.

Autoritățile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele și modelele standard care facilitează aplicarea regulilor prevăzute în "Ghidul practic al procedurilor de contractare finanțate din bugetul general al CE în contextul acțiunilor externe" (Ghid practic), publicat pe site-ul CE*3) la data inițierii procedurii de achiziție sau de acordare a grantului.

-----------

*3) Directiva nr. 85/337/CEE, JO L nr. 175/40; 5.7.1985, amendată.

Pentru componenta națională specifică, în conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităților contractante să aibă responsabilități de gestionare descentralizată în achiziție în conformitate cu legislația națională și ghidurile care transpun Directivele Uniunii Europene de achiziție publică.

5. MANAGEMENTUL ASISTENȚEI

5.1. Gestionarea proiectului

5.1.1. Responsabilități

Coordonatorul național al asistenței de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor PHARE.

Responsabilul național cu autorizarea finanțării (NAO) și NAC vor fi împreună responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA și SAPARD, precum și fondurile structurale și de coeziune.

NAO și responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucțiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea Acordului de finanțare să fie încheiate în conformitate cu procedurile și documentele standard pentru acțiunile externe în vigoare la momentul implementării și că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).

Cum s-a menționat anterior, serviciile Comisiei (unitatea D.3 "Programe și contracte orizontale") din DG Extindere vor fi responsabile cu programarea și implementarea elementelor multițări ale programelor.

5.1.2. Valoarea proiectului

Deși în general valoarea proiectelor finanțate din fonduri PHARE este de peste 2 milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar și al modalității de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă.

5.1.3. Termenul-limită pentru contractarea și executarea contractelor, termenul-limită al programării

(1) Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008 (componentele descentralizate) și nu mai târziu de 31 decembrie 2007 (componentele centralizate).

(2) Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2009.

(3) Conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitație complet trebuie transmis delegației spre aprobare, cu mult înainte de termenul-limită pentru contractare și preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea Acordului de finanțare (AF). În cazul nerespectării celor de mai sus, țara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC) care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere (MoU) privind fondul național.

5.1.4. Evaluarea impactului de mediu și conservarea naturii Procedurile pentru evaluarea impactului de mediu, așa cum au fost stabilite de directiva privind evaluarea impactului asupra mediului EIA*3)sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiții sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menționată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau 2 la directiva EIA, trebuie să fie demonstrată*4)îndeplinirea procedurii EIA.

-----------

*2) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

*3) Directiva nr. 85/337/CEE, JO L nr. 175/40; 5.7.1985, amendată.

*4) În anexa EIA la fișa de proiect corespunzătoare pentru proiectul de investiții.

Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punctul de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi*5).

-----------

*5) În anexa "Conservarea naturii" la fișa de proiect corespunzătoare proiectelor de investiții.

Toate proiectele de investiții trebuie realizate în conformitate cu legislația comunitară relevantă din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice privind conformitatea cu legislația UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiții.

5.2. Gestionarea financiară

5.2.1. Principii și responsabilități

Fondul național (FN) din ministerul de finanțe al țărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului și va fi responsabil pentru raportarea în fața Comisiei Europene. NAO va deține în întregime responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea financiară a fondurilor PHARE și va deține întreaga responsabilitate contabilă în ceea ce privește fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.

NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările și procedurile PHARE care au legătură cu raportarea și gestionarea financiară și că funcționează un sistem de raportare și de informare asupra proiectelor.

Comisia va transfera fondurile către FN în conformitate cu MoU, semnat între Comisie și fiecare dintre țările implicate, respectiv Bulgaria, Croația și România.

Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în euro, care va fi deschis și gestionat de FN la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.

În conformitate cu art. 3 și 4 din regulile de implementare a Regulamentului financiar, se acordă țărilor beneficiare propria perioadă de intrare în vigoare. NAO trebuie oricum să asigure că data de intrare în vigoare este înregistrată pe toată perioada proprie de venit din bugetul național. Mai mult, NAO va asigura rapoartele de interes periodice prin Perseus.

5.2.2. Transferul fondurilor către FN

Un prim transfer*6) de până la 20% din fondurile gestionate local*7) va fi trimis către FN după semnarea Memorandumului de finanțare și a acordurilor de finanțare (FA) dintre FN și agențiile de implementare (AI)/Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informații dintre FN și AI/OPCP și modul de realizare a plăților.

-----------

*6) Reprezentând prefinanțarea, așa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

*7) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

Se vor realiza două transferuri ulterioare*8), de până la 30% fiecare, din fondurile aferente gestionării locale*9). Al doilea transfer va fi pus în mișcare atunci când 5% din bugetul în vigoare*10) au fost plătite de către AI și OPCP. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare*11) au fost plătite.

-----------

*8) Reprezentând plățile intermediare sau prefinanțarea, așa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

*9) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

*10)Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

*11) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare*12) au fost plătite și când toate contractele au fost semnate.

-----------

*12) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.

În mod excepțional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menționat anterior, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerințele financiare din perioada ulterioară vor depăși acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile FN, OPCP și AI depășește 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepțional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanțiale corespunzătoare că obligațiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.

5.2.3. Transferul fondurilor de la FN către AI

FN va transfera fonduri către AI, inclusiv OPCP, în conformitate cu AF încheiate între FN și AI/OPCPs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele AI/OPCP în cauză responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind FN.

Atât timp cât implementarea se face sub DIS, fiecare AF individual trebuie să fie aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care FN este el însuși un agent plătitor pentru OPCP/IA, nu se va face niciun transfer de fonduri de la FN la OPCP. OPCP și AI trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitățile realizate de OPCP/AI în cauză.

5.2.4. Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reținere

Pentru acele contracte cu clauze contractuale de reținere (de exemplu, fonduri reținute pentru o perioadă de garanție), valoarea totală a fondurilor aferente acestor contracte (așa cum sunt calculate de PAO și stabilite de Comisie) va fi plătită către AI înainte de închiderea oficială a programului. AI își asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală va fi efectuată, precum și pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăți asociate clauzelor de reținere.

AI își asumă în plus întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor asociate clauzelor de reținere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plățile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei.

5.2.5. Încheierea cheltuielilor și lichidarea conturilor

Nu mai târziu de 16 luni de la încheierea activităților din cadrul contractelor, FN va transmite o declarație finală asupra cheltuielilor și o atestare privind regularitatea, acuratețea și veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să fie egale cu valoarea inițială a contractului minus orice reducere sau economie agreată cu contractorul în cursul implementării. Acestea vor trebui, de asemenea, să fie egale cu plățile efectuate plus orice sumă importantă în contul reținerilor contractuale.

Dacă finanțarea primită de la Comisie depășește cheltuielile finale aprobate, FN va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declarației finale. Dacă există plăți urgente (cu excepția fondurilor de reținere contractuale), FN va furniza o explicație și o eșalonare a plăților la momentul finalizării acestora. FN va raporta trimestrial situația evoluției fondurilor de reținere contractuale și a plăților urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate Comisiei.

După evaluarea declarației finale, Comisia își va declara poziția asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanțarea comunitară, în cazul în care constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentele comunitare.

Rezultatele verificărilor Comisiei și concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanțare vor fi notificate în scris către FN, căruia i se va acorda o lună să își transmită comentariile în scris. Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea comentariilor scrise ale FN, Comisia va decide și va stabili sumele care vor fi excluse, ținând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura și gravitatea abaterii, precum și de pierderea financiară suferită de comunitate.

Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă vreun prejudiciu tratamentului cu privire la neregularitățile și compensările financiare ulterioare, în conformitate cu regulamentul comunitar.

Fondurile vor fi acoperite prin finanțare directă sau prin compensare de la FN în conformitate cu regulile comunitare.

6. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

Implementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul JMC. Acesta include NAO, NAC și serviciile Comisiei. JMC se va întâlni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanțare PHARE în scopul evaluării progresului lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Memorandumul de finanțare și în Parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităților și/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza o dată pe an progresul tuturor programelor de asistență de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA, SAPARD).

În ceea ce privește programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC), care va include NAC, PAO din fiecare AI (și OPCP, dacă este cazul) și serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele și contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de AI și pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenți. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare și proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanțare PHARE din sectorul său.

Serviciile Comisiei se vor asigura că o evaluare ulterioară (ex post) va fi efectuată după încheierea programului.

COMPONENTA CENTRALIZATĂ

Comisia va monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor de la contractori și de la evaluatori independenți. Cum este stipulat în regulile de implementare a regulamentelor financiare serviciile Comisiei trebuie să asigure ca acest program să fie subiectul unei evaluări interim sau ex-post.

7. AUDIT, CONTROL FINANCIAR, MĂSURI ANTIFRAUDĂ, ACȚIUNI PREVENTIVE ȘI CORECTIVE

7.1. Supravegherea și controlul financiar efectuate de Comisie și de Curtea Europeană de Auditori

Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele corespunzătoare acestora sunt supuse supervizării și controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) și auditului Curții Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizată (EDIS) nu este încă aplicabil AI din țara beneficiară, delegația va pune în practică măsuri de verificare ex-ante a documentelor de licitație și contractare.

Pentru a se asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Comunității, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate recurge la verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/1996*13).

----------

*13) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185 din 11 noiembrie 1996, JO L nr. 292 din 15 noiembrie 1996, pag. 2.

Misiunile de control și audit descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor și subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.

Fără prejudicierea responsabilităților Comisiei și Curții Europene de Auditori*14), conturile și operațiunile efectuate de FN și, dacă este cazul, de OPCP și toate AI respective pot fi subiectul verificării, la cererea Comisiei, de către Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.

------------

*14) Reprezentând prefinanțarea așa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

7.2. Obligațiile țării beneficiare implicate

7.2.1. Auditul și controlul financiar

Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, țara beneficiară trebuie să aibă un sistem de management și control al asistenței în conformitate cu principiile general acceptate și cu standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerințele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar și în special va asigura în mod corespunzător corectitudinea, regularitatea și eligibilitatea solicitărilor de asistență comunitară.

Sistemele de management și control ale țării beneficiare vor asigura o pistă suficientă de audit, așa cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*15).

-----------

*15) Reprezentând prefinanțarea așa cum este definită în art. 105 (1) din regulile de implementare a Regulamentului financiar.

Autoritatea competentă națională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părților implicate în implementarea programului.

În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit și o sinteză a principalelor concluzii și a recomandărilor auditorilor, precum și un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziția Comisiei.

7.2.2. Măsuri preventive

Țara candidată va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea și combaterea practicilor de corupție*16) activă și pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziționare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum și pe durata implementării contractelor corespunzătoare.

-----------

*16) Corupția activă este definită ca o acțiune deliberată a oricărei persoane care promite sau acordă, direct ori printr-un intermediar, un avantaj de orice fel unui oficial, pentru el personal sau pentru o terță parte, în scopul realizării sau nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale ori în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene. Corupția pasivă este definită ca o acțiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită ori primește avantaje de orice fel pentru el sau o terță parte ori acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.

Autoritățile din țara beneficiară, inclusiv persoanele responsabile cu implementarea programului, trebuie să ia în considerare toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui risc sau conflict de interese și trebuie să informeze imediat Comisia pentru orice conflict de interese sau orice altă situație care să ducă la un motiv pentru un asemenea conflict.

7.2.3. Măsuri antifraudă și acțiuni corective

Țara beneficiară va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare și un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudă și neregularități identificate în urma controalelor naționale ori comunitare. Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*17).

----------

*17) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681 din 11 iulie 1994; pag. 43.

Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudă*18) și abatere*19), precum și toate măsurile luate de către autoritățile naționale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă și abatere de raportat, țara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârșitul fiecărui trimestru.

----------

*18) Fraudă înseamnă orice act sau omisiune intenționată referitoare la utilizarea sau prezentarea unei declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informațiilor în scopul încălcării obligațiilor specifice cu același efect, deturnarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.

*19) Abatere înseamnă orice încălcare a prevederilor legislației naționale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanțare sau ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al comunității sau a bugetului gestionat de comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părțile semnatare ale Memorandului de finanțare (de exemplu, acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național etc.)

În cazul în care se înregistrează o abatere sau o fraudă, țara beneficiară are obligația de a efectua corecțiile financiare necesare, solicitate în legătură cu abaterea respectivă. Corecțiile efectuate de țara beneficiară vor consta în anularea întregii sau a unei părți din contribuția comunitară. Fondurile comunitare rezultate din această acțiune pot fi reutilizate de către FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la fondul național.

7.3. Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă

Orice abatere*20) sau fraudă*21) demonstrată și descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

----------

*20) Vezi definiția de mai sus.

*21) Vezi definiția de mai sus.

Dacă, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia constată că:

a) țara beneficiară nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire, detectare și corectare a abaterilor; sau

b) implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistența alocată; sau

c) există serioase eșecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri.

Comisia poate suspenda finanțarea viitoare a acestui program și, declarând motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii și, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecție într-o anumită perioadă de timp.

Dacă nu se ajunge la nicio înțelegere până la sfârșitul perioadei stabilite de Comisie și dacă măsurile de corecție solicitate nu au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale țării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni:

a) reducerea sau anularea plăților pentru programul respectiv; sau

b) efectuarea corecțiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parțială a asistenței oferite pentru programul respectiv.

În momentul stabilirii valorii corecției, Comisia va lua în considerare principiul proporționalității, tipul iregularității, amploarea și implicațiile financiare ale deficiențelor identificate în cadrul sistemului de management și control al țării beneficiare.

În absența unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanțarea viitoare a programului va reîncepe imediat. NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greșit, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunității, țara beneficiară va rambursa această sumă Comisiei.

Dobânda la suma plății cu întârziere va fi aplicată la valoarea nerestituită, prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar.

8. TRANSPARENȚĂ ȘI PUBLICITATE

PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

PAO în funcțiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicității corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparența și publicitatea.

PENTRU COMPONENTA CENTRALIZATĂ

Pentru componenta centralizată de implementare a programului, Comisia trebuie să asigure o maximă transparență pentru acțiunile UE în țara beneficiară. În conformitate cu acestea, Comisia trebuie să aplice consistent nota "Informarea și publicitatea pentru programele PHARE ale Comunității Europene".

9. CONDIȚII SPECIALE PENTRU COMPONENTA DESCENTRALIZATĂ

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competența Guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părți din acesta ori în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele programului PHARE/ instrumente de preaderare.

Anexa D

la acordul de finanțare

INFORMAREA ȘI PUBLICITATEA

pentru programele PHARE, ISPA și SAPARD ale Comunităților Europene

1. Obiectiv și sferă de acțiune

Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin programul PHARE au intenția de a crește gradul de conștientizare a publicului și transparența acțiunilor UE, precum și de a crea o imagine consistentă privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la programul PHARE.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului, care răspunde de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistență, va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Această acțiune se va desfășura în cooperare cu delegațiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu delegația Comisiei Europene la fața locului.

Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Reglementarea (CE) 1.159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L nr. 182/58.

Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor mai sus menționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene din țara respectivă.

3. Informarea și publicitatea privind programele PHARE

Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegațiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cât și alte forme de asistență.

Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistență în forma cea mai potrivită. Ele trebuie să asigure faptul că asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventă pe tot teritoriul țării beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.

b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) În cazul investițiilor de infrastructură cu un cost ce depășește un milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanță cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate la pct. 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual, care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene în țara respectivă;

- plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructură accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate la pct. 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual care să fie furnizate de către delegația Comisiei Europene din țara respectivă.

(îi) În cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să conștientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanță cu reglementările citate la pct. 3(b)(i) de mai sus;

- măsuri referitoare la solicitanții de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei precizări în formularele care trebuie să fie completate de acești solicitanți, referitor la faptul că o parte a ajutorului provine de la UE și, în mod special, de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanță cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potențialii beneficiari și pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existența canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potențialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existența canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învățământ profesional implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupurile de afaceri, centrele de instruire și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistență destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistență vor trebui să indice faptul că UE și, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistență transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistență finanțat de programul în cauză. Dacă asemenea documente poartă stema națională sau regională, ele vor purta, de asemenea, și însemnul UE de aceeași mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acțiunile cofinanțate de UE și, în special, de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în această informare.

În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regională (presă, radio și televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiară.

Principiile menționate în cele două paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presă sau comunicate de publicitate.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD va urmări să facă explicită participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri și a se pune emblema UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiară va ajuta, după necesități, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare, finanțate sau cofinanțate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clară a participării UE, precum și simbolul UE, în cazul în care stema națională sau regională este folosită.

În cazul în care asemenea publicații includ o prefață, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiară, cât și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura că participarea UE este clară.

Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare vor asigura faptul că următoarele măsuri de informare și publicitate se supun cerințelor de mai jos:

Panouri

Panourile care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției trebuie plasate în același loc cu cel al proiectelor în care participarea UE ajunge până la un milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridică un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie menționată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținând seama de mărimea cofinanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la delegațiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni după terminarea lucrărilor și înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o plăcuță permanentă, în conformitate cu specificațiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuțe permanente

Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul UE, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauză (PHARE, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate națională, regională sau locală ori un alt beneficiar decide să ridice un panou, să plaseze o plăcuță permanentă, să afișeze un poster sau să ia orice altă măsură pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situație măsuri suplimentare, dacă le consideră necesare. Ele vor consulta delegația Comisiei Europene și o vor informa despre inițiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegația să poată participa în mod corespunzător în realizarea lor.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegațiilor sale la fața locului, va asigura asistență tehnică sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba țării respective, care va conține indicații detaliate în formă electronică și care va fi disponibil la cerere.

-------------