Decizia nr. 757/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 3 și

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992

privind rezervele de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cet" - S.A. din Bacău în Dosarul nr. 17.255/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

La apelul nominal se prezintă partea Administrația Națională a Rezervelor de Stat - Unitatea teritorială 515 București, prin consilier juridic. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 , ca fiind inadmisibilă, întrucât acest text de lege a fost modificat anterior sesizării Curții Constituționale, iar soluția legislativă criticată a fost îndepărtată. În ceea ce privește dispozițiile

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 , consideră că acestea sunt constituționale și solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 17.255/3/2007, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 3 și

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992

privind rezervele de stat. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Cet" - S.A. din Bacău într-o cauză comercială având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate, care stabilesc majorări de întârziere și prevăd reținerea garanțiilor constituite în cazul depășirii termenului de restituire a împrumuturilor acordate din rezerva de stat, exercită o presiune excesivă asupra împrumutatului. Acest fapt este în contradicție cu prevederile art. 135 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, "prin comparare cu protejarea intereselor naționale în activitatea economică".

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că

Legea nr. 82/1992

se referă la o categorie specială de bunuri, iar în recuperarea acestor bunuri reprezentanții statului nu acționează ca un simplu comerciant. De asemenea, arată că libertatea comerțului trebuie să se manifeste în condițiile respectării prevederilor și obligațiilor ce izvorăsc din lege.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. 3 și ale

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările și completările aduse prin

Legea nr. 445/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006.

Potrivit celor susținute de autorul excepției și de instanța de judecată, conținutul

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992

este următorul: "Depășirea termenului de restituire stabilit atrage după sine plata unor penalități de 1% din valoarea produsului prevăzută în contractul de împrumut, pentru fiecare zi de întârziere, pentru primele 20 de zile, și de 1,5% pentru fiecare zi de depășire de la 21 până la 30 de zile, după care se reține garanția produsului."

În realitate, Curtea observă că

art. I pct. 8 din Legea nr. 445/2006

a modificat conținutul alin. 3 al

art. 5 din Legea nr. 82/1992 , acest text de lege prevăzând că: "În condițiile alin. 1 lit. a), pentru situații de maximă urgență, primul-ministru poate dispune acordarea imediată a ajutoarelor umanitare, urmând ca acestea să fie aprobate ulterior, prin hotărâre a Guvernului."

În ceea ce privește conținutul

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 , acesta este următorul: "Pentru produsele scoase cu titlu de împrumut pe termen scurt sau pentru împrospătare, operatorii economici vor constitui garanții reale mobiliare sau imobiliare, ale căror cuantumuri să asigure reîntregirea stocurilor.

În cazul în care executarea garanției pentru stingerea datoriilor depășește 30 de zile de la data termenului de restituire sau scadență, operatorii economici vor suporta pentru obligațiile restante și majorări de întârziere, în cuantumul celor în vigoare pentru creanțele bugetare, calculate de la data scadenței până la stingerea în totalitate a acestora.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat constituie lunar un fond pentru acordarea de stimulente personalului, prin reținerea unei cote de 15% din sumele încasate care reprezintă majorări de întârziere. Utilizarea fondului se stabilește prin norme aprobate de Guvern.

Contractele de împrumut, de vânzare-cumpărare sau de schimb, încheiate de unitățile teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, constituie titluri executorii."

Autorul excepției susține că aceste texte de lege sunt contrare dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție potrivit cărora statul trebuie să asigure "libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție".

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992 , Curtea observă că acestea au fost modificate anterior sesizării sale, fără a fi păstrată soluția legislativă criticată, așa cum în mod eronat consideră autorul excepției. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu se poate pronunța decât asupra prevederilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992

este inadmisibilă.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992 , Curtea constată că acest act normativ, în ansamblul său, reglementează regimul juridic al unei categorii speciale de bunuri, respectiv rezervele de stat, ce reprezintă, potrivit art. 1 alin. 1 din lege, "... rezerve materiale, destinate intervențiilor operative pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării, în situații excepționale care afectează un interes public major, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale și/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncționalități ale economiei, conjuncturi externe și în caz de război". Importanța deosebită ce o reprezintă această categorie de bunuri a impus măsuri speciale privind administrarea și modul de întrebuințare, prevăzându-se cu strictețe modul și condițiile în care pot fi scoase din rezervele de stat. De asemenea, pentru ca existența acestor fonduri să nu fie afectată de eventualele întârzieri ale restituirii împrumuturilor acordate din cadrul acestora, legea a instituit, prin textul de lege supus controlului de constituționalitate, obligația operatorilor economici de a constitui garanții, precum și de a plăti majorări de întârziere în cazul în care executarea garanției pentru stingerea datoriilor depășește 30 de zile de la data termenului de restituire sau scadență.

Curtea apreciază că aceste dispoziții de lege nu contravin dispozițiilor constituționale ce consacră obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Astfel, libertatea comerțului nu poate primi semnificația libertății de a nu respecta cadrul legal ce asigură, între altele, protecția interesului național la care se referă art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție. În plus, Curtea constată că sancțiunile stabilite de

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992

se aplică doar în situația nerespectării obligațiilor asumate în mod liber prin contractele de împrumut.

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992

este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 82/1992

privind rezervele de stat, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cet" - S.A. din Bacău în Dosarul nr. 17.255/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5^4 din Legea nr. 82/1992

privind rezervele de stat, excepție ridicată de același autor în același dosar al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2008.