Decizia nr. 806/2006

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Marinela Minca - procuror

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicata de Nicolae Militaru în Dosarul nr. 15.518/302/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal raspunde autorul excepției, lipsa fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției solicita admiterea acesteia, aratand ca textele de lege criticate contravin prevederilor art. 40 din Constitutie care reglementeaza dreptul de asociere.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca inadmisibila, deoarece textele de lege criticate nu au legătură cu obiectul cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 12 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 15.518/302/2005, Judecatoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicata de Nicolae Militaru.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) contravin art. 40 din Constitutie, deoarece, potrivit acestor texte, profesia de avocat se exercită numai de avocatii inscrisi în tabloul barourilor componente ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Astfel, autorul excepției sustine ca, actionand în judecata Baroul București, el nu mai poate fi aparat de un avocat membru al acestui barou. În ceea ce priveste dispozitiile

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , se sustine ca acestea contravin dreptului la aparare reglementat în art. 24 din Constitutie, aratandu-se ca, în cauza în care excepția de neconstitutionalitate a fost ridicata, autorul acesteia nu a fost reprezentat corespunzător de către avocatul desemnat din oficiu.

Judecatoria Sectorului 5 București apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, astfel cum a fost modificata prin

Legea nr. 255/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004.

Textele de lege criticate au urmatorul cuprins:

- Art. 1 alin. (2): "Profesia de avocat se exercită numai de avocatii inscrisi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R.";

- Art. 3: "(1) Activitatea avocatului se realizează prin:

a) consultații și cereri cu caracter juridic;

b) asistența și reprezentare juridica în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penala, a autorităților cu atribuții jurisdictionale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii;

c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a continutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a continutului și a datei actelor incheiate;

e) apararea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;

f) activități de mediere;

g) activități fiduciare constand în primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum și plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama clientului, activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;

h) stabilirea temporara a sediului pentru societăți comerciale la sediul profesional al avocatului și inregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societatilor astfel înregistrate;

i) activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistența juridica;

j) orice mijloace și cai proprii exercitarii dreptului de aparare, în condițiile legii.

(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.";

- Art. 9 alin. (1) și (2): "(1) Barourile și U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competența și disciplina profesionala, protectia demnitatii și onoarei avocatilor membri.

(2) În fiecare judet exista și funcționează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reședința a județului.";

- Art. 28 alin. (1) și (2): "(1) Avocatul inscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste și sa reprezinte orice persoană fizica sau juridica, în temeiul unui contract incheiat în forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea în registrul oficial de evidenta.

(2) Avocatul, precum și clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistența juridica sau sa îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.";

- Art. 57 alin. (4): "Baroul de avocati se constituie și funcționează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi și statutului profesiei.";

- Art. 68 alin. (1): "Baroul asigura asistența judiciara în toate cazurile în care apararea este obligatorie potrivit legii, precum și la cererea instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penala sau a organelor administrației publice locale în cazurile în care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc în imposibilitate vadita de a plati onorariul."

În susținerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul excepției invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 24, referitoare la dreptul la aparare, și ale art. 40, referitoare la dreptul de asociere.

Examinand excepția de neconstitutionalitate, Curtea constata că nu poate fi retinuta critica potrivit careia dispozitiile

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

contravin dreptului la aparare reglementat în art. 24 din Constitutie, deoarece aprecierea modului în care autorul excepției a fost reprezentat de către avocatul desemnat din oficiu nu intră în competența Curtii Constitutionale, nemultumirea autorului excepției în ceea ce priveste munca depusa de către avocatul sau din oficiu putand face obiectul unei eventuale plangeri indreptate împotriva respectivului avocat, iar nu al unei excepții de neconstitutionalitate.

În ceea ce priveste invocarea dispozițiilor

art. 40 din Constitutie, Curtea constata ca prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din data de 28 iunie 2005, a statuat ca, în conceptia legiuitorului, avocatura este un serviciu public care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat și functionand după reguli stabilite de lege. Aceasta optiune a legiuitorului nu poate fi considerata ca neconstitutionala, având în vedere ca scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc sa practice această profesie fiind datori să respecte legea și sa accepte regulile impuse de aceasta. Tot cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat ca dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei, astfel ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse în art. 40 din Constitutie nu sunt nesocotite. Curtea a retinut totodata ca, desi avocatura este o profesie liberala și independenta, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a caror respectare trebuie asigurata inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, ratiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicarii aceleiasi activități, fără suport legal. O atare solutie legislativa nu poate fi calificata însă ca venind în contradictie cu dreptul de asociere.

Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cat și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de fața.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 9 alin. (1) și (2), art. 28 alin. (1) și (2), art. 57 alin. (4) și ale

art. 68 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicata de Nicolae Militaru în Dosarul nr. 15.518/302/2005 al Judecatoriei Sectorului 5 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2006.